Page 14 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 674 1
Pag. 2
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
Buna organizare şi coordonare a muncii
(Urmare din pag. 1) muncesc mecanizatorii Va- de producţie din Simeria
sile Cornea, Ioan Borşoş, se lucrează, totodată, la 20,00 Telcji
— Din 190 ha eîtc sint Viorel Chişu, Nicolae Băl- recoltarea morcovilor din 20,20 Actua
destinate culturii de grîu ţatu, Aron Braşoveanu, grădina de legume şi la nomie
— ne spunea Petru Ma- Gheorghe Biriş, Tiberiu montarea şpalierilor pentru 20.35 Lume i
nă
tecvici, inginerul şef al Pantiş şi ceilalţi. Toate viţa de vie. Toate lucră de idi
cooperativei — am semă tractoarele sînt în perfec rile sînt bine organizate 20,55 Dosar
nat 50 ha. Buna desfăşu tă stare de funcţionare, şi coordonate — fapt ce refolo
rare a recoltării cartofilor, astfel că realizăm o vite garantează că recoita se 21,0» ,Amfit
sfeclei de zahăr şi porum ză zilnică bună la pregă va strînge grabnic, iar în- 21.35 Consi
bului ne asigură teren li la ini
ţelor
ber pentru arat şi însă- tirea terenului şi însămîn- sămînţarea cerealelor pă- 21,50 Tcle.fi
ioase se va încadra în ter
mînţat. Aş vrea să evi ţarea griului.
denţiez hărnicia cu care La cooperativa agricolă menul stabilit.
Strădanii susţinute pentru
Ţcsăloria de mătase Deva. Pe ţesătoarea Mariana Cosat, tinereţea n-o Împiedică să se
iernarea optimă a animalelor impună în faţa colectivului prin frumoase rezultate in muncă. Ea lucrează la o gru
pă de 4 războaie, modele de ţesături destinate exportului.
Ferma zootehnică a coo depusă de colectivul con în căpiţe bine rostuite. BUCUItE
perativei agricole de pro dus de ing. Floarea Greff, Pentru stabulaţia următoa Exigenţă şi răspundere pentru întărirea dioprograr
ducţie din Boş a livrat la şeful fermei zootehnice. re, ferma are nevoie de 0,30 La ori
fondul de stat, de la în Unitatea din Boş are îngri 300 tone fîn. în baza de gricultură
nai; 7,30
ceputul anului şi pînă a- jitori buni, toţi localnici, nutreţuri se află depozita rlndurilor organizaţiilor de partid gajament
cum, 1003 hl lapte de va cu vechime în această te 440 tone, revenind deci Revista pi
că, avînd un avans însem muncă, toţi dovedind pa mai mult de o tonă pentru rierul mei
letin de
nat faţă de prevederile siune în muncă, aşa îneît fiecare animal. Se va aco Ioan Ştefan şi Ioan Că- s-a încheiaţi Dimpotrivă. Trufaş — secretarul comi pundem
perioadei. Acest rezultat re este dificil să faci diferen peri şi necesarul de grosie răban. Doi oameni, două A căpătat noi valenţe, s-a tetului de partid din în 10.00 Boli
levă buna activitate ce se ţieri. Sufletul activităţii din re şi suculente, aşa că se destine pe care viaţa le-a extins şi diversificat în treprindere — atenţia pe 10.05 Ştiin|
Atlas f<
desfăşoară aici, ştiut fiind zootehnie este Francisc vor asigura toate condi apropiat şi le-a legat de multe laturi ale activităţii care o acordăm ridicării Partidul,
că producţia de lapte mar Dragotă, secretarul organi ţiile pentru buna desfăşu finitiv. Primul dintre ei cotidiene. Acum, Ioan Şte continue a capacităţii or misiune d
fă reflectă strădaniile ce zaţiei de partid din satul rare a iernării animalelor, este unul dintre strungarii fan este, la rîndu-i, un co ganelor şl organizaţiilor de Buletin d
se depun în sectorul creş Boş, pensionar de cîţiva în aceste zile se lucrează de nădejde ai secţiei ma- munist de nădejde, inte partid, de cuprindere şi Vreau să
blicitatc;
terii animalelor. Ferma ani. Vrednicul cooperator la pregătirea adăposturilor şini-unelte de la întreprin grat activ în munca orga soluţionare a problemelor Ştiri; 12,0!
raportează rezultate meri este de dimineaţa pînă pentru perioada friguroasă. derea mecanică Orăştie. nizaţiei de partid. producţiei impun o muncă rea Zile
tuoase şi la ceilalţi indi seara în ferma zootehnică, S-au înlocuit ţiglele sparte Cel de al doilea este unul Este acesta un exemplu permanentă, responsabilă 12,30 Din
v
î-ului; 12,
catori. Efectivul matcă pla ajutînd la organizarea şi şi geamurile lipsă. Se mun dintre comuniştii de nă al felului în care comite în acest domeniu. Numai ră radlo-l
nificat pe 1985 este reali desfăşurarea activităţii. El ceşte la repararea uşilor, dejde ai organizaţiei de tul de partid al secţiei ma- avînd oameni bine pregă 1 la 3; 15,1
zat, efectivul total s-a de s-a ocupat cu aceeaşi con verificarea instalaţiilor de . partid uzinare 1 din ca şini-unelte se ocupă de o tiţi, atît politic, cît şi pro 10.00 Bult
10.05 Trib
păşit substanţial. în ce pri ştiinciozitate de recoltarea, adăpat şi de muls. Se poa drul secţiei.; • latură esenţială a activi fesional, conştienţi că de Contempo
veşte reproducţia, s-au ob transportul şi depozitarea te deci afirma că şi în pe Şi dacă Ioan Ştefan este tăţii comuniştilor — întă calitatea propriei pregătiri, Nico’
ţinut 113 viţei, preconizîn- furajelor. rioada de stabulaţie activi un bun meseriaş, dacă rirea continuă a rîndurilor depinde felul în care se tcce,
econt..
du-se să se atingă indicele Paiele de grîu şi de orz tatea din zootehnie la prin tot ceea ce face a membrilor de partid. înfăptuiesc obiectivele ac de ştiri; ]
planificat pe 1985. au fost aduse şi depozitate C.A.P. Boş se va desfăşura cîştigat încrederea oame „Intr-adevăr, este o sar- tuale şi de perspectivă ale trie; 17,(
Această activitate are la în fînar, tot finul se află în bune condiţii. nilor do aici, a dovedit că trări de
bază munca responsabilă în • baza furajeră, aşezat B. TURDEANU oricând se poate pune bază VIAŢA DE PARTID Iară; 18,
*
Radio.ii
pe vorba şi pe fapta sa — intcrnatioi
biroul organizaţiei de partid Radioancli
a ajuns la concluzia că cină de mare răspundere colectivului, vom putea * Muzic
poate fi primit în rîndurile şi complexitate — sublinia spune că organele şi or 20.00 Radi
comuniştilor. Dar, pentru tovarăşul Ioan Pascu, se ganizaţiile de partid au culturală 22
dv. ;
că a fi comunist însem cretarul adjunct cu pro desfăşurat o bună activi oră; 23,00
na pentru tînărul strungar bleme organizatorice al tate". gC-" Lot»
o etapă nouă, superioară, comitetului de partid din Mărturie a unei munci nă - «iluzii
Buletin t
în munca' şi viaţa de zi secţie. De felul în care ne competente, desfăşurată cu
cu zi — Ioan Cărăban a ocupăm de formarea şi c- multă dăruire de un mare
primit sarcina clin partea ducarea viitorilor membri număr de comunişti stă
organizaţiei de partid să de partid, de pregătirea însăşi competenţa şi pre
se îngrijească de bună pre lor după primire vom fi gătirea celor 45 de mem
gătire şi perfecţionare a în stare să facem faţă şi bri de partid primiţi nu
activităţii celui care astăzi să înfăptuim importantele mai în acest an. Bogăţia
se numeşte comunistul sarcini ce ne revin. Avem de idei şi experienţe îm
Ioan Ştefan. Aşa a înce permanent în atenţie acest părtăşite în fiecare moment DEVA :
put o adevărată prietenie. lucru, iar cele 6 organi celor care se pregătesc (Patria);
Aşa poate fi numită ea as zaţii de bază desfăşoară o pentru a deveni buni co IiUNEDO
tăzi. „De cînd şi-a expri muncă pe care punem un munişti se reflectă în pri rii în vi
mat dorinţa şi a fost pro tot mai mare accent cali mul rând prin felul în care sala A);
pus şi cuprins în rîndul tativ. Pornind de la întoc ei muncesc la locul de Iată (Mo
celor ce constituia perspec mirea perspectivei anuale muncă, se comportă în fa Vul' "i
tiva tinerilor ce urmau să de primire în rîndurile co milie şi societate. ton si
fie primiţi în partid, am muniştilor, fiecare organi Iar concluzia ^ste una : C a s t e l
fost permanent alături de zaţie se orientează asupra cele 27 organizaţii de partid PETROŞ/i
mai tînărul meu coleg. celor mai destoinici şi bi de la întreprinderea meca Egipt (Pi
nă la et<
Străduinţele noastre s-au ne pregătiţi oameni. Ei nică Orăştie dobindesc cu Moara iu
materializat şi au fost re sînt repartizaţi membrilor fiecare nou comunist o tot iembrie);
cunoscute de adunarea birourilor organizaţiilor de mai mare forţă de acţiune, rea feci
generală cînd, nu cu multă bază sau pe lingă alţi co de mobilizare, coordonare ral); VU
Magazinul 27 „Elcctromclal“ Călan este condus de gestionarul Tiberiu Nagy. Bine vreme în urmă, i-a acordat munişti cu experienţă '. şi conducere a activităţii dra (Lu
1
aprovizionat in permanenţă, aici se practică şi o bună servire, vînzătoarele Gcorgcta înaltul titlu de comunist". „Exigenţele şi cerinţele oamenilor muncii. NEA: Pi
Barmus şi Estcra Muntean fiind deosebit de amabile şi pline de solicitudine in rela nului (I
ţiile cu cumpărătorii. O dată eu acest moment unei atari activităţi — NOASA:
important, pregătirea nu sublinia tovarăşul Radu VALENTIN NEAGU (Muncitoi
Sosesc p
V/.VAWW/AVAWAV. .VAV/.YA AW.VA .W/.W.V .V.V.V.WV.W.V.r. .VAV, V.VAYAY.WAV.V.VY.V.W.V.V.V.Y/AY.Y.Y.V.'.W.W.'.V.VAV.W.VY.V. (Retezat)
,
,
,
1
,
raţie de
Prevederile la fondul de stat— Mereu în frunte roşie); seriili i
leandra i
—
onorate în mod exemplar (Urmare din pag. 1) peni. Avîndu-i în frunte Impetuoasă întrecere minerească GEOAGIl
— seriile
pe comuniştii din cele două (Urmate din pag. t) cest an), ca un mecanism cultură);
nr. 2 din instalaţia de ex organizaţii de bază — Lu bine pus la punct. Şi am mină la
Locuitorii satului Dum- partid săteşti, constituind tracţie puţ cu schip la peni şi Valea de Brazi — cia); BR
brăviţa, comuna Ilia, îşi un exemplu şi un îndemn I.M. Lupeni, staţia dc ven constructorii şi montorii toate locurile de muncă. reuşit să supunem maşi CAlan:
cultură);
sporesc an de an contri pentru concetăţenii lor. Ei tilatoare la I.M. Bărbăteni, din brigada noastră alcă Discutăm cu minerul Va- nile, dar ne-am căpătat şi divers (I
sile Cojocaru, a cărui bri
încredere în forţele noastre.
buţia la fondul de stat au contractat 2 600 1 şi au instalaţia de extracţie puţ tuiesc un colectiv pe zi ce gadă se situează, in luna Ca să pretinzi unui om să TiGUcă Pi
prin livrarea unor canti predat 2 400 1 lapte. Au cu schip la I.M. Valea de trece mai omogen, mai bi septembrie, cu 5 115 tone fie disciplinat, trebuie să-i
tăţi sporite de carne şi rel Buştea a contractat Brazi. De altfel, ţin să sub ne sudat sufleteşte. Con peste plan, în fruntea În
dai sarcini precise, incit
lapte. Anul acesta, de pil 1000 1 şi a predat pînă a- liniez că acumulările de ducerea echipelor, formaţii trecerii socialiste. Allasem să-şi exercite cît mai con
dă, cei 34 de cetăţeni cres cum 1 300 1, Ioan Groşan, pînă acum au făcut ca bri despre brigada sa că, prin cret răpunderea ce îi re
cători de animale s-au an a contractat 800 1 şi a li gada noastră să treacă în lor şi punctelor de lucru tre alte succese, a reuşit vine.
este încredinţată celor mai
gajat să predea pe bază vrat 1 200 I. Cantităţi ase cincinalul 1986—1990 de buni meseriaşi, comunişti un lucru de necrezut pen
lată redate „în mic", la
de contract 35 000 1 lapte mănătoare au contractat la... 15 septembrie anul a- de nădejde. Astfel de oa tru specialişti : a stabilit, nivelul unei brigăzi, ma
de vacă, cu mult mai mult şi livrat Gheorghe Frenţ, cesta ! meni sînt maistrul prin cu un complex mecanizat rile probleme şi experienţa Timpul
decît sarcinile ce le reve Simion Feuş şi alţii. Din Din datele prezentate de cipal Nicolae Dragoş şi şe SMA-2, o medie zilnică soluţionării lor într-o mină azi, 4
vremea
neau din planul economie cei 34 de contractanţi, nouă ing. Carol Ridzi rezultă cît fii de echipe Mihai I-Iaivas de 17 tone de cărbune pe în care tehnica modernă e şi caldă
în profil teritorial. Toţi cei au predat cîte 1 600 1 lap se poate de clar că şi la şi Dumitru Mărmăreanu post. definitorie, puternică. perioadă
care deţin vaci au înche te. Aşa se face că locuito sfârşitul acestui ultim an (punct de lucru Lupeni — — Nu am făcut nimic Acţionind cu înaltă răs •bll, mai
vin
tea.
iat contracte pentru canti rii satului Dumbrăviţa au al actualului cincinal co construcţia grupului tehnic deosebit. Am planificat, derat d
tăţi variind între 1 000— lectivul Brigăzii complexe dacă putem spune aşa, pundere muncitorească, peraturll
1 600 1 lapte, ba unii chiar livrat pînă acum la fon de construcţii şi montaje operativ şi devierea dru foarte bine, amănunt cu punind un accent deosebit cuprinse
şi mai mult. în prezent, dul de stat cantitatea de miniere nr. 4 Lupeni-Va- mului de acces), sing. Ti- amănunt, operaţie cu ope pe modernizarea perma grade, ii
între 22
nentă a activităţii lor, mi
mai mult de 50 la sută din 34 000 1 lapte. Ca armare, lea de Brazi va confirma... motei Iştvanoni şi şefii de raţie, tăierea şi transpor nerii de la Paroşeni, ală local ma
contractanţi şi-au onorat în cursul lunii octombrie tradiţia. echipe Toma Achiriloaie şi tul cărbunelui. Cei 35 de ceată pe
va fi predată întreaga can Ilie Peagu (incinta minei turi de toţi oamenii mun
integral contractele pe a- — Dacă va fi aşa — şi Lupeni-sud), maistrul mon- membri din brigadă m-au cii din Valea Jiului, îşi La mo
nul 1985 şi predau în con titate de lapte contractată aşa va fi cu siguranţă —, tor Erwin Wissenmeyer şi înţeles. O disciplină rigu aduc contribuţia la creş fi Irumo
tinuare lapte la punctul de — 35 000 litri. Demn de e- aceasta se datoreşte fără echipa lui Ion Popa, mais roasă, fără absenţe (de terea producţiei de căr riabil,
noaptea.
colectare din sat. în frunte videnţiat este faptul că ce doar şi poate calităţii oa trul electrician Constantin lapt în brigada din stra bune, la traducerea in via din sud
se află deputatul Teodor tăţenii din acest sat pre menilor, sublinia Petru Lai şi şefii de echipe Va- tul 15, nu există nici o ţă a hotârîrilor Congresului ceaţă.
serviciu
Buştea şi Avei Buştea, se dau la termenele scadente Fusu, secretarul organiza sile Coşuţă şi Viorel Bene, absenţă nemotivată în a- al Xlll-lea al partidului.
cretarul organizaţiei de şi animalele contractate. ţiei de partid nr. 4 Lu mulţi alţii.