Page 9 - Drumul_socialismului_1983_11
P. 9
VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
A TOVARĂŞULUI MIKA ŞPIUAK
iN JARA NOASTRĂ
JUOtŢUL HUNEDOURAe
( M L I S M D L }N CAPITALĂ Preşedintele VIZITĂ PROTOCOLARĂ preşedinţi au
SOSIREA
doi
Cei
Prezidiului
un
prilej,
Socialiste
Fede
schimb
prim
rative
Miercuri, 2 noiembrie, la Republicii Iugoslavia, tovară avut, cu acest de păreri,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEANsHUNEDOARft AL P C. invitaţia tovarăşului Nicolae şul Mika Şpiliak, a făcut premergător convorbirilor
Ceauşescu, secretar general miercuri după-amiază, o oficiale, in probleme bila
S I A l C O N S I L I U L U I IJ.IJIIIiliHIUilĂHilM al Partidului Comunist vizită protocolară tovară terale şi internaţionale de
Român, preşedintele Repu şului Nicolae Ceauşescu, interes comun.
blicii Socialiste România, a secretar general al Parti Intîlnirca s-a desfăşurat
sosit la Bucureşti, într-o dului Comunist Român, într-o atmosferă caldă,
Anul XXXV, nr. 8 080 JOI, 3 NOIEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani . preşedintele Republicii So prietenească, de stimă şi
vizită oficială de prietenie
în ţara noastră, tovarăşul cialiste România. înţelegere reciprocă.
Milca Şpiliak, preşedintele
Programe ample, mobilizatoare Prezidiului Federative iugo ÎNCEPEREA convorbirilor oficiale
Republicii
So
cialiste
slavia. Miercuri, 2 noiembrie, au întărire a bunelor rapor
pentru continua dezvoltare înscriindu-se în bogata început, la Palatul Consi turi româno-iugoslave, s-a
tradiţie a întîlnirilor ro- liului de Stat, convorbirile procedat la o informare re
între
economico-socială a patriei mâno-iugoslave la nivel oficiale Ceauşescu, tovarăşul ciprocă în legătură cu pro
înalt, noul dialog este sa
Nicolae
secretar
blemele pe care le rezolvă
lutat cu deosebită satisfac general al Partidului Co
Partidul nostru situează cu Naţionale ale partidului. S-a gradului de valorificare a ţie de popoarele noastre, munist Român, preşedintele cele două ţări în asigura
consecvenţă în prim-planul apreciat că indicatorii de materiilor prime şi reduce cu încrederea că el va da Republicii Socialisto Româ rea mersului lor înainte pe
preocupărilor sale analiza- bază ai piu........... ji pe anul rea cheltuielilor . materiale, un nou impuls dezvoltării calea progresului şi bună
req modului în care se în- 1984 marchează creşteri im avîndu-se . în vedere atît colaborării dintre cele două nia, şi tovarăşul Mika stării, a edificării noii o-
•* făptuiesc programele dezvol portante faţă de 1983, pro caracteristicile funcţionale ţări socialiste vecine, în Şpiliak, preşedintele Pre
tării economiei naţionale, ri ducţia valorică fiind funda constructive, de fiabilitate ale interesul lor reciproc, al zidiului Republicii Socia rinduiri sociale în Româ
dicării nivelului de trai al mentată pe produse fizice, produselor, cit şi cele eco păcii, progresului, socialis liste Federative Iugoslavia. nia şi Iugoslavia.
întregului popor, stabileşte ceea ce va asigura dezvol nomice — consumuri, pro mului şi colaborării inter La convorbiri participă A fost examinat în
noi măsuri şi direcţii de ac tarea neîntreruptă a forţelor ductivitate, costuri, eficien naţionale. persoane oficiale române continuare, stadiul relaţii
ţiune pentru accelerarea de producţie, extinderea ba ţă la export. Ceremonia sosirii oaspe şi iugoslave.
procesului de edificare multi zei de materii prime şi spo In actuala etapă de edi telui iugoslav arc loc la în timpul primei runde a lor de colaborare pe mul
laterală a patriei. Aceste im rirea gradului de valorifi ficare a societăţii socialiste Gara Bănoasa, împodobită tiple planuri dintre cele
perative majore au consti care a acestora, creşterea multilateral dezvoltate în ţara sărbătoreşte. convorbirilor oficiale, des două ţări.
tuit şi obiectul recentei Şe eficienţei întregii activităţi noastră şi în conjunctura a- făşurate sub semnul dorin
dinţe a Comitetului Politic productive. De asemenea, s-a (Continuare in pag. o 4-a) ţei reciproce de lărgire şi (Continuare în pag. o 4-a)
Executiv al C.C. al P.C.R., evidenţiat că propunerile din gravării crizei economice pe
desfăşurată sub preşedinţia domeniul producţiei agricole plan mondial, o condiţie
t o v a r ă ş u l u i Nicolae ţin seama de măsurile din hotărîtoare a creşterii volu
Ceauşescu. Au fost dezbă programele de autoapro- mului producţiei materiale
tute şi aprobate Raportul vizionare teritorială, din şi a calităţii produselor o
cu privire la proiectul pla programul privind realizarea constituie creşterea produc CU TOŢI
nului naţional unic de dez unor recolte sigure şi stabi tivităţii muncii, avînd în INDICATORII
voltare economico-socială a le, iar propunerile de plan vedere şi necesitatea aplică
Republicii Socialiste România în domeniul nivelului de trai rii ferme, corecte şi efi DEPĂŞIŢI
pe anul 1984, precum şi une reflectă preocuparea con ciente a noilor măsuri pri Toate sectoarele au
le programe vizind perfec stantă a partidului pentru vind perfecţionarea siste La încheierea lunii
ţionarea organizării, condu creşterea permanentă a mului de organizare şi retri octombrie, colectivul în
cerii şi desfăşurării activităţii bunăstării materiale şi spi buire a muncii, puse în treprinderii de tricotaje posibilitatea să-şi
economice — în scopul creş rituale a întregului popor. practică de la 1 octombrie Hunedoara şi-a depăşit
terii calităţii şi eficienţei a- înfăptuirea neabătută a a.c. Ca urmare, Comitetul sarcinile aferente celor 10
cesteia — îmbunătăţirea a- prevederilor de plan pe Politic Executiv a dezbătut luni din an la toţi in realizeze sarcinile de plan
provizionării cu produse agro- anul 1984, necesită o serie şi aprobat Programul privind dicatorii de plan. Pre
alimentare, producerea ma de măsuri care au fost creşterea mai accentuată a vederile producţiei fi Nimeni n-ar fi crezut că depăşire, 17 000 tone căr
terialului săditor în ţara stipulate şi a d o p t a t e productivităţii muncii şi per zice au fost depăşite cu minerii de la Petrila, după bune, iar în luna octom
noastră în perioada 1984- în şedinţa Comitetului Po fecţionarea organizării şi 6 000 bucăţi tricotaje. ce au acumulat un spor de brie cel mai mare minus
1985. litic Executiv al C.C. al Ia producţia marfă plu- producţie de 1!) 000 tone între sectoarele minei —
in cadrul şedinţei s-a dat P.C.R. şi se referă, în prin normării muncii în perioada surilo se ridică la 10,6 cărbune (la finele lunii iu 4 000 tone cărbune.
o înaltă apreciere contribuţi cipal, la îmbunătăţirea ni 1983—1984 şi pînă în anul milioane lei, la cea ne lie), să aibă, după două De ce atîtea nedorite...
ei esenţiale a secretarului velului tehnic şi calitativ al 1990, apreciindu-se că a- tă la 5,2 milioane lei, decade şi jumătate din lu răsturnări de situaţii ?
general al partidului, tova produselor, reducerea consu cest program de largă per iar planul producţiei na octombrie un minus de Una dintre cauze ar fi
răşul Nicolae Ceauşescu, la murilor de materii prime şi spectivă va asigura dublarea, marfă vîndută şi înca 1 200 tone. La data respec nepreluarea la timp de că
elaborarea proiectului de de energie, valorificarea su în cîţiva ani, a productivităţii sată a fost depăşit cu tivă — 25 octombrie a.c. — tre noua prepara ţie Petri
plan pe 1984, la fundamen perioară a materiilor prime muncii. Acest obiectiv trebuie 3,2 milioane lei. O con între sectoarele cu depăşiri la a cantităţilor de cărbu
tarea celorlalte programe - şi materialelor. -* realizat prin modernizarea tribuţie deosebită la rea pe 9 luni, doar unul singur ne extrase. Desele opriri
pe baza analizei în mai S-a relevat că realiza continuă a tehnologiilor de lizările amintite şi-au
multe rînduri a modului in rea unei cglităţi superioare fabricaţie, mecanizarea şi adus-o muncitorii din
care oamenii muncii, între a produselor trebuie să se automatizarea proceselor t# schimburile conduse de I. M. P E T R I L A
gul nostru popor acţionea realizeze pe seama per producţie, promovarea unor maiştrii Ionel Miclo-
ză pentru înfăptuirea neabă fecţionării structurilor de noi metode şi tehnologii de şoni, Constantin Rărbu-
tută a hotărîrilor Congresu fabricaţie, care să ducă lescu şi Ion Mihălţan. a continuat să-şi amplifice din fluxul de preparare,
lui al Xll-lea şi Conferinţei la sporirea substanţială a (Continuare in pag. o 2-a) plusurile la extracţie, aces (pînă la 25 octombrie pe
ta fiind sectorul V, do ste 86 de ore de staţiona
unde s-a extras suplimen re) au condus la încetini
tar sarcinilor de plan rea ritmului de extracţie
15 500 tone cărbune. în ex
înlănţuirea prevederilor stabilite în zootehnie impune trema cealaltă — sectorul (o oprire de 15 minute în
preparaţic se amplifică de
VI acumulează restanţe. două, trei ori în subteran).
Este îmbucurător faptul Apoi, o altă cauză — lipsa
strădanie, conştiinciozitate, răspundere maximă eă un sector eu pondere unor cantităţi suficiente
în producţia de cărbune a de covoare de cauciuc pen
minei, sectorul IV, are în tru benzile transportoare.
funcţie do producţia de reţinute pentru reproduc această lună o depăşire de Dar cele două cauze pre
Stabulaţia animalelor, începută , de curînd, este o lapte, mai buna gospodă ţie trebuie hrănite cu fîn aproape 2 500 tone, dimi- zentate nu justifică în to
etapa importantă în dezvoltarea zootehnici judeţului rire a furajelor. Viţelele de bună calitate. nuîndu-şi astfel din minu talitate nerealizărilo din
nostru. îngrijitorii, specialiştii, conducerile unităţilor sul celor 9 luni (peste 13 000
agricole au datoria să acţioneze cu hărnicie, conştiin ORDINE, CURĂŢENIE, DISCIPLINĂ tone). Opus lui este secto D. CORPADE
ciozitate şi maximă răspundere pentru buna furajare La Asociaţia economică lor, ca şi a stării de să rul II. în trei trimestre
şi îngrijire a animalelor, pentru creşterea continuă a intercooperatistă de la Ilia nătate a acestora. De realizează cea mai mare (Continuare in pag. □ 2-a)
producţiei zootehnice, în vederea înfăptuirii înaltelor este ordine, curăţenie, dis asemenea, constructorii
imperative ale autoconducerii şi autoaprovizionării ciplină. Incinta şi adăpos T.C.M.M. Deva, E.M. Deva
teritoriale, a cerinţelor noii revoluţii agrare. turile sînt curate, fura şi E.M. Certej — trebuie
Cum se acţionează în aceste zile, la scurt timp după jele se gospodăresc cu să încheie grabnic lucră
începerea stabulaţiei ? Raidul efectuat miercuri dimi grijă, oamenii muncesc cu rile de modernizare la
neaţa, în colaborare cu Direcţia generală pentru agri hărnicie şi conştiinciozi grajdul nr. 2 !
cultura şi industrie alimentară prin cîteva ferme zoo tate. Preluarea laptelui
tehnice ne-a permis să culegem aspecte concrete ale însă nu se face la orele FURAJARE
preocupărilor în acest sens. LA ÎNTiMPLARE
stabilite. Dimitrie Ioschici,
directorul Complexului, ne Ferma zootehnică a C.A.P.
spunea că marţi, 1 noiem Ilia este bine pusă la
ÎNCEPUT de bun augur
brie, laptele s-a acidulat, punct. Furajarea însă nu
Cătălina Cărmăzan şi se face diferenţiat deoare
Viorica Pintilie, îngrijitoa ce încă n-au fost stabilite
re de animale cu multă B R I G A D A F U L G E R raţiile pe categorii de a-
experienţă, apreciau că la nimale. Se impune lotiza
C.A.P. Gurasada stabulaţia ÎN F E R M E Z O O T E H N I C E rea. viţelelor şi adunarea
a început în bune condiţii. lor intr-un singur loc pen
Adăposturile sînt curate, tru a-putea fi hrănite mai
furaje sînt suficiente. Ani rea animalelor Şi conduce deoarece n-a fost preluat bine. Este mare numărul
malele ies la păşune, dar rea cooperativei este hotă- la timp ci cu cîteva ore Brigada „fulger" :
în fiecare dimineaţă li se rîtă să facă totul în sco întîrziere. S-au afişat, la
pul desfăşurării în condiţii T. BONDOR
pun în iesle coceni de po toate adăposturile, raţiile C. DORIN
rumb. Eufimia Nicula, pre optime a stabulaţiei. Rea furajere ca şi programul de L. BRAICA
şedinta unităţii, considera lizarea acestui imperativ grajd. Ar trebui însă o M. DIACONU C.S.H. Secţia mecanică 2. Strungarul Ioan Udrea (stingă
eă ferma zootehnică are presupune însă lotizarea mai bună evidenţă în ce iniţiază în meserie pe Vasilo Marghidan care sc califică 1
condiţii bune pentru ierna- animalelor, hrănirea lor în priveşte gestaţia animale- (Continuare in pag. o 2-o) locul de muncă.