Page 101 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 101
■ J*
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
S O C I A L I S M U L Elena Ceauşescu, în Republica Zair
SOSIREA LA KINSHASA
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C
Luni, 30 martie tovară Mişcării Populare a Revo milioane şi jumătate de lo-'
Ş I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N şul Nicolae Ceauşescu, se luţiei, preşedintele Repu cuitori —, a făcut o pri
cretar general al Partidu blicii Zair, Mobutu Şese mire deosebit de călduroa
lui Comunist Român, pre Seko, efectuează o vizită să preşedintelui Nicolae
şedintele Republicii So oficială de prietenie în a- Ceauşescu şi tovarăşei
Anul XXXIX. nr. 9 134 MARJI, 31 MARTIE 1987 4 pagini - 50 bani cialiste România, a sosit, ceastă ţară. Elena Ceauşescu, în timpi -
împreună cu tovarăşa Populaţia capitalei zal- nîndu-i cu entuziasm, cu
Elena Ceauşescu, la Kin reze — Kinshasa, unul din sentimente de profundă
shasa, unde, la invitaţia cele mai frumoase oraşe
în spiritul orientărilor şi indicaţiilor secretarului preşedintelui fondator al africane, cu aproape două (Continuare în pag. o 4-a)
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescti ÎNTÎLNIRE PRIETENEASCĂ
T o v a r ă ş u l Nicolae nire prietenească cu pre procă, în spiritul bunelor
Ceauşescu, secretar gene şedintele fondator al Miş relaţii care s-au statorni-'
ral al Partidului Comunist cării Populare a Revolu cit între România şi Zair,
PE MAGISTRALA CĂRBUNELUI Român, preşedintele Re ţiei, preşedintele Republi între popoarele celor două
cii Zair, Mobutu Şese Seko,
ţări, legate prin aspiraţii
publicii Socialiste Româ
şi soţia sa Bobi Ladawa. comune de progres eco
nia, împreună cu tovarăşa
întrevederea s-a desfă nomic şi social, de pace şi
Elena Ceauşescu, au avut, şurat într-o ambianţă de înţelegere între toate na-'
luni după-amiază, o întîl- stimă şi înţelegere reci- tiunile lumii.
încheierea vizitei oficiale de prietenie
ACŢIUNE DE PRESĂ COMUNĂ A ZIARELOR „DRUMUL
SOCIALISMULUI" DEVA Şl „STEAGUL ROŞU" PETROŞANI a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în R.P. Angola
Eforturi concertate pentru creşterea
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
coeficientului de recuperare* Luni dimineaţă, s-au rezultatele vizitei, ale dia conlucrării dintre Partidul
încheiat convorbirile ofi logului purtat în aceste zi Comunist Român şi
Necesităţile tot mai mari sută din producţia brută rîndul lor, preparatorii au ciale care au avut loc în le într-o atmosferă priete M.P.L.A. — Partidul Mun
de cărbune pentru cocs au primită în preparaţie o un plan de recuperare de tre tovarăşul Nicolae nească, de stimă şi înţele cii, dezvoltarea cooperă
determinat conducerea spălăm pentru cocs. Toate 36 la sută, dar nu reali Ceauşescu, secretar gene gere reciprocă, relevînd că rii dintre România şi An
Combinatului minier Va ar fi bune, numai că mi zează decît 34,4 la sută. ral al Partidului Comu ele reprezintă o nouă şi gola pe plan politic, eco
lea Jiului să ia măsura de nerii nu ne livrează can Ce s-a făcut, ce se face nist Român, preşedintele importantă contribuţie la nomic, tehnico-ştiinţific. al
a se prelucra însemnate tităţile prevăzute. Dacă pentru ca producţia de Republicii Socialiste Româ dezvoltarea raporturilor de învăţămîntului şi în alte
cantităţi de cărbune desti I.M. Paroşeni îşi realizează cărbune spălat pentru nia, împreună cu tovarăşa prietenie şi colaborare din domenii de activitate, în
nat producerii cocsului şi şi depăşeşte ritmic preve cocs la Uzina de prepara Elena Ceauşescu, şi tova tre cele două ţări. A fost tărirea prieteniei şi soli
în Uzina de preparare de derile la extracţia şi ex re Coroeşti să se ridice la răşul Jose Eduardo dos exprimată convingerea că darităţii dintre popoarele
la Corceşti. După cum ni pedierea cărbunelui spre parametri superiori de Santos, p r e ş e d i n t e l e înţelegerile la care s-a a- noastre.
s-a spus aici, la Coroeşti preparaţia noastră (de la calitate ? M.P.L.A. — Partidul Mun juns şi acordurile semna T o v a r ă ş u l Nicolae
livrează cărbune între începutul anului are un Ne-a răspuns Ioan Da- cii, preşedintele Republicii le cu acest prilej vor des Ceauşescu şi tovarăşul Jose
prinderile miniere Vulcan, plus de aproape 4 500 to vid, unul dintre specialiş Populare Angola. chide noi perspective legă Eduardo dos Santos au
Paroşeni, Aninoasa, iar u- ne), minele Vulcan şi Ani- tii în prepararea cărbune Cei doi conducători de turilor bilaterale, asigu- stabilit să continue dialo-
neori, şi în cantităţi mai lui şi secretar al comite partid şi de stat şi-au ma rînd extinderea pe mai
mici, şi cele de la Uricani tului de partid pe uzină: nifestat satisfacţia faţă de departe a colaborării şi (Continuare în pog. o 4-a)
şi Dîlja, deşi Uricanii „dau La Uzina de — în vara anului tre
cărbunele" la preparaţia preparare Coroeşti cut am încheiat un amplu
din Lupeni, iar Dîlja — proces de modernizare a
la cea din Petrila. fluxurilor tehnologice, ceea Fiecare localitate, unitate, loc de muncă —
ce a determinat creşterea
Ne-am interesat, aşa no&şa înregistrează restan
cum am făcut şi la Uzina ţe. Aşa se face că în pe cu 4 la sută a procentu ; BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE
de preparare din Lupeni, rioada care a trecut din lui de recuperare a căr
dacă minele livrează rit an nu am reuşit să pre bunelui pentru cocs din DEVA: RESPONSABILITATEA CIVICĂ ximă răspundere la chema
mic şi integral cantităţile lucrăm pentru cocs aproa masa minieră supusă pre rea consiliului popular au
de cărbune planificate, da pe 65 000 tone de cărbu lucrării şi, totodată, dimi Şl REVERSUL El, FAŢĂ ÎN FAŢĂ fost, sîmbătă şi duminică.
că preparatorii le pot pre ne, din care mai mult de nuarea sensibilă a consu Liceul de construcţii,
lua şi prelucra în bune 18 000 tone în luna martie. mului de energie electri Consemnam în urmă cu pe zone şi cartiere, repar B.A.D.P.S., B.J.A.T.M.. An
condiţii, dacă, la rîndul Aceasta ar fi situaţia, că. Pentru a obţine un o săptămînă că acţiunile tizat cu responsabilităţi trepriza Deva a întreprin
lor, expediază operativ şi deci necorespunzătoare, din cărbune cocsificabil uscat, de gospodărire şi înfrumu precise, creîndu-se, adică, derii do construcţii de
fără probleme cărbunele punct de vedere cantitativ, am înlocuit centrifugile de seţare organizate sîmbătă premisele unei bune orga drumuri şi poduri Timişoa
spălat spre uzinele cocso- cu toate că, în ultima vre desecare vechi cu altele 21 şi duminică 22 martie nizări. De ce este răspun ra, întreprinderea de in
chimice de la Hunedoara me, producţiile de cărbu noi, moderne, cu capaci au stat sub semnul unei sul la întrebare doar par dustrializarea laptelui. Or
şi Galaţi. ne sînt în creştere şi la tatea de 250 tone/oră, de bune corelări a eforturilor. ţial afirmativ ? Iată. ganizat, cu dotarea cores
Cea mai bună mobilizare
în săptămînă 23—29 mar
punzătoare, cu hărnicie şi
— Mai întîi, aş vrea să minele Vulcan şi Aninoasa. DUMITRU GHEONEA, tie, în mod firesc, acţiu la acţiune au avut-o dumi. dragoste pentru oraşul lor,
spun că în instalaţiile Cam pe aceeaşi linie se DORIN GHETA nile trebuiau să crească în nică cetăţenii din cartie colectivele din aceste uni
noastre putem spăla zilnic înscrie însă şi calitatea. amploare avînd punctul de rul Bejan — străzile Mine tăţi şi-au asumat o buna
în jur de 12 000 tone de Adică, minele trebuie să maximă intensitate tot rului, Strei, Teilor şi Bejan. parte din lucrările din zo
cărbune — releva Horia livreze Uzinei de prepa *) Material cu apariţie sîmbătă şi duminică. A Felul cum arată acum stră nele în care au fost re
Tripon, inginer şef electro rare Coroeşti cărbune cu simultană in ziarele fost aşa ? Răspunsul e doar zile respective stă mărturie partizate şi au făcut lucrări
mecanic al U.P. Coroeşti un conţinut de cenuşă de ;,Drumul socialismului" parţial afirmativ deşi în pentru această afirmaţie. de calitate. Bine au acţio
—, iar planul de intrare 42,9 la sută, însă acesta şi „Steagul roşu". tregul activ al consiliului Vin apoi la rînd, ca exem nat în cele două zile ale
de la unităţile miniere are, în medie, 44 la sută popular municipal a fost ple de bună mobilizare, ce- sfîrşitului de săptămînă şi
este de 11 900 tone. 36 la şi chiar mai mult. La (Continuare in pag. a 2-a) prezent şi în aceste zile tăţenii din blocurile 5 şi 8 liceele auto şi minier. A-
de pe bulevardul Decebal, ceasta este partea frumoa
la lucrări de zone verzi şi să a acţiunilor de sîmbătă
amenajarea unui teren pro şi duminică.
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă vizoriu de joacă pentru ION CIOCLEI,
copii.
în fruntea unităţilor e- GH. I. NEGREA
Duminică şi ieri s-a muncit la pregătirea conomice şi a instituţiilor (Continuare în pag. a 2-a)
care s-au mobilizat cu ma
terenului şi plantarea cartofilor
Duminică, zi foarte bună mîneau drepte, ca „trase prezent în cîmp alături de te zile s-au mai executat
pentru lucru în cîmp, s-a la sfoară“. . mecanizatori. Aici terenul arăturile pe o suprafaţă de
muncit în ritm susţinut şi Tot acolo se mai aflau este mai nisipos şi, se poa- 8 ha, unde urmează să se
cu răspundere la C.A.P. însămînţezc plante fura
Simeria, în mod deosebit, jere.
dar şi în alte unităţi din C.U.A.S.C, Simeria Bine s-a muncit dumini
consiliul unic respectiv. că şi luni pe terenurile
în tarlaua „Insulă Uroi“ C.A.P. Băcia. In tarlaua
lucrul a început de la cooperatorii Ion Poenar, te vedea, efectuăm o lu „Holda" mecanizatorul Io-
primele ore ale dimineţii. Nicolae Irimie, Ioan Cos- crare de calitate, realizînd sif Lorincz a fertilizat cu
Mecanizatorii Viorel Chiş tea şi Florea Cosma, care o densitate care să ne asi îngrăşăminte chimice o su
şi Constantin Simedrea asigurau încărcatul tuber gure 55 000 plante la hec. prafaţă de 24 ha destinată
pregăteau, cu discurile, pa culilor în buncărele ma- târ. Şi în celelalte brigăzi sfeclei de zahăr. La rîndul
tul germinativ. După ce-au şinii. cartofii au fost sortaţi şi său, Eugen Toma a pregă
creat front de lucru, ime — Am controlat sistema calibraţi urmînd a începe tit palul germinativ pe 9
diat în urma lor a intrat tic în aceste zile fiecare plantatul lor imediat ce ha. Ieri, mecanizatorii
cu maşina de plantat pe tarla pentru a putea începe terenul se va zvînta. Gheorghe Danciu şi Stelian
şase rîndurl mecanizatorul însămînţările imediat ce Menţinînd ritmuri bune Elevi ai clasei a IX-a F de Ia Liceul industrial’ numă
rul 5 din Deva au început In frumuseţarea zonei verzi din
Tiberiu Pantiş, specialistul starea solului o permite — de lucru, duminică şi ieri MIRCEA LEPĂDATU preajma şcolii în care învaţă.
unităţii la însămînţări. în ne spunea Petru Mateevici, cei amintiţi au plantat car Foto NICOLAE GHEORGHIU
urma maşinii biloanele ră. inginerul şof al unităţii, tofii pe 0 ha. Tot în aces (Continuare în pag. a 3-a)
