Page 15 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 15
IMERI, 4 OCTOMBRIE 1985 Pag. 3
Căldura caselor se pregăteşte acum I Emoţiile întîlnirii eu... sinceritatea
»
ZIUNE Cum iarna trecută ne-a două maşini de tăiat lemne lemnele sînt tăiate, cărbu Există o sinceritate a Matei, Gheorghe Ene (Pra durii inimii, redăm in final
cam dat de furcă, în a- sînt defecte de multă vre nii sortaţi. încă o dovadă sentimentelor şi trăirilor. hova), Gheorghiţa Mălea- cuvintele aceluiaşi om, pri
ceastu toamnă, în acest se me, aprovizionarea este că acolo unde se munceşte Există o sinceritate a crea nu, Dumitru Datinoiu (Vil- marul comunei Dobra :
zon de pregătiri pentru slabă şi, bineînţeles, oame bine, cu răspundere, oame ţiei, in primul rind, in faţa cea), Victoria Podar, losil ,,Ne cade bine un mo
iarnă se acordă atenţie spo nii vin şi pleacă de la de nii sînt mulţumiţi, bine propriului eu. Numai a- Isaii (Mureş), Gheorghe ment de bucurie pentru
rită şi bunei aprovizionări pozit nemulţumiţi, adică serviţi.^ Nu acelaşi lucru tunci cind se naşte aceas Luncă (Timiş), Ion Boiangiu suflet, pentru că această
:a Jn cco- a populaţiei cu combusti fără lemne şi cărbuni. se întîmplă la depozitul tă puternică şi durabilă (Gorj), Mihai Dobrea (Ga campanie agricolă ne-a
bili solizi, respectiv lemne Viorel Licescu, şeful depo din Ilia, şef Virgil Dim- cerut şi ne cere etorturi
mtempora- pari-, unde lemnele se vînd trăsătură ce innob lează laţi), Sabina Şerban, Emi
nfrun ţările şi cărbuni. Concret. Depo zitului, nu mai are motive personalitatea adevărată lia Slăvii (Arad). Li s-au mari. Intilnirea cu dumnea
zitele sînt mai pline cu să stea cu mîinile în sîn, ude şi grele, fireşte, deoa .trăim cu adevărat marile alăturat hunedorenii — Ion voastră, poeţi■ ţărani, oa
resurselor lemne de foc, cu cărbuni ci să troacă la treabă. rece nu s-au găsit cîteva emoţii pe care le devm, Buştea, Milinor Miţldo- meni ai sateior, e un ase
de bună calitate, cetăţenii autobasculante de balast pe cit posibil, reconfor van (Ilia), Sinziana Moldo- menea moment".
il ar*jJor judeţului avînd posibilita pentru a acoperi gropile tante. Intr-un astfel de cli
populare pline cu apă. Peste 100 to van (Băiţa), Aurel Atic MINEL BODEA '
ea exigen- tea să-şi procure din vre Raid-anchetă mat s-a desfăşurat intilni- (Dăbica), Nicolae M. /sac
ale me cele trebuitoare pentru prin depozitele ne de lemne de foc stau rea poeţilor ţărani al. cărei (Zlaşti), Aurel Bunea (Orăş
căldura caselor pe timpul depozitate de-a dreptul în generic, ,,Din toată inima", tie), Ioana Precup, Vasile
iernii. Dar, se mai înre de combustibili apă, în teren mlăştinos. în defineşte însăşi sinceritatea Nacu (Hunedoara). ACŢIUNI
gistrează şi excepţii. schimb, la depozitul din ancestrală a satului. După
Haţeg (responsabil Băiuţ cum poeţii ţărani sint o
Şeful depozitului din De prelungire in contempora ÎN CADRUL
va, Corneliu Popescu, mo a Multă strădanie pentru Floroni), primirea lemne neitate a creatorilor ano
cum
satisface
cerinţele
tivează că nu are lemne şi părătorilor depune Ioan lor şi livrarea lor se face nimi care au durat şi şle ZILELOR
cărbuni destui deoarece Iordate, şeful depozitului mai mult la ochi, podul- fuit peste veacuri, pină la
credea că „or să vină cu basculă fiind „cruţat" de „SARMIS"
1
X: 6,00 Ra- inventarul ' şi s-a lăsat de combustibil din Siineria. efort. Şi cîntarul de la perfecţiune, doina şi ba
(limmeţii ; Dar se loveşte de necazuri. lada, cintecul de înstrăina
zilei în a- mai uşor cu aproviziona Deşi lemne de foc şi căr .depozitul din Călan este re, dar şi strigătura cu • Astăzi se deschide
Radiojur- rea. Optică, firesc, greşită, defect. Cit a fost cald şi la Hunedoara, in sala
ină şi an buni are, nu poate vinde nuanţe satirice, colinda şi cavalerilor de la Castelul
ii oare; 8,00 pe care controlul făcut a din cauză că podul-bascu- frumos nu s-a găsit vreme cintecul de viaţă nouă al
: 8,10 Cu- reuşit să o îndrepte la să se repare. Abia acum, căror simbol înalt îl ofe Corvinilor, ediţia a V-a
ir; 9,00 Bu- timp. lă este defect de multă vre a „Toamnei muzicale hu-
9,05 Răs- me. Şi cit a fost vara de în plin sezon de aprovi ră... sutele de variante ale nedorene". în programul
Itătorilor ; Cumpărătorii de la de zionare cu lemne şi căr ,, Mioriţei". Şezătoarea literară, or
de ştiri ; pozitul din Hunedoara, bi lungă nu s-a găsit vreme La lila şi Dobra, poeţi ganizată de Comitetul ju primei zile vor concerta
viata; 10,25 ne aprovizionat cu lemne să se repare. Poate se va buni, Nicolae Gruiescu, şe ţărani din toată ţara s-au deţean de cultură şi edu formaţiile locale „Trio
ie ; 10,50 face acum, în sezon de ful depozitului, şi-a amin Haydn“, cvintetul de
i ţării. E- de foc, cu cărbuni sînt intilnit pentru a zecea oară caţie socialistă, Centrul de
rsuri; 11,00 mulţumiţi de felul în care vîrf... ' tit cu ar trebui reparat şi pe pămintul hunedorean. îndrumare a creaţiei popu coarde cu pian „Pro
ri ; 11,05 La depozitul de combus cîntarul. Bine că n-a lă lare şi a mişcării artistice arte" şi va avea loc re
; 11,35 Pu- decurge procesul de vîn- sat-o pe iarnă... S-a creat o tradiţie. Feno de masă, Comitetul jude citalul de pian Ana Duţi-
Buletin de zare-eumpărare. Stocuri e- tibili solizi din Brad, con menul unei astfel de crea că. Expoziţii de artă plas
intîmphia- xistă, cele trei maşini de dus de Elena Jurca, vînza- — Am în stoc peste 500 ţii nu mai e disparat. Cu- ţean al U.T.C., a ev den-
trolistului ; rea-cumpărarea se desfă tone de lemne, o mare vînluf lor e cunoscut, În ţiat că poezia simplă, dar tică, carte şi disc vor în
ara folclo- tăiat lemne, cin tarele sînt de adincă simţire şi muzi tregi manifestarea.
vanpremie- în funcţiune şi treaba de şoară în cele moi bune cantitate de cărbuni — ne cepe să fie tot mai mult
13,00 De la curge bine. Nu ca la de condiţii. Există lemne şi tipărit. Sincer (din nou calitate ce se adresează
ident club; cărbuni din abundenţă, spunea Gheorghe Florescu, aceeaşi sinceritate) impre direct sufletului e recep • Tot astăzi, la Cămi
le ştiri ; pozitul din Orăştie, unde şeful depozitului de com tată şi apreciată pe mă nul cultural din Geoagiu
radio; 10,25 sionată de manifestarea la va avea loc simpozionul
E p o c i i bustibili din Petroşani. Li care urma să ia parte, sură. ,,Sintem ţărani cu
> cîn- Eugenia Lazăr, primarul palmele de soare/ Şi ne „Ion Budai Deleanu —
anate vrăm ritmic, fără a crea mîndrim că am rămas ţă personalitate marcantă a
,e., buletin nici un fel de aglomeraţie, comunei Dobra, a venit in culturii româneşti". Orga
Pentru pa fapt de seară, direct din ranii ... / Ne-am înfrăţit
ji înregis- Operaţiunea nocturnă a eşuat nici un fel de nemulţumiri. cimp, a găsit timpul şi prin trilul ciocîrliei/ Şl nizat de Comitetul jude
:ă popu- ţean de cultură şi educa
rele serii : — Depunem strădanii, puterea necesară pentru ne-am unit prin timp cu ţie socialistă şi Consiliul
* Revista eforturi zilnice pentru a a-şi exprima bucuria mo veşnicia" — spun versurile
radio * ţ Doco pentru o vreme cer Văzind că în grădina lui \ mentului intilnirii cu aceşti Sabinei Şerban, din jude comunal de educaţie po
economicii l ce l-au cunoscut pe Mir- Romul Vulc din satul Sin- 1 asigura necesarul de lemne litică şi cultură socialis
Informaţii ; ) cea Resedea din comuna petru, legumele, fel de fel, 1 oameni de virste diferite, ţul Arad. Şi spun frumos.
al * Seară de foc în toate depozite dar oameni ca şi xei de Dovadă că literatura popu tă, simpozionul va bene
i sugestia i Sintămăria-Orlea nu-l mai trezeau pinâ şi invidia u-\ le judeţului — sublinia to destinele cărora răspunde. lară e un fenomen viu, ficia de comunicări ştim-
zi intr-o i văd printre ei, n-au de ce nui legumicultor profesio-1 ţifiee în care va fi rele
Itatele tra- J să fie mihnifi. Pină la 24 nist, toţi „eroii" noştri au > varăşul inginer Gheorghe Ei se numesc Emilia lerco- neîntrerupt şl . care nu va
05 r^°~:ur- şan (Arad) şi Ion Taurescu înceta atita timp cit satul vată opera remarcabilu
23,55—24,00 ţ de ani, el nu prea s-a o- hotărit să treacă neîntirziat ţ Orvas, directorul comercial (Hunedoara) ale căror tîm- are oameni. Spre a întări lui reprezentant al „Şco
ri. l morit cu munca la C.A.P. la „recoltat", să nu cumva l al I.F.E.T. Deva. Este a- ple cărunte au Însemnate efectele acestei întîlniri, lii Ardelene" Ion Budai
* sau in altă parte. Acum, să le-o ia inainte proprie- , scurgerea zecilor de ani, căci realmente totul a fost Deleanu, ilustru fiu al
) in toamnă, clnd nu prea se tarul sau, cine ştie, alt- ) devărat că au fost perioa Elena Păcuraru, . Marieta primit de la înălţimea căl meleagurilor hunedorene.
i mai găsea nici frunză de cineva. Zis şi făcut, lată-i y de cînd la unele depozite
i tăiat pentru clini, a făcut „in corpore“, descinzînd i au existat mici restanţe. • La Petroşani şi la
1 ce a făcut şi s-a dedat la noaptea in grădina lui R.V. l Dar acum, în plin sezon de Petrila, Teatrul Naţional
t alte „preocupări" de se- Au început să adune tot v „I. L. Caragiale" Bucu- I
zon, dar nu singur. Să far ce le cădea la mină. Cu , aprovizionare cu combusti reşti îşi încheie astăzi I
cern, deci, înainte de a toate că n-au avut nici oţ bili se livrează cantităţile
Limonada dezvălui faptele, prezenta- contribuţie la obţinerea re- ţ turneul cu spectacolul >
1 (Arta); \ rea „companiei" sale. Ion coltei, au venit la stringe- i necesare pentru toţi cum de mare succes „Poveste ;
Muşcheta- | icnite, ne no ue ujii, nu icu ut, jiciniuyitiiMuu-,. ■ părătorii. din Hollywood". turneu !
Dinte, de 38 de ani, nu rea ei, neimaginindu-şi'
i (Modern, 1 avea nici el o reputaţie nici măcar o clipă că pro- ţ Vom încheia prin a a- întreprins în judeţul nos- j
cărţile pe trage atenţia Direcţiei co tru în cadrul actualei e-
sala B); ţ diţii a Zilelor „Sarmis".
Fan- merciale a judeţului că
)(. Arta, F O I L E T O N î este, necesară o mai bună © Acţiunile cu filmul
orvinilor) ; şi -permanentă coordonare continuă prin cinecoloc-
Piedono in vii (RomoS), cinecalei-
; O lumi- prea bună în meseria de dusele respective-ar trebui a activităţii depozitelor de doscop de educaţie mate
(Unirea); şofer ia A.C.H. Riu Mare- cel puţin plătite producatc- combustibili din judeţ, mai rialistă (Pricaz) şi proce
ifar (7 No- Retezat, intrucit anterior rului. cu seamă acum, în plin
GNI: Răpi- mai suferise 0 condamna- Avînd simţurile bine dez- \ se iiterar-cinematografice
ir (Cultu- r e . Cu ei s-a asociat şi voltate, proprietarul legu- ^ sezon de aprovizionare. (Băiţa, Valea Bradului),
; Ciulcan- Gheorghe Toader, tot şo- melor a intuit că in gră- în Valea Jiului, ediţia a
ul) ; LO- ier, aar la şantierul Păcii- dina lui se petrece ceva \ IOAN BÂRBU, XV-a a zilelor filmului
rea drago- şa. Cum acesta avea şi el .necurat. Cum ştia bine ca \ documentar se bucură de
il); ani- inspector şef apreciere în manifestările
va, cindva „prietenii" săi, i-a atras la stafiile nu sint vegetariene la Inspectoratul comercial Fanfara Clubului C.F.R. Sinicria, laureaţii in ediţia a
URICANI: acţiune. Ca vînzător la şi că nu prea obişnuiesc ' V-a a Festivalului naţional „Cinlarea Romăniei" — la o organizate în sălile de
; călătoare un magazin de la acelaşi să bintuie prin partea Io- ţ de stat, manifestare in cadrul Zilelor „Sarmis ’85“. apel ale minelor.
iD: Decla- şantier, Traian Mihăesc a cului, el şi-a luat curajul GH. I. NEGREA
itc (Steaua răspuns şi el prezent iâră in dinţi şi s-a dus in gra-
3IE: Ciu- a - • - — e — — » — • — • — • — • — a — o — ® — — a — « — ® — » — •
•); Străinul nici o ezitare. Şi-a dat dină, pentru a vedea ce ţ
(Flacăra); c onsimţămintul şi Constan- se petrece. i
: Vraciul tin Urzică, intrucit credea Convingindu-se că in- / SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
(Casa de c ă poate este nevoie şi de tr-adevăr n-avea hatucina- \
EC: O lu- ) intervenţia calificată a u- (ii, i-a somat pe infractori i
il X (Da- 1 nui pompier, oterindu-i-se s a abandoneze produsele . duminica, g octombrie MARŢI, 8 OCTOMBRIE cale (color) • 21,50 Telejurnal •
Ziua „Z" ; • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua
i (Casa de şi lui o şansă să se Iacă şi să părăsească necondi- * 22,00 închiderea programului.
1RIA: Fapt „remarcat". N-a făcut mof- ţionat terenul. „Supăraţi" ţ • 11,30 Telex • 11,35 Lumea co litatea în economie • 20,40 A pa
il); ILIA: turi nici Stela Toader, mun- că acţiunea le-a fost des- i piilor. Telefilmoteca de ghiozdan : triei cinstire. Emisiune de versuri VINERI, 11 OCTOMBRIE
(LurxHa). citoare pe acelaşi şantier coperită, că riscau să nu ' „Prietenii văilor verzi'* (color). E- • 20,50 Viitoare cetăţi cconomico- • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua
- Pâclişa, iar Lina Pădu- primească nici o recompen- pisodul 5 • 12,40 Din cununa cîn- sociale. Rccaş. Spiritul gospodăresc litatea în economie • 20,30 Cadran
rean, in virstă de 1 5 ani, să pentru efortul depus la tecului românesc. Muzică populară la el acasă • 21,05 Seară de balet: mondial. România şi problemele lu
din Riu de Mori, s-a aso- cules, ctgresdrii au trecut , (color) • 13,00 Album duminical „Fedra" (color) • 21,50 Telejurnal mii contemporane • 20,50 Cîntăna
!A ciat şi ea să vadă şi s ă la ostilităţi, rănindu-l grav i (parţial color) • 14,45 însemne ale • 22,00 închiderea programului. plaiul Mioriţei (color) • 21,00 Se
inveţe cum se dă o lovrtu- pe proprietar. I unui timp eroic. Catarge în cîmpie. rial ştiinţific: „Planeta vie". Episo
ră „organizată in stil ma- Văzind deznodămintul is- i Reportaj realizat cu ocazia Zilei pe MIERCURI, 9 OCTOMBRIE dul 14 (color) • 21,35 Fiecare loca
re". prăvii, pentru moment fie- ) trolistului (color) • 15,00 închide • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua litate — o puternică cetate ccono-
ibil pentru Autorii au elaborat cu care a fost tentat să spu- , rea programului • 19,00 Telejurnal litatea în cconSmie. Dosarul resur
►rie 1985 : minuţiozitate strategia. Au nă: „am venit, am Învins i • 19,20 Ţara mea azi. Epoca selor rcfolosibile • 20,35 Frumuse mico-socială (color) o 21,50 Tele
frumoasă Ceauşescu. Turnu Măgurele — feres ţii talc, Românie. Muzică uşoară jurnal o 22,00 închiderea progra
ru această stabilit cum să neutralizeze şi-am plecat". Epilogul a / mului.
erul varia- eventualele ajutoare sau fost insă altul, imprevizi-J tre spre viitor (color) • 19,40 Cîn- (color) • 20,45 Tribuna tv. Emisiu
enin noap- mijloacele de semnalare a bil pentru ei. Fiecare c u-\ tarea României (color) • 20,20 Film ne de dezbateri politico-ideologice
sufla mo- artistic: „Eroica" (color) • 21,45 Te în lumina hotărîrilor Congresului SÎMBATA, 12 OCTOMBRIE
-est. Tcm- prezenţei lor la lacul unde noştea proverbul „ce ţie l
Ime vor fi trebuia să comită frauda nu-ţi place, altuia nu-i fa- } lejurnal • 22,00 închiderea progra consiliilor populare e 21,00 Film • 13,00 Telex a 13,05 La sfîrşit
e 4 şi 10 şi infracţiunea. N-au ne- ce", dar probabil că au 1 mului. serial: „Două generaţii". Partea a de săptămînă (parţial color) • 14,45
le maxime glijat nici un amănunt pri- finut-o morţiş să-i verifice ţ Ii-a • 21,50 Telejurnal • 22,00 în Săptămîna politică • 15,00 Închi
de grade,
ate. izolat . vind alegerea orei şi stării pe propria piele valabili- 1 LUNI, 7 OCTOMBRIE chiderea programului. derea programului. • 19,00 Telejur
\ potrivite a vremii, noaptea tatea. Acum, ei meditează 1 nal • 19,25 Telcenciclopedia • 19,55
| p e lună fiind momentul o- la loc sigur la soarta le- \ • 20,00 Telejurnal • 20,20 Ori JOI, 10 OCTOMBRIE Dans cu poante şi... fără. Emisiune
vremea va
i eerul va- i portun pentru operaţiunea gumelor din grădina lui l zont telinico-ştiinţific • 20,35 Tezaur • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua muzical-distractivă (color) e 20,40
iiilt senin J plănuită. „Terenul" era Romul Vulc, simţind din ? folcloric (color) • 20,50 R.D. Ger litatea în economie • 20,35 Efigii Film artistic: „Paznicul de far“.
moderat ţ bine cunoscut de M.R., ca plin gustul omor al faptei ţ mană — itinerar citadin. Documen ale muncii. Epoca Ceauşescu. Punc Premieră pe ţară. Producţie a ci
Temporar tar (color) • 21,00 Roman foileton: te fierbinţi (color) • 20,50 Amfitea
irolog de l cetăţean din partea locu- lor necugetate nematografiei R.P.D. Coreene (co
DOBRICEANU
onceneo). 1 lui. T. DO „Citadela" — premieră pe ţară (co trul artelor e 21,15 Invitaţie în lor) o 21,55 Telejurnal e 22,05 Far
lor). Episodul 7 ® 21,50 Telejurnal studioul de concerte al Radiotelevi- mecul operetei a 22,30 închiderea
• 22,00 închiderea programului. ziunii. Deschiderea stagiunii muzi programului.