Page 19 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 19
IR. 9 113 « VINERI, 6 MARTIE 1987 Pag. 3
Responsabilitate sporită pentru asigurarea ADEVĂRURI CARE 42 de ani de !a instaurarea in
NU VOR PUTEA FI
NICICÎND
unor condiţii bune de muncă în fiecare unitate MISTIFICATE România a primului guvern de
i ornic a Recent s-n desfăşurat la drul analizei, perfecţionă zarea necorespunzătoare a (Urmare din pag. 1)
1
ano* * ' Deva analiza-bilanţ a acti rii muncii de prevenire a punctelor do lucru etc. au largă concentrare democratică
vităţii de protecţia mun unor acte dc încălcare a dus la încălcarea legisla trăi în bună înţelegere cu (Urmare din pag. 1)
neilor a- cii pe anul 1986 din in normelor în vigoare, de ţiei de protecţie a muncii toate popoarele lumii şi în legaţie compusă din 30 de
Versuri dustrie şi agricultură, din creştere a responsabilită în unele unităţi din in special cu vecinii noştri. persoane din partea F.N.D.
construcţii, transporturi, ţii şi întărirea ordinii şi dustria judeţului. Se sem Cum să nu te simţi mindru !a Lupeni, în cadrul unei s-a prezentat din nou la
45 — mo- circulaţia mărfurilor şi disciplinei la locurile de nalează încă deficienţe în că aparţii poporului care a adunări a fost ales in prefectură, unde, după cum
c In epo- cooperaţie, din celelalte muncă, realizării tuturor asigurarea microclimatu dat asemenea bărbaţi mesa funcţia de primar un re arăta ziarul „Zori noi" din
luţiel şi sectoare ale economiei ju măsurilor stabilite pentru lui corespunzător la toate geri ai păcii şi bunei înţe prezentant al partidului 3 decembrie 1944, „în ur
socia- deţului. La analiza-bilanţ normalizarea condiţiilor de locurile de muncă, rea legeri in lume ? Cum să poţi comunist, iar oo ajutor de ma atitudinii liotărîte a
) au participat conducători muncă şi îmbunătăţirea lizarea ritmică a volumu accepta - german sau ma- primar un membru al gru acestora, subprefectul sem
ndial de întreprinderi şi pre securităţii muncii. în ca lui de lucrări de între gniar fiind şi trăind in părilor politice din F.N.D. nează actele de predare a
şedinţi ai comitetelor de drul analizei-bilanţ a fost ţinere stabilit, a celor de România — răstălmăciri ale La 26 noiembrie 1944, din prefecturii".
ţific (co- sindicat, şefii comparti subliniat faptul că acolo revizie şi reparaţie a in realităţilor noastre ca ace iniţiativa organizaţiei ju Bătăliile sociale, de o
tainolo mentelor de protecţia unde factorii de răspun stalat i i lor electromecanice, lea care se încearcă in u- deţene a P.C.R. a avut loc amploare fără precedent
muncii, alţi factori cu dere şi cei de decizie ma organizarea autocontroale- nele ţări vecine ? Atunci în oraşul Deva o impre în istoria ţării, duse de
responsabilităţi în acest nifestă maximă exigenţă lor, analiza protecţiei cind ai convingerea de ni sionantă manifestaţie la masele ceie mai largi ale
domeniu de marc însem faţă de abaterile săvîr- muncii în organele colec mic zdruncinată că în aceas care au participat peste poporului împotriva forţe
nătate în buna desfăşura şite, faţă de propria ac tive, respectarea regle tă ţară care ne e tuturor 15 000 de oameni, mun lor reacţiunii interne, au
re a procesului dc pro tivitate — rezultatele do- mentărilor în vigoare pri patrie, fiecare are locui său citori din principalele cen adus Ia putere,' la 6 mar
ducţie. bîndite sînt la nivelul vind încadrarea persona demn sub soarele ei, cum tre industriale ale jude tie 1945, guvernul de lar
Atit raportul prezentat, cerinţelor stabilite, scăzînd lului, precum .şi în dota să nu te indigneze ştiind-o ţului, ţărani organizaţi în gă concentrare democra
cit şi participanţii la dez simţitor numărul acciden rea şi activitatea unor ca vorbită de rău de unii oa Frontul plugarilor, tineri tică condus de dr. Petru
: 6,00 Ra- bateri au reliefat efortu telor produse, al avariilor binete de protecţie a mun meni care nu au nimic co utecişti, oameni ai mun Groza.
[iimineţii; cii din oraşe şi împre „Instaurarea primului gu
zilei în rile continue, strădaniile şi accidentelor tehnice, cii. Asemenea deficienţe mun cu realităţile noastre ?
,00 Ra- depuse de organismele precum şi a stărilor preac- au fost întîlnite la între lată de ce, ca cetăţean jurimi. Masele adunate vern din istoria ţârii în
) Azi, în cu atribuţii, c-ît şi de co cidentale. prinderile miniere Vulcan, român de naţionalitate ger cereau cu insistenţă alun care clasa muncitoare are
a presei; garea prefectului profas rolul conducător - arăta
elodi ;, or ; lectivele de oameni ai Raportul prezentat, cei Bărbăteni, Petrila, Uricani, mană, mă alătur din toată cist, „care refuză să se t o v a r ă ş u l Nicolae
î ascul- muncii, de fiecare lucră care au participat la combinatele siderurgice inima celor afirmate de to
Un uni- tor în parte pentru res dezbateri au insistat însă Hunedoara .şi „Victoria" varăşul Nicolae Ceauşescu încadreze în spiritul nou Ceauşescu - a constituit o
hiozdan ; care trebuie să domnească mare victorie a luptei
11,00 pectarea strictă a N.D.P.M. asupra aspectelor negative Călan, I.U.M. Petroşani, la şedinţa comună amintită în viaţa publică" şi insta revoluţionare din România,
; 11,05 şi desfăşurarea normală, care se manifestă în acest Fabrica de produse re şi, aşa cum ne-o cere, voi
11,30 la din acest punct de vedere, domeniu. S-a arătat că fractare Baru etc. acţiona pentru a întări con larea unui prefect ales asigurînd dezvoltarea de
ică uşoa- a proceselor de produc lipsa controlului şi su Avînd în vedere toate din rindul poporului, în mocratică şi progresistă a
;cu ; 12,05 tinuu unitatea oamenilor persoana dr. Augustin Al- S’ocietăţii noastre". Aceas
lclorului ; ţie. A fost reliefat faptul pravegherii competente a acestea, în cadrul anali muncii, Iară deosebire de
artistice că an de an partidul şi proceselor de producţie zei-bilanţ a activităţii de naţionalitate, a întregului măşan, cunoscut luptător tă cucerire a deschis drum
sate ale statul nostru alocă fon din partea factorilor de protecţie a muncii a fost antifascist. Sub puternica liber unor profunde trans
ţ i o n a 1 popor in cadrul Frontului presiune a maselor popu formări revoluţionare în
mâniei“ ; duri tot mai însemnate răspundere, folosirea unor reliefată necesitatea im Democraţiei şi Unităţii So lare, prefectul a fost silit
h': Radio pentru asigurarea unor instrucţiuni de lucru in plicării mai ferme a orga cialiste, sub conducerea viaţa economică şi social-
ns nie- condiţii tot mai bune de complete, intrarea în zo nelor .şi organizaţiilor de partidului, in această unire să cedeze, promiţind că în politică a României, per-
i.o- ziua următoare va preda miţînd folosirea puterii de
l>k^.iAdte ; muncă şi viaţă. Un accent ne interzise, manevrările partid, a consiliilor oa stînd garanţia Înfăptuirii o- prefectura noului prefect stat în interesul transfor
sară cu deosebit s-a acordat, în ca- ■greşite de utilaje, organi- menilor muncii, a tutu biectivelor dezvoltării econo
i Marian ror celor cu responsa mice şi sociale a ţării, a e- ales de popor. Prin dife mărilor revoluţionar demo
0 Pentru rite manevre, situaţia a cratice, pentru care lupta
tena sin- 1 bilităţi în sectorul pro galităţii, libertăţii şi bună fost tergiversată pînă la poporul român în acea
Orele sc- tecţiei muncii în urmări stării tuturor cetăţenilor săi.
de ştiri ; rea şi soluţionarea opera 30 noiembrie, cind o de etapă.
10 Rad io- tivă a tuturor neregulilor
că, In- CITITORI!
iî 21.00 şi abaterilor de la disci
. : 22.00 plina tehnologică şi de Soorirea
fi ; 23,00 securitate a muncii.
23,10 l’u-
Nocturnă Dată fiind importanţa recoltelor
RĂSPUNSURI deosebită pe care o re
prezintă activitatea de
® Virgil luga — Dobra, cu prevederile art. 43 din protecţie a muncii în des acestui an
sat Răduleşti. Răspun- Legea 4/1977 şi art. 59, făşurarea normală a pro
zînd întrebării dumnea alineatul 2 din Legea nr. cesului de producţie, pen (Urmare din pag. 1}
voastră, Oficiul de asi 3/1977, precum şi a pre tru îmbunătăţirea aceste
gurări sociale şi pensii cizărilor... primite în acest ia, analiza-bilanţ a adop
torii din
;ă (Pa- de stat precizează că în sens de. Jda--Ministerul tat un bogat şi variat talia Belea, Vasile Oprea,
-te încet conformitate cu prevede Muncii, membrii de fa program de măsuri. Dragoş Voicu de la Sîn-
DOAHA ; rile art. 59, alineatul 2 milie, înd reptăţiţi.-’âL pen petru şi- mulţv alţii au
etei de din Legea ni . 3/1977, nu VALENTIN NEAGU
-
A); De- sionarilor C.A.P., dece strîns pietrele de pe 58
sste (Mo- mai drepturile de pensie daţi, au dreptul să în de ha, au curăţat 25 de
>ate pîn- de pc luna decesului se caseze pensia cuvenită ha dc păşune şi pe alte
I © Se- pot achita membrilor dc 48' de ha au administrat
"lacara) ; familie. acestora numai pentru'
ir — şe luna decesului. întreprinderea „vidra“ aproape 1 (100 tone de în
ii) °E- Orăştie. In atelierul croit grăşăminte organice.
2 ele © Elena Tutu — Brad. velur, intre lucratoarele Concomitent cu lucrările
Süv-/eiul In conformtiate cu pre © Anonim — Brad. cu cele mai bune rezul
; Impe- Comisia de pensii şi a- tate se numără Marga efectuate pe păşuni şi
— serii- vederile legcde în . vigojj- sigurări sociale din uni reta Mlhăilă şi Eugenia fineţe s-a acţionat cu ho-
embrie) , re, în situaţia în care tatea la care sînteţi înca Cazan. tătâre in toate unităţile
‘ <5> Dra- aţi născut şi crescut agricole la fertilizarea cu
uţia (U- drat în muncă, avînd po
: Luptă- patru copii pînă la vîrsta sibilitatea să verifice da Foto N. GHEORGHIU îngrăşăminte naturale a
:ultural), de 10 ani, puteţi bene suprafeţelor destinate car
iul meu ficia de reducerea vîrstci tele înscrise în carnetul tofilor, sfeclei si celor
iriile l-II de muncă, este compe
LCNEA : de pensionare cu doi ani. tentă să vă dea în mod ocupate cu trifolienc. Bine
•ul); A- s-a muncit în această pe
la cola rea ® Petru Belea — sat documentat lămuririle pe Eforturi colective pentru ridicarea rioadă la A.E.I. Bărăşti
rRICANI: . Bărăsti. în conformitate care le solicitaţi.
grădinari unde — preciza Emil Jel-
Retezat); dujer, directorul asocia
ără soa- SESIZĂRI - SOLUŢII ■ calităţii şi competitivităţii ţiei — de la începutul a-
e); O-
i — se- nului au fost transpor
); Artis- @ Comisia I.G.C.L. Hu nea, măsuri ca pe timpul tricotajelor hunedorene tate şi administrate în
ardelenii nedoara, care a cercetat zilei iluminatul pe casa cîmp peste 3 000 tone de
EOAGIU- , sesizarea dumneavoastră, scărilor să fie stins". ş- îngrăşăminte organice. A-
în Paci- fost la cooperativa „Drum
cultură); tovarăşe Liviu Marcan, (Urmare din pag 1J lităţi: Mariana Foca, Vio pl icarea îngrăşămintelor
a mandra confirmă temeinicia ei. © Din r ă s p u n s u l rica Ţeculescu şi Silvia nou". în prezent executăm naturale continuă, meca
:: Bal ta - Coloana pluvială era în I. C. S. L. F. Hunedoara- Aionesci. numai produse pentru ex nizatorii Teodor Jurjuţ,
Aventuri când se rupe firul de tort. port, de înaltă calitate şi
gră — fundată cu corpuri străi Dcva reiese că cele re în cazul acelor de trico — De la începutul lunii Gheorghe Ciobanu şi An
i de cul- ne aruncate în interiorul clamate, tovarăşe Romu- tat acţionează... pregătirea febrilarie 1987 — ne spu de , o frumuseţe aparte. ton Crăciun fiind cei care
A : Un lus Muşa, s-au dovedit ne ing. Doina Stoica, şeful Productivitatea ? Circa 500 se aflu la datorie.
(Mure- ei. Secţia A.C.T. va lua a fi întemeiate. Ca ur noastră profesională, expe atelierului confecţii, am se de bucăţi tricotaje pe un
toarcerea măsuri de desfundare a rienţa acumulată în activi Din cele 4 000 tone de
,uinina) ; coloanei spre a putea fi mare, formaţia de lucru tate. Trebuie să avem, parat fazele de lucru, pen schimb, la un agregat. gunoi de grajd transpor
ăbc.ştc-te întreţinute în bună stare de la unitatea nr. 12, car cum se spune, ochiul for tru creşterea productivită Şirul muncitoarelor frun tate în cîmp, la C.A.P.
apartamentele din blocul tier Micro 15, Deva, a mat ! ţii muncii .şi, bineînţeles, taşe continuă cu Nastasia Sîntămăria-Orlea, 3000 to
K 5. fost chemată în faţa con Am notat şi numele al a calităţii produselor. Briciu, Roza Raduli, Floa ne au fost aplicate pe
ducerii întreprinderii în tor tricoteze fruntaşe: Sîna — Cum se execută în rea Ncgoiţă, Dorina Mihăl- aproape 80 de ha. Tot
© Unui grup de cetă şedinţa cu lucrătorii din Şerban, Ileana Apostol. prezent aceste faze ? cean, Alexandrina Drago- aici se efectuează acum
ţeni din blocul O 3, sca reţeaua comercială din Mariă Marcu, Constantina — Cea mai importantă mir, Biri Pop,- Mariana fertilizarea chimică fa-
ra IV, cartier Gojdu, De luna februarie, cazul Nistor. Consemnăm şi pă este şablonatul şi este c- Năndrean, Aurica Cara- zială pe suprafeţele însă
emea va va, I.R.E. răspunde : „Vă fiind dezbătut cu cei rerea controloarci de cali xecutată separat de mun malău. Eugenia Baltă. în mânţate în toamnă cu
noaptea comunicăm că I.R.E. De prezenţi, iar vînzătoarea * tate Noruca Mureşan: „Se citorii cei mai buni. Apoi, zona finală a secţiei con cereale păioase, lucrare la
u cerul Eugenia Sîrbu a fost I care sînt antrenaţi me
Vîntul va nu execută lucrări lucrează bine. în aceste şpănuitul şî rihtuitul se fecţii le întîlnim pe Lenu-
>înă la de montare automate sancţionată cu avertis- . zile, producem mai mult execută de aceiaşi munci ţa Manea, ajutor de mais canizatorii Liviu Mitucă,
însificări pentru iluminatul pe ment. pentru export. Tricotajele tori, iar tăierea la bandzic tru, Ileana Micloşoni, con Ilie Dobrean, Băiuţ Mi
la I se face tot separat, de un trolor de calitate şi Nicu- tucă şi loan Durcan. Ei
[ nordic, scară. Asociaţia se va © Din r ă s p u n s u l ) nu au nici un defect. Le au încheiat lucrarea pe
nime vor adresa la Cooperativa controlăm din punct de muncitor specialist. No lina Nedeluş, ambalator.
e minus G.I.G.C.L. la reclamaţia . vedere estetic, al încadră tăm numele muncitoarelor Asistăm la modul în care 72 de ha ocupate cu grîu
rade. Iar „Prestarea" Simeria pen făcută, tovarăşe Lucaci ‘ se execută controlul teh şi pe 45 de ha din su
e minus tru astfel de lucrări. A- Petru, Teliuc, bloc 21, | rii în dimensiunile cerute Domniţa Prisecan şi Ana
ide, Izo- tragem atenţia locatari şi, apoi, le trimitem la Gitaru, al bandzicarului nic de calitate final, la prafaţa însămânţată cu
!. Izolat reiese că au fost luate i confecţii, la etajul de dea Corneliu Calotin. Ne con pregătirea şi ambalarea orz.
iere de lor de la această scară măsuri de remediere a tinuăm drumul spre par produselor pentru expedie în stadiu avansat se
că dacă pînă la sfîrşitul defecţiunilor semnalate. I supra. Pînă şi fluxul de tea finală a agregatelor. re. Constatăm, nu fără o află lucrarea respectivă şi
producţie merge „în sus".
me rece, lunii martie nu-şi vor Este însă necesar ca în | Cu atît mai mult, calita Ajutorul de maistru Ileana firească emeţie, că aceste la C.A.P. Sînpetru. unde
şi dimi- monta automat pe ilumi continuare locatarii să-şi tea tricotajelor trebuie să Medrea, care coordonează tricotaje frumose cuprind mecanizatorii Viorel Enă-
fi mai natul scării vom lua întreţină în bune eon- ' şescu şi Simion Dănilescu
tul va fie cit mai înaltă I". activitatea la maşinile ce în ele mult mai multe
nsiiicări măsuri de întrerupere a diţii instalaţiile sanitare, | în zona de croit, întîl- alcătuiesc agregatul nr. 2, trăiri şi eforturi omenc ti. au fertilizat fazial o su
la 55 tensiunii pe casa scărilor. pentru a nu mai rea- , nim muncitoare care îşi ne spune: „Muncesc în a- decît am reurit noi să prafaţă de 140 ha semă
Se vor lua, do aseme pare aceste defecţiuni. înscriu permanent activi ceastă întreprindere de la not'\m în filele carneţelu nat'' cu arîu şi secară
tatea la cotele înaltei . ca înfiinţarea ei, înainte am lui. Sau în aceste rînduri. si 30 de ha cu orz.