Page 13 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 13
Mereu în frunte - tradiţia fără secrete
a unui destoinic colectiv muncitoresc
*
Am interpretat ea pe un strucţii şi montaje miniere cantinei, vestiarelor, gru
îndemn cuvintele tovarăşu nr. 4 Lupeni-Valea de purilor sociale şi drumului
lui ing. Luca Suciu, direc Brazi, ing. Carol Ridzi. ele acces la cariera Cîm
torul tehnic al întreprin — Care este perimetrul pu lui Neag.
derii de antrepriză pentru de acţiune a brigăzii pe. — Care este valoarea lu
construcţii şi montaje mi care o conduceţi ? crărilor de puneri în func
niere Petroşani: „Brigada — Executăm toată gama ţiune în cincinalul 1981 —
complexă nr. 4 Lupeni — dc lucrări dc construcţii şi 1985 ?
Valea de Brazi este, prin montaje miniere la .supra — Aproape o jumătate
tradiţie, câştigătoarea locu faţă în zona delimitată de dc miliard de iei ! Dina
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC lui întîi în întrecerea so întreprinderile miniere Lu mica realizărilor la produc
cialistă ce se desfăşoară peni, Bărbătenî, Uricani, ţia de construcţii-montaj
A L C O N S I L I U L U P O I P U L A R J U D E Ţ E A N între cele patru brigăzi de Valea de Brazi şi cariera arată că, în primul an al
construcţii-montaj ale în Cîmpu lui Neag. actualului cincinal, valoa
treprinderii noastre. De
spre oamenii din brigadă,
Anul XXXVII, nr. 8 674 VINERI, 4 OCTOMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani despre munca lor se vor
găsi întotdeauna subiecte
demne de relevat".
în zona vestică a bazi — Această arie vastă rea lucrărilor însuma doar
nului carbonifer Valea Jiu presupune, desigur, un ma 52 milioane lei, în com
CAMPANIA AGRICOLĂ Di TOAMNA lui, acolo unde sînt am re volum de lucrări. paraţie cu 1985, cînd pla
'« ■' plasate punctele de lucru — Aşa este. Numai în nul valoric a ajuns la 124
ale brigăzii, am căutat să anii actualului cincinal, milioane. Deci, o creştere
ne edificăm mai bine a- numărul obiectivelor puse de aproape două ori şi ju
mătate !
Buna organizare şi coordonare supra secretelor pe care în funcţiune este de 124. — Pe ce baze a avut loc
Dintre acestea,
cele mai im
le deţin cei 598 de oameni,
aflaţi, „prin tradiţie", în portante sînt instalaţiile acest salt cu adevărat
spectaculos ?
de extracţie puţ cu sehip,
a muncii — condiţie esenţială pentru fruntea celor mai harnici. de dispecerizare şi troin- — în primul rînd. pe
— Secrete ? Doar dacă
aşa se numesc buna orga mel-concasor de la I. M. baza creşterii productivi
Lupeni,
instalaţia
pentru
tăţii muncii, unde, dc la
fiecărui
desfăşurarea în ritm înalt a recoltărilor nizare a atenţia ioc de alegerea şi însilozarca ste ICO 587 lei/om ai muncii,
acordată
muncă,
t permanent încadrării ri rilului, precum şi funicu- în 1981, realizăm în acest,
an 225 417 lei/om al mun
guroase a tuturor lucrărilor larul pentru steril de la cii. De asemenea, la chel
SI î n s ă m î n t ă r i l o r în graficele de execuţie şi, r.M. Uricani, puţ instalaţiile tuielile materiale la 100»
auxiliar
de
extracţie
nu în ultimul rînd, calita lei producţie putem rapor
La cooperativa agricolă cartofilor vor intra şi bri ziua de muncă în agri tea oamenilor — remarca, incinta principală_ şi puţ ta o reducere a lor de la
aeraj nr. 8 de la Î.M. Va
dc producţie din Simeria găzile ce au lucrat la cultură şi .şi-o încheie tot dc la bun început, şeful 1118 Ici în 1981, la 945 Ic
campania de toamnă cu sfecla de zahăr, astfel că acolo, ne spunea : Brigăzii complexe de con lea de Brazi, construcţia în 1985.
noaşte un ritm de desfă în maximum două zile — Pentru strîngerea cît — Cum se prezintă si
şurare tot mai intens. Un vom încheia această lu mai grabnică a porumbului, tuaţia realizării planul u-
argument indubitabil în crare. consiliul popular a orga pe anul în curs, an decisiv
acest sens este stadiul în La strîngerea cartofilor o nizat participarea la cules pentru încheierea cu hun
care au ajuns lucrările contribuţie importantă o şi a lucrătorilor din între rezultate a întregului cir
ce se desfăşoară în aceste au elevii şcolilor generale prinderile şT instituţiile cinai ?
zile pe ogoare. Astfel, din nr. 1 şi 2 din Simeria. oraşului şi a elevilor. In — Din cele 124 milionn
cele 40 lin cu cartofi, pînă In fiecare zi au luat parte conformitate cu un grafic lei producţie valorică, an
miercuri seara au fost re la această activitate un judicios întocmit, la strîn realizat, pc nouă luni.
coltate 35 ha, producţia număr de 150 elevi, în gerea recoltei iau parte proape 90 milioane şi es
de sfeclă de zahăr a fost drumaţi îndeaproape de zilnic elevi ai liceului şi măm ca pînă la finele
strînsă de pe 25 ha din cadrele didactice şi de şcolii profesionale din nului să ajungem la l
cele 40 ha cultivate, din maiştrii instructori oraş, iar tăierea cocenilor milioane lei. Am pred
09 ha cu porumb au fost Recolta de cartofi şi dc o fac lucrători de la ser în acest an, înainte de ti
culese 22 ha. După înche sfeclă de zahăr a fost viciul mişcare din cadrul menele stabilite. ninşi 1
ierea semănării orzului s-n adunată cu grijă şi trans complexului C.F.R., de la
trecut cu toate forţele la portată cu operativitate la I.M.M.R., cooperativei „Pres MIRCEA DIACONU
însămînţnrea griului, pînă locurile de depozitare sau tarea" ş.a.
în prezent lucrarea' fiind de preluare. Pină în pre ;
făcută pe mai bine de 50 zent, C.A.P. Simeria a li Paralel eu strîngerea (Continuare in pag. a 2-a
ha. Laurcnţiu ' Culcer, pre vrat la fondul de stat 270 roadelor toamnei se lu
şedintele unităţii, sublinia: crează — cu aceeaşi bună
tone cartofi şi 500 tone organizare ..şi responsabili
— Am organizat în aşa sfeclă de zahăr. La a- tate — la însămînţarca |N ZIARUL DE AZI :
fel munca pe ogoare îneît eeastă activitate un spri griului. Demn de menţio
să nu pierdem nimic din jin substanţial acordă în nat, la acest capitol, este
timpul bun de lucru din treprinderile oraşului — faptul că toate arăturile B Exigenţă şi răspundere
aceste zile. Astfel, în vre coloana U.M.T.C.F., Şan in vederea însămînţării pentru întărirea rîndu-
me ce formaţiile conduse tierul nr. 34 al * C.F.R., orzului şi grîului s-au efec rilor organizaţiilor de
de Silvia Iordate şi Emi- I.M.M.R., Depoul C.F.R. tuat noaptea, la C.A.P. Si partid
lia Bombe au lucrat la re ş.a. — care au pus la meria fiind organizate nu B Căldura caselor se
coltarea cartofilor, cele' meroase schimburi prelun pregăteşte acum !
coordonate de Marin Cră- dispoziţia unităţii" mijloa
eiunescu şi Maria Poenar cele de transport necesare. gite la pregătirea terenu B „Sarmis’85"
au strîns sfecla de zahăr. Pavel Irimie, primarul lui.
De astăzi (miercuri, 2 oc oraşului, care — cum ne TRAIAN BONDOR Echipa dc dulgheri, condusă dc Dumitru Vlădoi, din ca B Foileton
tombrie a.e.) la recoltatul mărturisea — îşi începe drul brigăzii nr. 51 a I.A.C.K.S. Hunedoara, execută lucrările
de fundaţii la hala pentru reparaţii siderurgice de la C.S. B Săptămina viitoare la
„Victoria" Călan, depăşindu-şi cu regularitate sarcinile. televiziune
Continuare in pag. a 2-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU
LA STRÎNSUL RECOLTEI
„Am primit ajutoare de nădejde << Impetuoasă întrecere minerească
Unitate ,,pilot" in Valea perienţe in depăşirea pro tehnicieni, oameni bine numai opt la sută din
— Aşa producţie mare nic — tovarăşii de la Deva Jiului, in privinţa organi blemelor ce se ivesc, o da pregătiţi, care cunosc ,,se cursanţi au lost tineri. Şe
de gogonele n-am văzut ne-au ajutat şi la încăr zării pe principii şi cu mij tă cu perfecţionarea mi cretele" tehnicii moderne, ful de brigadă Ion Ciobea
de cînd mă ştiu. Noi, băr carea şi transportul baloţi- loace tehnice moderne a neritului, aşa cum ne spu cu care lucrează. Un exem (27 de ani, absolvent al
baţii, nu răzbim să cărăm lor de paie de pe terenul extracţiei de cărbune, mi nea Petre Tudor, inginerul plu : la cele şase complexe şcolii de maiştri) ne spu
sacii, care se umplu vă- „Ungheţe". Cu sprijinul na Paroşeni este şi un şei al întreprinderii. in funcţiune in această nea : ,,Pregătesc, cu bri
zînd cu ochii. Se lucrează dumnealor au lost recol avanpost al noii atitudini — in urmă cu Î0-I2 ani, lună, 184 mineri sînt poli- gada mea, în stratul 5, un
cu răspundere şi ambiţie. tate şi sortate 12 000 kg lată de cerinţele ridicării de exemplu, mai intîineam calificaţi. in brigada con nou drum spre cărbune.
Şi astăzi, 18 lucrători din gogonele, 6 000 kg ardei, la randamente superioare la unii mineri o anumită dusă de Vasile Cojocaru, Fiind o brigadă de tineret,
cadrul centrului nostru de 3 000 kg cartoii după disc a producţiei. Aici, circa reţinere laţă de utilajele din 35 de mineri, 28 au am reuşit un adevărat re
librării muncesc alături de şi alte produse. 98 la sută din cantitatea absolvit toate cursurile de cord la săpări, de 210 ml
alţi 40 de tovarăşi de la — De mai mulţi ani noi de cărbune se extrage, in moderne, lată de noile specializare şi poli cal iii- pe lună. In această lună
Muzeul judeţean, Bibliote ne bucurăm de sprijinul . acest an, din abataje cu avem deja 120 de ml să
ca judeţeană şi Comitetul activului cultural de la susţinere metalică, peste paţi". Şi Petre Anlohi, şei
86 la sută din producţia ÎNSEMNĂRI DE SCRiiTOR de brigadă in panoul 6,
judeţean de cultură şi e- Deva ca şi al elevilor lo
de cărbune se realizează unde va fi montat cel mai
ducaţie socialistă la strin- calnici care urmează cursu
sul recoltei aici, la C.A.P. rile la Şcoala generală prin tăiere şi încărcare me mare complex mecanizat,
Lăpuşnic - ne informează Dobra — intervine coope- canizată, iar mai mult de tehnologii. Dar aceasta este care. Deocamdată ducem cu o producţie medie zil
tovarăşul Vladimir Pop, di ratoarea Silvia Rusu. Şint 84 la sută din abataje de mult o etapă depăşită. lipsă de tineri care să nică de 1 200 tone, spu
rectorul Centrului de libră mici, dar harnici şi de ma sînt echipate cu complexe Mecanizarea şi-a dovedit împrospăteze vechea gene nea : „La ora aceasta,
rii Deva. re nădejde. Aportul lor îl mecanizate. Randamentele din plin şi pentru toţi su raţie de mineri — specia mina duce lipsă de tineri.
Timp de şase zile, zeci măsurăm, pină in prezenf, de extracţie sint, in conse perioritatea. Şi straiele de lişti. Numai trei ta sută din In brigada mea numai
electivul întreprinderii sînt
cinţă, ridicate. Patru bri
de lucrători din activul în peste 5 500 kg cartoii găzi fruntaşe, conduse de zăcămint ne-au ajutat. In unul este tinăr. Nu-i înţe
cultural al judeţului au recoltaţi. Vasile Cojocaru, Ni come mină au apărut mari com tineri şi, dacă punem in leg pe tineri. La Paroşeni,
lost prezenţi, prin lapte de „Cei mici, dar harnici“, Andraşic, Constantin Ciobâ- plexe de susţinere şi tăie balanţă şi tectonica stra pe lingă o meserie serioa
laudă, la recoltarea carto sint Petronela Pop, Carmen noiu şi Perene Fazakaş rea re, combine miniere, insta ielor, care in acest an ne-a să, de viitor, minerul n-o
filor, ardeiului şi gogone Rusu, Dorina Ghiară, Ma lizează, de la începutul laţii de transport pe ban dat multă bătaie de cap, cîştigat o retribuţie mai
lelor din grădina de legu riana Ţurcaş, Ramona Liţu, anului in curs, in medie, lipsa lorţei de muncă, in mică de 6 000—7 000 lei pe
fuzia de tinereţe de care
me a C.A.P. Lăpuşnic. Florica Muntean, Petronela cîte 15 şi peste 15 tone dă. Iar cei care le lolo- mina are nevoie ne cam lună. Asta ar trebui să le
— Am primit ajutoare Fărău, Dănuţ Şoancă, Dia- de cărbune pe post. La sesc sînt aceiaşi mineri, îngrijorează, dar trebuie de-a de gindit".
foarte bune de la Deva. na Moise, Marcel Damlan, data documentării, slirşitul învăţaţi doar cu picamărul să-i găsim rezolvare. Căutările creatoare, ac
Am avut şi in elevii Şcolii primei decade a lunii sep şi perforatorul pneumatic. Mecanizarea presupune ţiunea responsabilă pentru
generale din Dobra un cei peste 30 de elevi din tembrie, brigăzile lui Co Fiecare brigadă, după un bunul mers ol activ taţii in
sprijin de mare nădejde Lăpuşnic, despre a căror jocaru şi Andraşic raportau nu numai efortul unor subteran sînt prezente la
shimbări de structură pro-
la strîngerea şi depozita vrednicie la culegerea un plus de 10 560 tone de judicios plan de speciali iesionată a minerilor, ci şi
rea recoltei. Şi astăzi — roadelor toamnei vorbesc cărbune. zare şi policalificare, are o infuzie de tinereţe. La DUMITRU DEM lONAŞCU
ne spune Maria Cibu, pre acum localnicii cu mindrie Colectivul minei Paroşen' în compunerea sa un nu
şedinta Cooperativei agri si respect. este şi depozitarul unei ex măr important de mineri — şcolile de calificare şi poli (Continuare in pag. a 2-oJ
calificare din ultimii 5 ani,
cole de producţie Lăpuş L. L.