Page 97 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 97
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, In R.P. Angola
COMITETULUI JUDEŢEAN HUN ! Ill PLECAREA DIN CONVORBIRI OFICIALE
CAPITALĂ La Luanda au început în producţie, in domenii
A L C O M S I L I U L U I P O P U L A R sîmbătă convorbirile ofi le petrolier, al prelucrării
T o v a r ă ş u 1 Nicolae ciale dintre tovarăşul petrolului şi gazelor, mi
Ceauşescu, secretar general Nicolae Ceauşescu, secre nier, inclusiv în prospec
al Partidului Comunist, tar general al Partidului ţiuni geologice, precum şi
Român, preşedintele Re Comunist Român, preşedin al transportului, al con
publicii Socialiste Româ tele Republicii Socialiste strucţiei de maşini şi uti
nia, împreună cu tovarăşa România, şi tovarăşul laje, energetic, al agri
Elena Ceauşescu, a plecat, Jose Eduardo dos Sanlos. culturii, pescuitului etc
sîmbătă dimineaţa, într-o preşedintele M.P.L.A. A fost reliefată, de ase
vizită oficială de prietenie Partidul Muncii, preşedin menea, importanţa creării
în Republica Populară An tele Republicii Populare de societăţi mixte in dife
gola, la invitaţia preşedin Angola. rite domenii de interes
telui M.P.L.A. — Partidul La convorbiri participă comun.
Muncii, preşedintele Repu tovarăşa Elena Ceauşescu. Cei doi conducători de
blicii Populare Angola, prim viceprim-ministru al partid şi de stat au rea
Jose Eduardo dos Santos. guvernului. firmat holărîrea României
Conducătorul partidului ■ In cadrul primei runde şi Angolei do a acţiona
şi statului nostru este în de convorbiri s-a proce şi în viitor pentru dezvol
soţit de tovarăşii Dimitrie dat la un schimb de pă tarea în continuare a co
Ancuţa, viceprim-ministru reri cu privire la,stadiul laborării şi cooperării din
al guvernului, loan Totu, relaţiilor româno-angoleze, tre cele două ţări. apre
ministrul afacerilor exter la căile şi mijloacele de ciind că aceasta este în
ne, de alte persoane ofi lărgire şi amplificare a interesul ambelor popoare,
ciale. acestora în continuare, în
Pe frontispiciul aeropor condiţii reciproc avanta al dezvoltării lor inde
tului Otopeni, unde a avut joase. pendente şi, totodată, ser
Iarna asprii şi lunga a depozitate la întâmplare, munceşte, cum sînt gospo loc ceremonia plecării erau S-a apreciat că poten veşte cauzei păcii şi cola
generat greutăţi in desfă amestecate, supuse degra dărite materialele ? Sînt arborate drapelele statului ţialul actual al economii borării internaţionale. în
şurarea activităţii pe şan dării, risipei. primele întrebări pe care şi partidului, care înca lor celor două ţări oferă acest sens, cei doi pre
tierele de investiţii. Dar Un raid întreprins ieri la ni le-am pus. Şi trebuie drau portretul tovarăşului condiţii pentru intensifi şedinţi au hotărit ca in
la adăpostul acestora s-au citeva puncte de lucru din să spunem că din ceea ce Nicolae Ceauşescu. carea relaţiilor economice, timpul vizitei, comisii foi-
perpetuat şi multe carenţe municipiul Deva ne-a dez am văzut pe teren, răs T o v a r ă ş u l Nicolae cu deosebire a cooperării (Continuare in pag. a 4-a)
de organizare, disciplină şi văluit din plin asemenea punsurile nu pot fi deloc Ceauşescu şi tovarăşa
aspecte, care trebuie înlă pozitive. Pe una din aleile Elena Ceauşescu au fost
bună gospodărire, care,
iată, grevează şi acum turate grabnic şi definitiv şantierului cinci construc salutaţi de membri ş’ ÎNTÎLNIRE PRIETENEASCĂ
munca -lucrătorilor din din activitatea constructo tori stăteau în cerc şi dis membri supleanţi ai Co
construcţii. rilor, aşa cum a indicat cutau. Altul tocmai a so mitetului Politic Execu T o v a r ă ş u l Nicolae relaţiilor româno — ango
secretarul general al parti
sit cu un mic pachet de
Deşi timpul este favora dului, tovarăşul Nicolae haine sub braţ. Era îmbră tiv, secretari ai Comite Ceauşescu, secretar gene leze, apreciindu-se cu sa
:
bil, iar restanţele sînt des Ceauşescu, în cuvîntarea cat în salopetă, însă era tului Central al partidu ral al Partidului Comunist tisfacţie că trad ţ onalelo
lui, membri ai C. C. al
tul de mari în activitatea la recenta plenară a C.C. clar că abia atunci venea P.C.R., ai Consiliului de Român, preşedintele Re legături de prietenie, so
publicii Socialiste Româ
de investiţii, ritmurile de lidaritate şi col-i bor ave
al P.C.R. Stat şi ai guvernului, con nia, .şi tovarăşa Elena dintre partidele, ţăi ile si
execuţie sînt încă lente, La ora 9 ne-am aflat în G. DINU. ducători do instituţii cen Ceauşescu, au avut, sîmbă popoarele noastre au ur
se pierde mult timp de zona de lingă Spitalul ju MARIN NEGOIJĂ trale, organizaţii de masă tă după-amiază,' o întîl- mat un curs ascendent,
luciu, utilajele şi instala deţean Deva, unde se con Foto : N. GHEORGHIU şi obşteşti, generali. nire prietenească cu tova atît pe plan bilateral, cit
ţiile sint folosite necorcs- struiesc blocurile de locu Au fost de faţă Henri răşul Jose Eduardo dos şi în sfera vieţii interna
punz.itor. materialele sînt inţe Dl. D2 şi D3. Cum se (Continuare in pag. a 2-a) Bounda şi Kumbu-ki-Pho- Santos, p r e ş e d i n t e l e ţionale, fiind puternic
ba, însărcinaţii cu afaceri M.P.L.A. — Partidul Mun impulsionate de convorbi
ad-interim al Republicii cii, preşedintele Republicii rile la nivel înalt desfă
Populare Congo şi, res Populare Angola. şurate la Bucureşti şi
pectiv, al Republicii Zair A participat ministrul Luanda.
la Bucureşti, precum şi relaţiilor externe al An- întîinirea s-a desfăşurat
membri ai celor două am golei. într-o atmosferă do cor
basade. în acest cadru, s-a efec dialitate şi prietenie, de
tuat un schimb de păreri stimă şi înţelegere reci
(Continuare în pag. o 4-a) cu privire la dezvoltarea procă.
S O S I R E A L A L U A N D A
T o v a r ă ş u l Nicolae nicite între cele două ţări, păcii şi colaborării inter
Ceauşescu, secretar* gene fiind aşteptată aici cu naţionale.
ral al Partidului Comun i- mare interes. Ceremonia sosirii s-a
nist Român, preşedintele Noul dialog româno — desfăşurat pe aeroportul
Republicii Socialiste Româ angolez la nivelul cel mai internaţional din Luanda,
nia, împreună cu tovarăşa înalt reprezintă expresia care era împodobit săr
Elena Ceauşescu, a sosit, dorinţei comune de a în bătoreşte în cinstea înal
sîmbătă, 28 martie, la tări şi extinde colabora ţilor oaspeţi români.
Luanda, într-o vizită ofi rea rodnică dintre Parti Pe aeroport erau prezenţi
cială de prietenie în Repu dul Comunist Român , şi mii de oameni ai muncii
blica Populară Angola, la M.P.L.A. — Partidul Mun angolezi care au ţinut să
invitaţia tovarăşului Jose cii, dintre România şi ureze un călduros bun
Eduardo dos Santos, pre Angola, de a promova ra sosit tovarăşului Nicolae
şedintele M.P.L.A. — Parti porturi şi mai strînse în Ceauşescu şi tovarăşei
dul Muncii, preşedintele plan politic, economic, Elena Ceauşescu. Ei purtau
Republicii. tchnico-ştiinţific, cultural drapele române şi ango
Vizita şefului statului şi în alte domenii de ac leze, manifestîndu-şi bucu
român se înscrie ca un tivitate, de a aduce o con ria de a-i avea în mijlo
în prlm-ptan — două teniei harnice (Elena Moldo van şi Ţinea Andrei), munceau eveniment politic de o tribuţie activă la soluţiona cul lor pe solii poporului
de zor... iar în plan secund — patru bărbaţi (constructori) nu se hotărîscră încă, la ora deosebită importanţă, în rea problemelor complexe
(l.liO, să înceapă lucrul (la blocul II). ansamblul relaţiilor stator ale lumii de azi, la cauza (Continuare în pag. o 4-a)
Să se muncească bine organizat, în flux şi în ritmuri înalte
la pregătirea terenului şi însămînţări
în majoritatea unităţilor măvară. Este o cam’panie tru a încheia cu bine a- cabil că întreaga cantitate Silvia Nan, Letiţia Miheţ, de zahăr şi cartofilor, ur-
agricole din C.U.A.S.C. mai deosebită, datorită ceastă primă campanie a- de îngrăşăminte organice Victoria Vădan, Narcisa mînd ca în flux să se trea
Ilia se acţionează în aces declanşării ei cu întîrziere, gricolă a anului. a fost transportată cu ate Lung şi altele, coordonate că la însămîn farea şi plan
te zile cu hotărîre şi răs în care se cor ritmuri de într-adevăr, în toate u- lajele unităţii şi ale cetă de inginera Emilia Popa, tarea culturilor respective.
pundere pe ogoare, pentru lucru intense, răspundere nităţile vizitate vineri şi ţenilor, cooperatorii Mihai şefa fermei, continuă ame Bine a fost pregătită
finalizarea tuturor lucrări maximă pentru calitatea sîmbătă s-a pulul constata Negrilu, Nicolae Buda, loan najarea răsadniţelor pentru campania de primăvară şi
lor menite să asigure rit ri,. la C.A.P. Roşcani, unde,
muri înalte de muncă în
actuala campanie de pri CAMPANIA AGRICOLĂ DE P R I M Ă V A R Ă de asemenea, toată lumea
măvară, producţii sporite este gata de start pentru
la hectar. însămînţări. „Controlăm
fiecărei operaţii, mobiliza că, pregătită temeinic din Cosma, Viorel Avram, Ma varza de vară şi de toam permanent starea terenu
— Dacă precizăm că în re amplă pe tot parcursul toate punctele de vedere, xim Nicoară, Monica Dă- nă. lui, pentru a putea intra
mai multe cooperative din zilei, pentru încadrarea cu campania agricolă a înce nilă, Zenovia Dănilă ş.a. Mecanizatorii Roman Dă la semănat imediat ce so
consiliul nostru, ca de pil toate lucrările în perioa put sub bune auspicii. La preciza Gheorghe Suba, nilă, Mircea Bolea şi Cris lul permite — arăta Emil
dă la Gurasada, Ilia, Bur- dele optime. Conştienţi de G.A.P. Ilia, de exemplu, preşedintele unităţii — tian I-Ienţ au încheiat de Mircea, inginerul şef al
juc ş.a. — arăta loan Ni- acest lucru şi hotărîţi să au fost transportate în fiind printre cei care au fertilizat cu îngrăşăminte cooperativei".
cula, inginerul şef. al răspundem prin fapte che cîmp, pe 25 ha destinate contribuit din plin la fi chimice toate cele 350 ha Pînă atunci se munceşte
C.U.A.S.C. Ilia — au înce mărilor şi îndemnurilor a- legumelor şi 20 ha unde nalizarea acestei lucrări. ocupate cu cereale păioa- pe alte fronturi. Sub în
put lucrările de pregătire dresate de t o v a r ă ş u l începe plantarea cartofilor Trebuie să mai relevăm că se. Tot ei, asistaţi do loan drumarea atentă şi com
a terenului pentru însă- Nicolae Ceauşescu, secre aproape 2 000 tone de gu tot aici, în grădinile legu Cionca, inginerul şef al petentă a lui Mircea Petru,
mînţ-area culturilor din tarul general al partidului, noi de grajd. La acestea micole a fost semănată cooperativei, au început
prima epocă, putem afir tuturor lucrătorilor din a- se mai adaugă 1200 tone în răsadniţe suprafaţa de ieri erbicidarea şi pregă MIRCEA LEPĂDATU
ma că s-a dat startul în gricultură, vom acţiona cu transportat pentru 2 000 1300 mp cu vinete şi ar tirea patului germinativ
campania agricolă de pri hărnicie şi răspundere pen mp de răsadniţe. Remar dei, acum cooperatoarele pe solele destinate sfeclei (Continuare în pag. a 3-a)
