Page 10 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 0
înfăptuirea prevederilor stabilite în zootehnie impune Programe ample,
mobilizatoare
strădanie, conştiinciozitate, răspundere maximă (Urmare dii. pag 1) tehnică necesară îndeplinirii 11.00 Telex
11.05 Paşi dc
11.35 Publicit
neabătute a sarcinilor ce 11,40 Film
lucru, folosirea completă şi le revin din aceste pro „Itoţile‘
(Urmare din pag. 1) acoperit necesarul de fu STRĂDANII RODNICE raţională, la parametrii pro grame de măsuri. Va trebui sod
raje, de aceea nutreţurile iectaţi, a capacităţilor de însă ca pretutindeni să se 12.20 Tinere
pe scen
vacilor infecunde — 55 de se cer gospodărite cu cea Asociaţia economică in- Maria Uscat, Adolfina şi acţioneze mai hotărît în di naţiona
capete — şi asupra lor nu mai mare grijă, iar păşu- tercooperatistă Chimindia Maria Covaci, Ana Manea, producţie şi a forţei de recţia organizării şi desfăşu Români
se face nici un fel de natul trebuie prelungit cit livrează la fondul de stat Ioan Borza, Eugenia Cîzu, muncă, îmbunătăţirea asis rării proceselor de produc# 12.35 Desene
pe
tenţei
„Sindbi’
toate
tehnice
tratament. Ferma nu şi-a mai mult. 1 400 litri lapte. în medie' Sofia Lazăr şi alţii. Direc schimburile, asigurîndu-se o ţie, să se accentueze pe dis-, (color)
peste 5 litri lapte pe cap torul asociaţiei, Gelu Po- 10.00 Telex
DE CE SCADE PRODUCŢIA DE LAPTE? strictă corelaţie între nive ciplina muncii şi folosirea in 10.05 Colocvi
de vacă furajată, dar pro pescu, a adăugat că lucră lul tehnic de dotare şi indi tegrală a capacităţilor de 10.20 Film s
Cea mai mare problemă deoarece li se dă puţină ducţia este în creştere. Fu rile de modernizare a graj cele de eficienţă realizat. producţie şi a forţei de „Karinc
a Fermei zootehnice a mîncare dimineaţa. în a- rajele sînt asigurate. Ani durilor preluate de la Totodată s-a subliniat că muncă, pe activitatea de a-l 10,45 Studiou
20.00 Tclejur
C.A.P. Bretea Mureşană ceastă situaţie producţia de malele beneficiază zilnic C.A.P. Banpotoc sînt a- Programul privind asigurarea provizionare şi transport - lor)
este lipsa de apă. Din cau lapte oscilează de la o zi de raţiile de furaje prevă unei bune aprovizionări a domenii în care mai există 20.20 Actuali:
n omie
za secetei din vara şi la alta. Marţi, 1 noiem zute, au o stare fiziologică proapc terminate, că a populaţiei cu produse agro- multe greutăţi şi neajunsuri. 20.30 In nun
toamna trecută fîntîna din brie a.c., ferma a predat bună şi sînt curate. Şefii început , deja acţiunea de aiimentare şi bunuri indus Minerii din Valea jiului vieţii.
care se alimentează insta la fondul de stat 230 1 iar de fermă Aron şi Florica populare a adăposturilor triale de consum in perioa îndeosebi, cei din Poiana Cintece
laţia de adăpat nu are miercuri numai 206 1 lapte. Henţ coordonează şi ur cu animale. Planul la bo da 1 octombrie 1983—30 sep Ruscăi şi din Ţara Zarandu- 20.10 Fotogra
tate
debit. Deşi problema se Baza furajeră a fost îm măresc cu atenţie modul vine pe total este rea tembrie 1984 va conduce la l ui, energeticienii de la 21,25 Film s
lizat şi chiar depăşit. De a-
cunoaşte de multă vreme, prejmuită, dar nu în tota în care se derulează acti semenea, pînă lâ sfîrşitul o bună aprovizionare a Mintia şi Paroşeni, siderur- „Omul
Episodi
abia acum se acţionează litate, iar raţiile furajere vitatea pe întregul parcurs anului, sarcinile stabilite populaţiei în orice sezon, cu giştii din Călan şi Hunedoa 22.10 Discora
pentru rezolvarea ei. Va şi programul de grajd al zilei. Au ţinut să evi la carne se vor îndeplini, o gamă diversificată de ra, constructorii de la Rîu 22.30 Tclejur
cile cu lapte sînt slabe n-au fost încă întocmite. produse de calitate. Mare-Retezat, de la I.C.M.M. lor).
denţieze cîţiva dintre cei ca şi la efectivul total de
mai harnici îngrijitori : animale şi cel matcă. înfăptuirea programelor Petroşani, T.C.M.M. Deva şi
C O L A B O R A R E T.C.H., colectivele de la
adoptate de Comitetul Poli
Ferma zootehnică a nie. în prezent se mun tic Executiv al C.C. al P.C.R. I.T.A. şi I.J.T.L. Deva, oame MM
C.A.P. Brănişca are toate ceşte la construirea unui PRODUCŢIA DE LAPTE - ÎN CONTINUĂ impune o puternică mobili nii muncii din celelalte uni
condiţiile pentru buna des fînar nou şi a unei bucă CREŞTERE zare de forţe, o angajare tăţi economice din judeţ BUCUREŞ
făşurare a stabulaţiei ce tării furajere, lucrări exe revoluţionară din partea tu să-şi analizeze grabnic, cu diojurnal; '
de onoare j
a început recent. Furaje cutate de Şantierul nr. 6 Pe şefa fermei vegetale prezenţi la program se mai turor oamenilor muncii, a toată exigenţa şi răspunde Revista pre
sînt suficiente, îngrijitorii al Trustului de construcţii nr. 1 a C.AP. Deva, ing. aflau şeful fermei zooteh întregului popor la activita rea propria activitate şi să rul melodiil
sînt harnici, remarcîndu-se Hunedoara, ce constituie Maria Căluşer, am întîl- nice ing. Sebastian Dom- te susţinută, responsabilă, treacă neîntîrziat la aplica de ştiri; !
ascult&torilo
Vasile Bilţ, Gavrilă Jurcă, un exemplu de bună co nit-o... la grajdul nr. 2, un nariu, medicul Domiţian eficientă. Colectivele hune- rea celor mai corespunză de ştiri; 10,0
Ana şi Alfred Hocl. în fer laborare între unităţile in de supraveghea furajarea Popovici, din partea dorene, din industrie şi agri toare măsuri care să asigu lare; 10,30
mă este ordine şi curăţe- dustriale şi cele agricole. viţeilor. Fără grafic, dar C.U.A.S.C. Deva şi opera cultură — în special din mi re îndeplinirea sarcinilor pe 11.00 Bulctii
romi
Patrie
torul însămînţător Viorel acest ultim trimestru al anu roi î ■ n,35 1
CÎTEVA URGENŢE Mateescu. nerit, energetică şi metalur lui şi pregătirea temeinică Bule j. f<
corni
De la intrarea în stabu- gie, din investiţii şi transpor a planului pe 1984, în lumi Magazin ti
La ferma zootehnică a laţie producţia de lapte turi —, dar şi din celelalte na recentelor programe a- 12,45 Avanp
C-A.P. Bîrsău ing Romeo prezintă o creştere sub sectoare de activitate au ca doptate de Comitetul Politic tv. ; 13,00
Corb aprecia că progra stanţială, la zi obţinîndu- 15.00 Club î
Buletin de
mul de grajd se desfăşoa se în medie 500 litri de pacitatea organizatorică şi Executiv al C.C. al P.C.R. zică uşoară
ră, zi de zi, în condiţii lapte. 16,15 Sfatul
Folclor con
normale, îngrijitorii sînt Am mai constatat că Radiogazeta
conştienţi de importanţa toate cele şapte grajduri Toate sectoarele au Buletin de
muncii lor, îşi fac cu con au fost bine pregătite, cu vista primă
ştiinciozitate datoria. Lotiza răţenia este „la ea acasă" apăr şi te
—
program
rea nu s-a făcut ; anima şi fiecare lucrător din sec posibilitatea sa-şi Orele serii
lele încă ies la păşune. torul zootehnic ştie precis ★ Revista ii
ce are de făcut. Nici nu e
Grajdurile sînt curate, bine de mirare atunci că îngri- realizeze sarcinile de pian dio ★ Pen
întreţinute. Furajele sînt pentru .pac
formaţii; 1!
asigurate la nivelul planu j.itori-mulgători lucrează oa (Urmate din pag I) în funcţiune a unei noi 19,30 Radio
lui, dar nu sînt îngrădite. meni ca ^zollosi Viorica, capacităţi de producţie — zi într-o oi
muzicale:
Trebuie intensificate lu de 18 ani în această unita lunile august, septembrie şi un abataj cameră în stra „Dumlty“ c
crările la noul saivan. Prea te, Gheorghe Tudoran, fa chiar octombrie. - Spre e- rak; 23,30-
alene se mişcă constructo milia Ana şj Francisc Toth, xemplu, în ultima perioa tul 5 — în prima decadă muzical.
rul, iarna cu gerurile ei Ambrozie Szebestein, care a lunii noiembrie.
este aproape, încep fătările de la înfiinţarea coopera dă de timp, ia sectorul II, — Cu trei abataje pe
la oi, iar lucrarea nu (ţste La C.A.P. Simeria nu sînt afişate raţiile zilnice de fura tivei practică această, cu producţia n-a fost afectată stratul 5 vom reuşi ca în
terminată. Aceasta este jare a animalelor. adevărat, meserie — cres prea mult de opririle din lunile următoare să ne
urgenţa urgenţelor. — Nu ştii ce mîncăm azi, surato, că iar lipseşte lista-meniu? cător de animale. preparaţie, ci de nerealiza- realizăm planul, aprecia
rea unor condiţii corespun şeful sectorului, inginerul Ciprian
DEVA: Ş
HĂRNICIE Şl CONŞTIINCIOZITATE REZULTATELE BUNE NU SCUZĂ ÎNTTRZIERSLE zătoare de exploatare. „Nu Anton Şteţ. Intenţionăm şi riile T
am avut al doilea abataj să recuperăm o parte din DOA
La Asociaţia economică creştere cu cîte 40 1 lap DE LA PROGRAM frontal — sîntem informaţi .restanţe, cam 1 000 tone în întoa. . (fl
intercooperatistă Bobîlna te la o mulsoare, lucru ce dti şeful sectorului II, sub- fiecare lună. fără soare
ducii lui Ş
ordinea şi disciplina sînt confirmă că perioada de La ora 5,45, la ferma copcrită, clădită corespun inginerul Vasile Toporan. Cei doi şefi de sectoare, gistul); Fa
imperative ale fiecărei zile acomodare a vacilor pe zootehnică a C A.P. Sîn- zător). Abia în data de 25 octom analizlndu-şi posibilităţile ta); PETRi
de muncă. Prezenţa la pro grajd a fost. depăşită, că tandrei activitatea era în Rezultatele bune, pregă brie s-a terminat echipa- ‘ de realizare a producţiei, umbra (7 ]
capada
(U
gram şi chiar desfăşurarea de acum animalele, fura toi. îngrijitorii se aflau Ia tirea temeinică a stabuia- rea celui de al doilea a- au afirmat că în cele două Fantoma 1
programului de dimineaţă jate corespunzător, vor a- lucru, de la cele 270 vaci ţiei nu scuză însă întâr bataj . - luni cîte au mai rămas (Cultural);
constituie un argument junge din nou la o medie mulse obţinîndu-se, în di zierea de- la program a ...Şi doar in prima de pînă la sfîrşitul anului se cui, petrol
(Luceafăru
pentru cele afirmate. Pro de 3,8 — 4 1 lapte pe zi, mineaţa zilei de ieri, 650 contabilului şef Stelian An- cadă a lunii noiembrie se pot menţine cu extracţia dul vărgat
ducţia de lapte este în fiecare. litri lapte. De asemenea, drăşel, trecut ca „prezent" va intra în normal, deoa de cărbune la nivelurile TR1LA . B
am remarcat buna pregăti pe graficul afişat la cele rece orizontul inferior planificate. Care va fi situa ţiune (Mui
CÂNI : Ar
re pentru iarnă a adăpostu trei grajduri. Aceasta nu (+100) nu are asigurate ţia producţiei pe întreaga
GRIJĂ, DRAGOSTE Şl PASIUNE mai în cazul în care ţinem zile — ser
rilor, curăţenia ce este seama de faptul că şeful condiţiile pentru preluarea • mină? Ne răspunde ingine tul) ; BRAI
Unde există preocupare tante. Rezultate frumoase menţinută, aici, baza fu fermei zootehnice uitase producţiei. Se montează rul Benone Costinaş, direc re (Steaua
BARZA :
şi rezultatele sînt pe mă sînt şi la „capitolul" re rajeră bine constituită (a- (? !) să-l anunţe... transportoarele cu bonzi. torul întreprinderii mi din Santa
sură. Aşa susţin îngrijito producţie : pe zece luni in — în lunile noiembrie niere Petrila : ORAŞTIE:
şi decembrie avem asigu —• Mina poate să-şi rea (Patria);
rii de animale de la fer dicele de natalitate se ri- rate toate condiţiile pentru lizeze planul. Au intrat în ticii — se
ma C.A.P. Şoimuş Irimie dică la 70 la sută- De fapt,’ realizarea ritmică a planu funcţiune noi capacităţi de ra); GECh
Dan. Tpre exemplu, predă pentru viţeii obţinuţi în lui, a continuat şeful de producţie. Sectorul IV, a- da pe car
culturi!
dc
ia fondul de stat peste 5 cursul anului, unitatea a sector. Vom atinge din nou vînd de acum asigurate dromul —
litri lapte de la fiecare va fost premiată cu peste media zilnică la extracţie, toate condiţiile de lucru, cia) ; BR
CAI
albe;
că mulsă şi are în gestaţie 100 000 lei. în prezent sta de 700 tone, înregistrată in poate extrage în cele două (Casa de
avansată 72 la sută dintre rea fiziologică a animale primul semestru al anului, luni o producţie suplimen RIA: Papi
(Mureşul) :
animalele de care se ocu lor este bună Adăposturile medie care conduce la o tară de 5 000 tone cărbu Imperiului
pă. Alexandru Barde de sînt reparate, văruite, dez depăşire zilnică a planului ne. La sectorul I nu avem na); GP1
!a brigada Balata predă infectate. Programul de cu peste 40 tone cărbune. deocamdată probleme. în tîrzii (Mir
zilnic 150 litri lapte, (peste grajd se respectă. Toţi în Vrem, de asemenea, ca luna noiembrie cinci sec
7 litr: de fiecare vacă) iar printr-o mai bună organi toare de producţie au po
80 la sută din totalul ani grijitorii se ocupă cu in zare a activităţii din sec sibilitatea să-şi realizeze
malelor îngrijite sînt ges- teres de animale. tor să creştem randamentul sarcinile de plan, iar în
pe post la 9,5 tone... luna decembrie toate cele Rezultat
La A.E.I. Ilia, laptele este preluat cu intîrzicrc. Starea de uzură avansată şase sectoare. Tot în luna 2 octombr
Extr. 1
ÎNGRIJITORI. .. PROBLEMĂ — Dacă nu prindem laptele, prindem... iaurtul ! a complexului din abata decembrie vom fi în mă 36, 29.
jul frontal din stratul 13, sură să raportăm că şi an Extr. a
Programul de grajd la miliile de îngrijitori ^ Co- bloc 1, precum şi condi gajamentul asumat în în 6, 26, 13.
C.A.P. Hărău a decurs în dnsanu şi Elena Ciurar, Ion A VENIT PREA DEVREME STABULAŢIA ? . . . ţiile de zăcămînt au con trecerea socialistă de către
condiţii optime. Trebuie şi Maria Raceş. Nu aceeaşi dus la diminuarea produc colectivul de muncă de la
arătat de la bun început că apreciere o facem la adre ...Aşa s-ar părea, după saivanul oilor, la asigura ţiei din sectorul VI al mi mina Petrila va fi realizat.
înfăţişarea în ansamblu a sa celorlalţi 12 îngrijitori cum se prezintă Ferma rea adăpării corespunză nei. în prima parte a anu P.S. O ştire de ultimă
fermei in acest an este — îi nominalizăm pe Aron zootehnică a C.A.P. Sime toare a animalelor, la afi lui acest abataj a fost sin oră de la întreprinderea
Timpul
mult schimbată în bine. S-au Raţ, Victoria Toldea, Cor ria. Mai sînt încă multe şarea raţiilor de furajare... gura capacitate de produc minieră Petrila ne anunţă azi, 3 noi
făcut modernizări ia graj nel Lepădat, Ioana Brai- lucruri de pus la punct Prezenţa la timp la pro ţie din care „trăia" secto că minerii din această uni mea va :
-
duri (instalaţii de evacuare' tor şi Nicolae Leaha —, ca pînă cînd cei ce lucrează gramul de 'grajd a econo rul. Explicabil de ce, în tate, printr-un efort susţi dă, mai a
i gunoiului, de muls) s-au în acest important sec mistei Rodîca Zepa şi a nut au reuşit să recupere fi mai r
re — arătau Traian Ursan prezent, minusul la extrac posibil bi
amenajat padocuri, Un fî şi Andrei Dima, preşedin tor al cooperativei agrico Corneliei Szabo, operator ţie depăşeşte cantitatea de ze minusul existent la data tul va s
nar şi o maternitate pen le ar putea raporta asi-/ însămînţător. se justifică 11 600 tone. Şi mai există de 25 octombrie şi chiar slab. Te
tru scrofiţe. în concluzie, tele si, respectiv, inginerul gurarea condiţiilor optime doar prin simpla asisten o explicaţie: întîrziindu-se să aibă şi un plus de me vor'
10 şi 15 g
aici, animalele sînt bine şef aî C.A.P- Hărău — în lucrările de pregătire, două 18 tone de cărbune. O con dicate î
întreţinute. La maternita repetate rînduri lucrează de stabulaţie a animalelor, ţă ? Oricum, neajunsurile noi capacităţi de produc tribuţie deosebită la recu pînă la 1
te. creşă, la sectorul de ti de mîntuială, fac ce fac care... a început în urmă constatate de noi la o pri ţie n-ali putut intra în perarea restanţei au avut-o turile- mi
prinse
în
neret este curăţenie, ani numai de „ochii şefilor, cu o săptămînă. Ne referim mă descindere ar fi tre ■funcţiune la termenele sectoarele IV (cu un plus Dimineaţ;
-1
malele sînt lotizate, au o sînt indisciplinaţi şi se la completarea celor şapte buit semnalate din vreme de 3 792 tone), V (eu un - Noaptea
stare fiziologică bună. Lau ochiuri de .. geam de la de cei care se împiedică j prevăzute. Avansul de 150 plus de 3 255 tone) şi I (cu zona de
mi înregistrat în luna oc-
frecvent
de pentru modul cum în prezintă la program după grajdul vacilor cu lapte, la un plus de 1 270 tone).
ţeleg să-şi facă datoria fa- ce consumaseră alcool. reparaţiile ce se impiln la zilnic de ele ! ‘ Lonibrie permite punerea