Page 98 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 98
2 DRUMUL SOCIALISMUL
CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ SI ALEGERI
PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII
IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID LI
MUNCĂ • ORDINE • DISCIPLINĂ
in nu.v
STOP RISIPEI DE MATERIALE! 11,33
11,30
obiective ale Văii Jiului
Reprezentanţii celor peste milioane tone pentru si rîngă, directorul întreprin Cînd şi cum începe ziua de muncă 12,40
24 800 de comunişti clin Va derurgie. In ultimii doi derii „Viscoza“ Lupeni, ing.
lea Jiului — delegaţi la ani, s-au realizat investiţii Kelemen Iosif, directorul 13,00
conferinţa organizaţiei mu în valoare de 8,6 miliarde I.U.M. Petroşani, iar pro pentru unii constructori ?
nicipale de partid Petro- lei din care s-au construit blemele asigurării, pregă 14,50
-ani pentru dare de seamă sau se află în diferite faze tirii şi perfecţionării forţei
şi alegeri — au apreciat de construcţie şi punere în de muncă au fost dezbătute
lucrările forumului lor ca funcţiune I.V. Valea de do prof. univ. dr. ing. Du (Urmare din pag. 1) 10,00
un moment marcant de a- Brazi, Lupeni — Sud, in mitru Fodor, rectorul In 19,20
naliză şi dezbatere temei stalaţiile de preparare a stitutului de mine Petro
nică a problemelor funda cărbunelui de la Livezeni şani, Petra Barb, preşedin
mentale ale vieţii econo şi Uricani, noi spaţii şi tele Consiliului municipal la lucru. Lingă un butoi 19,30
mice, politice şi social-cul- c a p a c i t ă ţ i de produc al sindicatelor, Emilia Man, plin cu apă trei inşi... fi
turale, cu largi descinderi ţie la întreprinderile preşedinta Comitetului mu lozofau ! Un alt grup de
spre îmbunătăţirea sub m i n i e r c Lupeni, Vul nicipal al femeilor, Ion meseriaşi cu lădiţcle de
stanţială a activităţii în can, Paroşeni, Aninoasa, Toacă, prim-secretar al Co scule în mîini se îndreaptă
mate domeniile. Conţinutul Dîija, Petrila, Lonea, la mitetului municipal al (către ora 10 !) spre locul
analitic, critic şl autocri- I.P.S.R.U.E.E.M., S.U.C.T., U.T.C. Vorbitorii au insistat lor de muncă.
ic al durii de seamă a I.U.M.P., „Viscoza“, între pe aspectele educative ce Despre gospodărire, ce
apus dezbateri pe măsură, prinderea de morărit şi trebuie avute în vedere în să mai vorbim ! Lingă blo 20,15
care au reflectat veridic panificaţie. Patrimoniul .so- formarea şi perfecţionarea cul D2, dc pildă — gră
răspunderea cu care co dal-economic al munici forţei de muncă. 21,50
mitetul municipal de partid piului a fost împlinit, în Analiza din conferinţă a mezi amestecate de nisip, 22,00
s-a implicat în coordona perioada analizată, cu 2 711 acordat locul cuvenit pro praf dc ciment, pietriş,
rea şi materializarea pro apartamente noi, 18 puncte blemelor edilitar-gospodă- carton asfaltat, fîşii de ta
gramelor stabilite de con si trei centrale termice, reşti, sectorului circulaţiei blă, pămînt, o benă, o LI
ducerea partidului pentru io,2 km reţele pentru a- mărfurilor şi reţelei co platformă cu cărămizi a-
.'alea Jiului. gent termic, două rezer merciale (Filip Lazăr, şezată pc o grămadă do... 20,00
Cîntărind munca dcsiâ- voare pentru apă potabilă, prim vicepreşedinte al Co cărămizi etc\, ele. Trebuie 20,20
,arată de comitetul mu peste 12 km de drumuri mitetului executiv al Con ţinut scama că primele şa I.ra ora 9,30 $1 aceşti şase bărbaţi sa mai consultau încă 20,40
nicipal de partid în spin betonate, 15 km de aici ş.a. siliului popular municipal), se feluri de materiale enu- asupra a ceea ce au de făcut. Să nu-i fi văzut nimeni din
şefii lor ? !...
ul exigenţelor formulate celor sociale şi în mod deo
de t o v a r ă ş u l Nieolae sebit de sănătate a oameni 21,00
(‘eauşescu la recenta ple Mu ni ci pi ui lor muncii (Ştefan Alba,
nară a C.C. al P.C.R. ca miner şef de brigadă la merate mai sus se aflau 21,50
şi în cuvântările rostite la I.M. Petrila), cerînd orga pe numai .0—10 mp. 22,00
şedinţele Comitetului Poli Petroşani nizaţiei municipale de Şeful punctului de lucru
tic Executiv al C.C. al partid o implicare majoră (la blocurile Dl şi D2),
P.C.R. din 30 ianuarie şi în coordonarea activităţii maistrul Horst Szegedi, s-a
20 februarie, comuniştii au Raportînd realizările la din aceste domenii, sprijin angajat ca pînă marţi, 31
stăruit asupra analizelor prevederile planului din in înlăturarea neajunsuri martie 1987, în această zo
pe caic organul municipal fiecare an, analiza a înfă lor, pentru îmbunătăţirea nă să se instaleze... ordi
de partid le-a întreprins în ţişat însă — atît prin da muncii în compartimentele
problemele prioritare ale rea de seamă cit şi prin respective. Un loc distinct nea şi curăţenia specifice DE>
economiei Văii Jiului, în dezbateri — o seamă de l-a ocupat activitatea poli- primăverii. Ar fi cazul, că SUS -
deosebi cele care privesc neîmpliniri la producţiile tico-organizatorică a comi o lună din primăvară s-a tcrele
Iinpei
îndeplinirea planului la fizică şi marfă, la cărbu tetului municipal de partid dus !... seriile
’ cărbune, organizarea şl nele brut extras, la oţel, pentru perfecţionarea sti Asemenea imagini am NEDC
’ modernizarea proceselor de fire vîscoză, ţesătuiâ crude, lului de muncă, respecta bastn
dern
producţie, mecanizarea şi lemn pentru celuloză, în rea şi lărgirea democraţiei intîlnit şi la „vecini", a- tcinpt
automatizarea, aplicarea şi călţăminte, investiţii şi interne departid, iar mun dică la blocul D3 (maistru r '
extinderea de tehnologii puneri în funcţiune. Cau ca educativă şi cultural Toan Nica) şi, ceva mai în Cariw.
noi în extracţia şi prepa zele care au condus la ii rUstică a fost relevată în colo, la blocul 41, din stra (FI ac;
umbr
rarea cărbunelui, îmbună nerealizările din sectorul strînsă relaţie cu efortul da 23 August (maiştri Moi- .ŞANI
tăţirea calităţii produselor, carbonifer au fost relevate pe care factorii educaţionali se Tomuş şi Dumitru llo- Valea
’posibilităţile de creştere de ing. Dan Surulescu, di trebuie să-l realizeze întru cli.ş). Aici, prima „impre ring);
mai accentuată a produc rectorul general al C.M.V.J., formarea omului nou, a sie" pc care am „cules-o" lîngă
rea);
tivităţii muncii, modul cum Aurel Birlca, prim-sccretar conştiinţei sale înaintate. — SCJ
sînt folosite instalaţiile din al Comitetului orăşenesc de cu privirea, a fost obişnui bric);
dotare, forţa de muncă şi partid Vulcan, Corneliu în acel spirit realist în ta „roată" cu oameni care sărbâ
şi re
timpul de lucru, asigura Bololoi, secretar al Comi care au analizat munca stăteau la taifas în loc să VULC
rea securităţii şi protecţiei tetului orăşenesc de partid desfăşurată, participanţii la acţioneze cu folos prin a- cină
NEA:
muncii, rezultatele obţi Uricani, Constantin Popa, dezbateri au adoptat hotă- tîtea şi atîtea puncte aî rul) ;
nute în condiţiile ex miner şef de brigadă la rîrca — ce a inclus şi nu construcţiei, care au o ne — se
tinderii acordului glo meroasele lor propuneri •— resc);
bal şi a programului de I.M. Lupeni, Erou al Muncii prin care au aşezat la te voie acută de mina şi pri Mărin
lucru continuu în minerii, Socialiste, Ilic Păduccl, se melia activităţii organiza ceperea lor profesională. toresc
tur! 1
preocuparea organelor de cretar al comitetului de ţiei municipale de partid Ceva mai departe, în spa seriile
conducere colectivă din u- partid ele 1$ I.M'. Lonea, sarcini şi exigenţe calita tele blocului 41, alţi oa B R A
(Steai
nităţi pentru aplicarea Nieolae Vîlcea, directorul BAR2
noului mecanism econo- întreprinderii de preparare tive noi, care au reafirmat meni se plimbau care în circ (1
inico-financiar, aprovizio a cărbunelui Valea Jiului, cerinţa de a se acţiona e- cotro. Este atîta „du-te- Licee?
narea tehnico-materială a iar ele au vizat, mai ales. nergic pentru valorificarea vino" la aceste puncte de pentn
întreprinderilor şi a popu folosirea incompletă a uti potenţialului material şi lucru, incit dacă s-ar folo * Zii
CEO/
laţiei cu produse de larg lajelor şi instalaţiilor din uman al Văii Jiului în ve riculo
consum, îndeplinirea pla dotare (a complexelor me derea îndeplinirii exem si doar o parte din acest ră);
nului de investiţii, a con canizate şi combinelor de plare a sarcinilor ce revin timp pentru curăţenie şi se
BRA2
tracţiilor industriale şi abataj, a maşinilor de ex acestui important bazin ordine, şantierele ar ară rosti:
social-culturale. tracţie şi de încărcat, a carbonifer din documentele 31 martie a.c., vom face curăţenie“ — ne-a asigurat mais ta cu totul altfel. Munca seriile
O altă mostră a dezordl nil In blocul O 2. „rină marţi,
Conferinţa a dat imagi transportoarelor şi instala Congresului al XilI-lea al trul Szegedi llorst. Vom vedea... tură):
nea stadiului economic al ţiilor de mică mecanizare), ar fi mai spornică ! p e n tr
Ziua
municipiului prin citcva calitatea slabă a cărbune partidului. Conferinţa a TIJA:
cifre revelatoare : pro lui (procentul de cenuşă în relevai înalta răspundere a le T-î
LARI
ducţia globală industrială cărbunele' extras a fost de organizaţiei municipale de (Mine
a fost — la finele anului partid faţă de sarcinile po
11)86 — de peste 10 miliarde păşit in medie cu 3,5 litice, economice şi sociale
lei, cu pondere la Combi puncte), abaterile de la ce-i revin, voinţa unanimă
natul minier Valea Jiului. disciplina profesională şi a comuniştilor de a acţiona
I.U.M.P., unităţile indus de ta normele de securi cu dăruire şi abnegaţie —
triei uşoare, de transporturi tate şi protecţie a muncii.
şi circulaţia mărfurilor. Au fost intervenţii din în spiritul exigenţelor for Pcn
Faţă de anul 1084, produc care n-au lipsit măsurile mulate de tovarăşul Nieolae / i lm
c e r u l
ţia fizică a municipiului a întreprinse pentru înlătu Ceauşescu la recenta ple iZ-yv:W-*v.V V o r
fost mai mare în 1986 cu rarea neajunsurilor şi pro nară a C.C. a P.C.R. — te m p e
peste 608 mii tone huilă punerile care sa conducă pentru materializarea lio- p lo a ie
c a r a c
brută, aproape 306 mii tone la îmbunătăţirea activităţii iărîrii adoptate, pentru a ţite ş
huilă pentru siderurgie, viitoare în acest important face din anul Conferinţei le c tr it
33 300 tone brichete de sector. Consecinţele nega Naţionale a partidului o a p ă <
cărbune, 16 mii tone oţel, tive ale neîndeplinirii pla to r v a 1
10 lili
1 733 tone utilaj tehnologic nului de investiţii, impune perioadă a faptelor demne fia n
care să personalizeze Va
pentru lucruri miniere, 630 rea în funcţiune a unor im fic ă r i
k m / o
bucăţi stilpi hidraulici, 336 portante capacităţi şi spa lea Jiului prin organizare, d lc . '
modernizare, productivitate,
mii mp ţesături mătase şi ţii de producţie au fost m e v
plus
confecţii în valoare de 37 scoase în evidenţă prin in calitate, eficienţă. c e le
milioane lei. S-a apreciat, 1 9 g r
tervenţiile ing. Artur Dă- LUCIA LICIU
aşadar, că în perioada la La
care s-a referit darea de fi ins
seamă, cantitatea de huilă în prima sa plenară, noul comitet municipal de Mîyi m u lt
predi
brută extrasă şi livrată e- partid a ales biroul. In funcţia de prim-secretar a fost p lo a ie
eonomiei naţionale a fost caract
de 20,8 milioane tone, din reales tovarăşul Ioan Resiga. Ca secretari au fost a- tu l v ;
care aproape 16,6 milioane leşi tovarăşii Romulus Dragoş, Aurel Nicola, Constan fale <
(M o to
tone huilă netă, iar din tin Iovăncscu, Felicia Nec şa. în perimetrul blocurilor l> l, 1)2, l) 3, spiritul gospodăresc — lipsă la apel. Li Pr
aceasta mai mult de 5,9
