Page 102 - Drumul_socialismului_1987_03

p nR. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI
- - - - - '
v
IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID pE MAGISTRALA CĂRBUNELUI

Angajare responsabilă a tuturor organelor t=sile Ja mini la cocserie 20,00 Tele

: F . 20,20 Viaţ
-,'.10 Teal
şi comuniştilor în îndeplinirea sarcinilor „Sici
Ilari
Creşterea coeficientului de recuperare 21,50 Tele
economico-sociale (Urmare din pag. 1) demâna minerilor şi pre­ cărbunelui pentru cocs u-

paratorilor. Minerii — de zinelor specializate din
Conferinţa organizaţiei şi 5 000 kg porumb la tone de ciment, 525 tone concepţie şi construcţie a folosi toate măsurile şi Hunedoara şi Galaţi, pre­
paratorii din Coroeşti so­
posibilităţile de alegere a
românească, precum şi su-
municipale de partid Deva hectar la C.A.P. Leşnic, de vată minerală, 9 milioa­ flantele de aer din maşi­ sterilului din cărbune, în licită din partea lucrăto­
a constituit o reuşită sin­ 20,5 tone cartofi, 3 581 kg ne mp ţesături de măta­ rilor de la Regulatoarele D E V A :
grîu şi 3 910 kg orz la hec­ se, 1 005 tone de carne de nile de zeţaj, care dau subteran şi la suprafaţă, to a r e i J v
teză a amplificării cres- rezultate foarte bune. Con­ şi a livra cărbune eu con­ de circulaţie din Petro­ A lb c r to
eînde a vieţii economice, tar la C.A.P. Deva, peste pasăre şi alte produse. ştienţi de necesitatea creş­ ţinut cît mai scăzut de ce­ şani şi Deva să le asigu­ m â n tu i r
32 tone sfeclă de zahăr şi S-au înregistrat, de ase­ N J 2 D O A K
sociale şi spirituale a ca­ 3 514 kg orz la hectar la terii producţiei de cărbu­ nuşă, iar preparatorii — re ritmic numărul nece­ d a r m ă ti
pitalei judeţului Hunedoa­ menea, rămâneri în urmă ne pentru cocs, am luat de a exploata în mod ra­ sar de vagoane, spre a pu­ A) ; im n
C.A.P. Şoimuş etc., ceea în productivitatea muncii, v a ra ţa ri
ra. Se înţelege prin a- ce confirmă rezervele mari măsura do a trece cărbu­ ţional maşinile, pentru a tea livra zilnic cantitatea, (Modern
din care cauză a fost
ceasta dezvoltarea pe mai de care dispune agricul­ pierdută o mare cantita­ nele mărunt printr-o in­ înregistra pierderi cît mai de cărbune spălată pentru A u ric a (i
multe planuri a producţiei tura municipiului în spo­ te de producţie. Pe de stalaţie de hidrociclonare, mici de cărbune în steri­ cocs de circa 4 000—4 500 c e n u p c
(Arta);
prin care recuperăm can­
tone, extrem de necesară
lul trimis ia haldă, deci
de bunuri materiale, a rirea în continuare a pro­ altă parte, în economia tităţi sporite de cărbune pentru o recuperare cît siderurgiei. T o a te a p il
J f-
rla
vieţii politice, sociale şi ducţiei vegetale şi anima­ municipiului costurile de necesar producerii cocsu­ mai bună a cărbunelui într-un viitor material m ă r llo r“
culturale, care a pus în- liere. La producţia ani­ producţie au fost depăşite lui. pentru cocs din masa mi­ — despre activitatea trans­ p a s io n a ta
tim id
d a
tr-o mişcare energică for­ malieră rezultate mai bune cu 52,8 lei la mia de lei Ceea ce mai trebuie fă­ nieră supusă spălării. porturilor feroviare în Noiembrie
ţele organizaţiei munici­ au dobîndit cooperativele producţie marfă. cut, ne-au spus interlocu­ In privinţa expedierii „p r o b i e m a" cărbunelui M u z ic a i
tu ral); \
pale de partid. agricole Şoimuş, Leşnic şi în acelaşi spirit au fost torii, stă deopotrivă la în­ operative şi integrale a pentru cocs. ş i v e z i
Dintr-o asemenea per­ Deva, precum şi I.A.S. analizate lipsurile şi nea­ (Luceafăr
spectivă, conferinţa a aşe­ Mintia. în anul 1986 au junsurile şi din agricultură, C o m a n d a
norul); A
zat cu răspundere pe masa fost livrate la fondul de ramură de bază în eco­ Fiecare localitate, unitate, loc de muncă — m ă r e ă <
sa de lucru analizarea stat G 737 hl lapte de vacă, nomia municipiului. Dato­ U R IC A N I
p r e ţio a s ă
modului în care s-a mun­ G32 hl lapte de oaie, 117 rită folosirii incomplete a BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE (R e te z a t);
cit de la precedenta con­ tone carne de bovine şi pământului, a unor se­ m a r ii u i
ovine, precum şi alte pro­ roşie); C.
ferinţă, afirmîndu-se ca minţe slab productive, în­ şi înfrumuseţare trebuie e- s trig ă t d i
un moment semnificativ în duse. în acelaşi timp, gos­ treţinerii nccorespunzătoa- {Urmare din pag. 1) De aceeaşi linie de garaj triaj: 1
podăriile populaţiei din re a tuturor culturilor, ne- de cale ferată de pe plat­ videnţiată participarea (Flueăra)
viaţa organizaţiei muni­ comunele Şoimuş, Veţel şi realizării tuturor prevede­ forma industrială se folo­ multor unităţi economice, H A I : O
cipale de partid. Din păcate nu lipseşte sesc trei întreprinderi în­ im p o r ta m
Cîrjiţi, în cadrul progra­ rilor din programul de printre care I.M. Livezeni, tură); H A
Firesc, în centrul dez­ mului de autoaprovizionare nici reversul medaliei. Uni­ tre care şî întreprinderea I.P.S.R.U.E.E.M., I.U.M. Pe­ Iu b ir ii (D
baterii a fost pusă pro­ dezvoltare a zootehniei, tăţi ca antreprizele din de morărit şi panificaţie troşani, autobaza T.T.A., fă ră
producţia vegetală a fost
v iz ită
blematica creşterii şi di­ Deva şi S.U.T. ale şi I.P.S.R.U.M. Fiecare au A.U.T.L., S.U.C.T., precum ,-u s a d <
versificării producţiei in­ Municipiul mai mică decît cea plani­ T.A.G.C.M. n-au reuşit în­ primit cîte o zonă din ca­ şi liceele economic şi indus­ M E H IA :-
ficată, la grîu cu peste
dustriale şi agricole, dez­ 2 676 tone, la porumb cu că să vadă cîte sînt de' fă­ lea ferată pentru întreţi­ trial, cele mai multe şcoli, •Şi v lto a
(Mureşul)
voltarea investiţiilor şi a Deva cut în propria ogradă, în nere. în loc să facă acest care au înţeles să spriji­ p e n tru o
G IIE L A R )
fizionomiei arhitectonice şi 1100 tone, iar la orz cu zona Bojan şi strada C.A. lucru, conducerile unora ne, să participe efectiv la lo r (Mint
treabă.
292 tone, iar la efectivele
edilitar-gospodărcşti a ora­ Rosetti. Lucrătorii de la dintre ele, eum este cea a
de animale planul a fost platforma G.I.G.C.L., adi­ I.M.P., comentează mereu. Dincolo de acest început,
şului. Municipiul Deva a realizat în proporţie de că gospodarii oraşului — întârziat de persistenţa ier­
realizat, în anul 1986, o teritorială, au predat la 98,5 la sută la bovine şi Multe avertismente a nii, dar bun, în localităţi­
producţie industrială în fondul de stat G39 capete 87 la sută la ovine; în la fel. Ba mai mult, cei de primit cooperativa „Progre­ le Văii Jiului sînt foarte
valoare de G,G miliarde bovine, 29G capete porcine, la salubritate desfundau sul" Deva cu privire la multe de făcut în această
1 888 hl lapte de vacă, proporţii asemănătoare a gurile de canale pluviale aspectul insanit al faţadei
lei, mult superioară ani­ 0 063 kg lînă ş.a. fost realizată şi producţia primăvară. Incepînd cu Numere
lor precedenţi. S-au pro­ de lapte. depunînd resturile... pe zo­ complexului de lingă piaţă. platformele gospodăreşti şi tragerea <
Dezvoltarea producţiei na verde. Aceea, zic ei, nu Nici o mişcare nu trădea­ 29 martie
dus peste planul anului industriale ' şi agricole a Rînd pe rînd, conferinţa mai e în răspunderea dum­ ză intenţia de a da alţii încheind cu igienizarea ca­
1 370 tone pirită, 953 tone fost determinată de ampli­ a analizat carenţele din nealor. faţă clădirii respective. sei scărilor — în cartierele
plumb, 404 tone zinc, 253 ficarea investiţiilor, al că­ celelalte domenii ale pro­ de blocuri — eu dezgropa­ Extr. l:
rea trandafirilor şi înche­
tone cupru, toate în con­ ror volum s-a ridicat la ducţiei materiale, indicînd VALEA JIULUI : O HOTĂRÎRE UNANIMĂ - ind cu curăţenia zilnică 52, 44, 37,
centrate, 13 100 tone var, peste 700 milioane lei, pu- măsuri şi acţiuni menite TOATE LOCALITĂŢILE MAI BINE pe străzi, trotuare şi alei Extr. a
3 51.3 mc prefabricate din nîndu-se în funcţie, între să determine înlăturarea pietonale — în zonele de 4, 13, 11,
beton armat, 2 704 mc pa­ altele, întreprinderea de lor. GOSPODĂRITE, MAI FRUMOASE ! mare afluenţă ale fiecărei 20.
nouri mari, 5 km tuburi piese d • schimb şi repa­ Un important loc în în dimineaţa eînd mer­ Cu această primă infor- localităţi sc oferă un larg Extr. a-
de presiune, 12 076 mc pro­ raţii utilaj minier, extinde­ dezbateri l-a ocupat preo­ geam spre Petroşani, de maţie-precizare am pornit câmp de acţiune iniţitivei 29, (10, 54
duse b.c.a. şi altele. Peste rea gospodăriei de căr­ cuparea comitetului muni­ pe la Crivadia ne-a întîm- la drum, pe străzi, prin cetăţeneşti. 75, II.
58 la sută din sporurile bune şi montarea a 6 mori cipal de partid pentru per­ pinat o ceaţă deasă, un frig cartiere. înainte de ora 9, Sîmbătă şi duminică s-au Extr. a
înregistrate s-au obţinut de cărbune de mare pro­ fecţionarea activităţii or­ aspru. Cum şi împrejurimi­ strada Republicii din Pe­ organizat şi în Valea Jiu­ *" ‘"V 40
în unităţile energetice şi ductivitate la termocentra­ ganizatorice şi politico- le erau troienite de nea, troşani era curată, prime­ lui acţiuni de masă pentru (¡F
gospodărire şi înfrumuse­
miniere, care, de fapt, de­ la Mintia, fermele de pui idcologice, a afirmării în am zis că în zadar vom în­ nită. Şi am mai consem­ ţare. Consemnăm cu acest FA2
ţin C0 la sută din produc­ de la „Avicola". De ase­ practică a rolului condu­ cerca să vedem ce s-a fă­ nat un lucru nu lipsit de prilej: au participat mai
ţia industrială a munici­ menea, au fost date în fo­ cut pe şantierele bunei gos­ însemnătate : pămîntul, mo­ bine de 25 000 cetăţeni şi Extr. a
piului. Economia munici­ losinţă 145 apartamente şi cător al organelor şi orga­ podăriri şi înfrumuseţări. lozul, resturile vegetale etc., peste 17 000 elevi. In Uri­ 74, 11, 53.
ce se adunaseră erau în­
partid
în
de
Do la această constatare
nizaţiilor
piului a livrat la export 800 mp spaţii comerciale am şi început discuţia cu cărcate cu grijă şi trans­ cani, Lupeni, Vulcan, Pe­ Extr. a
un volum de mărfuri cu şi pentru unităţi presta­ toate domeniile, în vede­ tovarăşul inginer Ladislau portate cu mijloace hipo. troşani, Petrila au fost cu­ 41, 09, 70.
G0 la sută mai marc decît toare de servicii. rea transpunerii în viaţă Husar, şeful sectorului gos­ în piaţa Victoriei, în zo­ răţate zonele şi spaţiile Extr. a
în 1985. Rezultate bune Rezultate importante s-au a sarcinilor ce au revenit podărie comunală şi. loca- na străzilor Dr. Petru Gro. verzi, parcurile şi părcule- 20, 8, 07.
s-au obţinut şi în îndepli­ obţinut şi în comerţ, trans­ municipiului Deva în ulti­ tivă din cadrul Consiliului za. Păcii, în faţa Casei de ţele, s-a transportat gunoiul Fond to
porturi, cooperaţie, apăra­ mii ani. Au fost relevate menajer, au fost primeni­ 2 323 084 1(
nirea programelor privind popular municipal. cultură, în cea mai mare
modernizarea şi ridicarea rea sănătăţii, dezvoltarea acele componente ale sti­ — Acţiunile au fost de­ parte a cartierului Aero­ te străzi şi trotuare. Pe
multe zone verzi s-a aşter­
nivelului tehnic şi calita­ învăţămîntului, cercetării lului şi metodelor de clanşate, cu toată împotri­ port din Petroşani, ca şi nut pămînt vegetal, s-au
tiv al produselor, do­ ştiinţifice şi promovării muncă ale comitetului virea iernii — no-a spus. în cartierele de locuinţe din corectat coroanele arborilor
Lupeni,
Petrila,
Vulcan,
meniu în care s-au re­ progresului tehnic. care au determinat impli­ Au fost zile în care în cele Uricani se acţiona la şter­ ornamentali.
mai multe cartiere de lo­
marcat exploatarea mi­ Situîndu-se pe o poziţie carea mai puternică a or­ cuinţe s-â ieşit la treabă cu gerea urmelor lăsate de Cu participarea tot mai Pentru
nieră, cariera Mintia — formă, responsabilă, atît ganelor şi organizaţiilor de mic, cu mare, ceea ce ne iarnă, la aşternerea noii largă a cetăţenilor, veş- fi schlml
Veţel, I. P. S. R. U. M., darea de seamă, cît şi cei partid în abordarea prio­ îndreptăţeşte să afirmăm iiaine, cea dc primăvară, mîntul frumos al primăve­ va fi tei
Precipitaţi
I.C.I.T.P.L.C.I.M., I.M.C. peste 20 de participanţi la ritară a problemelor ma­ că există o dorinţă una­ curată şi frumoasă, peste rii cuprinde întreaga Vale de ploaie
Bîrcea, I.P.I.C.C.F., I.R.E., dezbateri au analizat în- jore, în înlăturarea ope­ nimă a cetăţenilor Văii localităţile Văii Jiului, pe­ a Jiului. Acţiunea este în trînge tro
timp şi s[
I.V.P.S. şi altele. La a- tr-un spirit de înaltă exi­ rativă şi eficientă a lipsu­ Jiului de a-şi face locali­ ste care a sosit, totuşi pri­ plină desfăşurare. sufla slab
ceastă problematică s-au genţă lipsurile şi neajun­ rilor şi neajunsurilor exis­ tăţile în care trăiesc tot măvara. rat, cu i
eări temp
referit, în cuvîntul lor de­ surile ce s-au manifestat tente. mai frumoase, mai bine La declanşarea acţiunilor ION CIOCLEI, 40—00 km,
GH. I. NEGREA
legaţii Vasile Deac (I.L. în activitatea organizaţiei Conferinţa a adoptat o gospodărite. de mai bună gospodărire estic. Ten
Chişcădaga), Nicolae Pîrvu municipale de partid în hotărâre cuprinzătoare, me­ nimo vor
tro 2 şl 7
(G.I.G.C.L.), Vasile Prodea conducerea vieţii economi­ nită să determine creşte­ maxime îr
(T.A.G.C.M.), Liviu Cucu co-sociale. Raportînd în­ rea capacităţii de organi­ de.
La munţi
(I.M.C. Bîrcea), Daria Cris- treaga muncă politico-orga- zare şi mobilizare a or­ bătoaie,
tea (Ţesătoria de mătase), nizatorică, tchnico-econo- ganelor de partid pentru porar nor
Lucian Moga (exploatarea mică şi cultural-cducativă înfăptuirea obiectivelor şi precipitaţi
ploaie, li
minieră) şi alţii care au la exigenţele impuse de sarcinilor ce revin muni­ soare. Vîn
relevat acţiunile întreprin­ documentele Congresului cipiului în 1987 şi într-o intensifică
100 km/h
se de organizaţiile de al XlII-lea, de cuvântările perspectivă mai largă. în nord-estic.
partid şi consiliile oame­ t o v a r ă ş u l u i Nicolae acest fel, conferinţa s-a
nilor muncii pentru înde­ Ceauşeseu, cu diverse pri­ constituit într-un impor­ CENTRI
, -A PAMÎN
plinirea sarcinilor de plan. lejuri, conferinţa a rele­ tant moment de propulsare f iSMOLOG:
în economia municipiu­ vat că în perioada rapor­ calitativă a întregii munci
lui agricultura ocupă un tată economia municipiu­ de partid în municipiul In ziua
loc important, căreia co­ lui a rămas datoare cu Deva. 1987, ia o
cundo s-a
mitetul municipal de peste 605 milioane kWh giunea Vr
partid i-a acordat o atenţie energie electrică, 156 000 CORNEL ARMEANU clmea de
un cutren
sporită, acţionînd pentru tudinea 4,
Richter). ]
valorificarea mai bună a în prima sa plenară, noul comitet municipal de tremurului
pământului, creşterea pro­ centrală a
partid a reales în funcţia de prim-secretar pe tova­
ducţiei vegetale şi anima­ de (scara
tremurul ;
liere, de legume şi fructe. răşul Ilie Lavu, iar ca se cretari au fost aleşi tova­ Focşani (<
Ca urmare, în anul 198G răşii Aron Pârva, Elena Drozd, Lazăr Petroiescu, Trnnsformînd duminica intr-o adevărată zi n hărniciei, numeroşi locatari de la de IV gri
blocurile 5 şl 8 de pe bulevar dul Decebal din Deva au ieşit la pregătirea zonei verzi din­ produs pa
s-au obţinut producţii de Ileana Mitroi.
tre blocuri, în dorinţa ea anul acesta spaţiul în care trăiesc să fie mal plăcut.
43,5 tone sfeclă de zahăr