Page 18 - Drumul_socialismului_1987_03

2 DRUMUL SOCIALISMULU

20,00 Telcj
20,20 Viaţa
W;0r> conţi
nonst
Valenţele cercetării ştiinţifice studenţeşti 20,15 Laud
Un proces instructiv suflet care clădesc in i şi ci
cestui
Învăţătorii, oamenii de ,
Unul din aspectele fun­
caracterizat de damentale care concură la dobîndirii de experienţă spe­ drele didactice — şi alte - copii Înţelepciune şi dra- ^ 20,55 6 mai
două forme specifice : sus­
cifică de către cei aflaţi la
ment
formarea profesională a începutul opţiunii pentru ţinerea în cadrul sesiuni­ ) gosie de ţară, vigoare L pecn
1 morală şi frumuseţile a- /
spiritul muncii viitorilor specialişti îl repre­ studiul preparării, cît şi al lor ştiinţifice studenţeşti şi / deverului, işi au locul \ const
realizarea
proiectelor
zintă activitatea de cercetare
asigurării continuităţii efor­
de
liste
ştiinţifică, începută încă din tului la teme majore (al diplomă. La precedenta se­ ) lor distinct in inima şi ou- l 21,10 Cnclr:
1 getul fiecăruia dintre noi. I
Liceul industrial nr. 1 însuşirea temeinică a me­ anii studenţiei. Aceasta este căror studiu se întinde pe o siune ştiinţifică organizată i l-am regăsit în această 1 (coloi
Orăştie şi-a deschis por­ seriei de către toţi elevii demarată în cercurile de perioadă mai îndelungată). în institut, do exemplu, stu­ I iarnă la catedre şi după \ 21,25 Seria
ţile în anul 1974 ca o ne­ de la cursurile liceal şi iniţiere (din anii inferiori de Studenţii din anii termi­ denţii grupei opţionale pre­ ^ orele de curs, i-am regă- t lor) :
cesitate a pregătirii forţei profesional. O dovadă e- studii) şi continuă în cercu­ nali fac parte din colec­ parare au susţinut 11 lu­ l sit in clase multă vreme ' natur
de muncă pentru întreprin­ locventă a bunei pregătiri rile ştiinţifice organizate pe tive mixte în care rezolvă, crări (4 dintre acestea fiind ' după plecarea elevilor, ţ 21,50 Telej
derea chimică dîn locali­ a elevilor stau rezultatele lîngă disciplinele de specia­ alături de cadre didactice, premiate), iar Ia Conferinţa ) i-am regăsit in cămine i
tate aliată în continuă dez­ la concursul pe meserii, litate. Creativitatea — atît teme contractate cu bene­ Naţională a Cercurilor Ştiin­ l culturale şi case de cui- )
voltare şi modernizare. Era faza pe Ministerul Indus­ de necesară în viaţa pro­ ficiari din industrie. în ul­ ţifice Studenţeşti, din no­ i tură sau pe scenele a- 1
expresia unei corelări fi­ triei Chimice. Cei patru fesională a inginerului de tima perioadă, printre te­ iembrie anul trecut, trei lu­ cestora, sensibili la che- ţ
reşti cu dezvoltarea eco- elevi care au reprezentat concepţie - se cere şi ea mele importante luate în crări, una obţinînd premiul ^ mările timpului, la ce- i
nomico-socială a oraşului, liceul industrial nr. 1 orăş- formată şi dezvoltată încă studiu se înscriu unele cu II. De remarcat că dintre i rinţele educative pe care J
a ţârii, o punere pe baze tian au obţinut un pre­ din facultate. însuşirea u- aplicabilitate practică ime- proiectele de diplomă, sus­ 1 Festivalul naţional „Cin- \ nuc g hi
noi, ştiinţifice, o nouă o- miu I, un premiu III şi nor elemente de strategie ţinute în sesiunea din vara ţ tarea României" le-a pus l dioprograi
0,30 La c
rientare a procesului de două menţiuni la meseriile a cercetării (organizarea şî trecută, 35 la sută au re­ i şi in fata scolii. Si ini- 1 agricol tur.
educare a tinerei generaţii. operator la fabricarea şi planificarea demersului), ca LA INSTITUTUL prezentat lucrări cu teme diojurnal
Aşa cum ne-a relatat di­ prelucrarea polimerilor şi şi a metodologiei adecvate, DE MINE de cercetare, toate fiind a- ţară; 8,00
rectorul instituţiei, tovarăşa mecanic maşini şi utilaje se concretizează în dobîn- PETROŞANI preciate cu note de 9 şi 10. S,10 Curie
9,05 Răsi
Doina Dunu, „pentru a-şi pentru industria chimică. direa de deprinderi speci­ în acest an universitar, pon­ tutorilor ;
îndeplini menirea, liceul Cu o atitudine sănătoa­ fice manifestării creative. derea temelor de cerceta­ vers într
10,15 Pul
dispune azi, prin grija să faţă de muncă, elevii în actuala ©tapă şi mai diată. Aşa sînt stabilirea re este de 40 la sută. Pen­ Uuletin <i
conducerii I.C.O., a Inspec­ participă la realizarea in­ ales în perspectiva priorită­ tehnologiilor de valorifi­ tru absolvenţii Eugenia Col- Tribuna i
toratului şcolar judeţean, tegrală a indicatorilor pla­ ţilor economice, cercetării care a unor noi zăcăminte da, Demeter luditha, Victor terpreţi d
de un colectiv de cadre nurilor de producţie şi e- ştiinţifice din domeniul pre­ de substanţe minerale uti­ Mărieş, Camelia Sas-Bădu- jt mile ni s-au umplut de ră: Gică
Din como
didactice şi tehnice bine conotnic pe linia organi­ parării substanţelor minerale le, creşterea indicilor tehno­ lescu, Dumitru Spiridon, \ frumuseţea muncii lor \ 12,40 Fo
pregătite profesional şi zaţiei U.T.C., îşi probează utile îi revin obligaţii majo­ logici — în general — şî a Constantin Buldur, Liviu l pusă in slujba educării 1 de nmatoi
politic, de o bază didac- calităţile morale, hărnicia re în valorificarea - eficien­ recuperării de cărbune coc- Cioc, Cristian Ene şî alţii 1 prin artă. Unii indrumînd ) Festivaluh
„Cîntarea
tico-matericlă modernă in şi creativitatea intr-o va­ tă economic — a unor sub­ sificabil — în special — la susţinerea proiectelor de di­ ) pe cei mici spre valorile ) 13,00 ne Ir
valoare de peste 20 mili­ riată gamă de acţiuni. stanţe cu conţinuturi tot mai uzinele de preparare din plomă a reprezentat ocazia ^ estetice ale artei, alţii i ju- 'i; 15,
.io-t
i
oane lei, de un colectiv Un proces instructiv-edu- scăzute de component util Valea Jiului, lărgirea diapa­ de a dovedi contribuţia ma­ i - pe cei mari, ori inte- i Jut ,..d ; n
de elevi receptivi la nou, cativ caracterizat de spiri­ şi cu compoziţii complexe. zonului granulometric al joră pe care activitatea de 1 grindu-se ei înşişi în 1 16,45 Mu/
la cerinţele dezvoltării so­ tul muncii exprimind e- La intersecţia acestor co­ cărbunelui f lota bi I, limpezi­ cercetare, realizată pe par­ ţ formaţiile artistice, ani- ^ Violeta F
cietăţii noastre socialiste. fortul, căutările şl încer­ mandamente de ordin eco­ rea apelor uzate de la dife­ cursul a 2—3 ani, o aduce 1 minau-le. L-am regăsit i Spinoclie
patrie ; L
In sălile de clasă, devenite cările unui colectiv didac­ nomic şi formativ se înscrie rite uzine de preparare din la dobîndirea unei temeini­ I — a cita oară I — pe Fi- > dicatelor ;
adevărate laboratoare, se tic de modelare a tinerei şi cercetarea ştiinţifică rea­ ţară. între temele cu ca­ ce pregătiri profesionale ţ limon Munteanu din ) rii ; * Bi
asigură atmosfera propice generaţii, a celor care lizată de studenţii grupei op­ racter de cercetare funda­ completată cu capacitatea ^ Fintoag in fruntea for- l 19,20 Spoi
jurnal ; r
studiului tuturor discipli­ miine vor deveni construc­ ţionale de preparare de la mentală se numără studiul de înţelegere a sarcinilor /naţiei de dubaşi care a l formaţii.
nelor de invăţăminl — fun­ tori de nădejde ai socie­ Institutul de mine din Pe­ parametrilor constructivi şi pe care practica activităţii ţ cules lauri in „Cîntarea La suges
damentale şi de specia­ tăţii noastre socialiste. Un troşani. Cercul ştiinţific de funcţionali ai unor noi uti­ viitoare o impun. l României", pe soţii Cor- ) O zi într
litate". efort pe măsura noii ca­ specialitate este organizat laje de preparare (masa Cercetarea în cercurile / nelia şi loan Şerban Pa- ţ Moment I
blicitate :
Făcind front comun, în­ lităţi ce trebuie să carac­ pentru anii de studii III, IV curbă de concentrare, hidro- ştiinţifice studenţeşti repre­ ţ şolea din Costeşti in mij- i muzicală.
treg colectivul de cadre terizeze actuala etapă dar şi V, dintre care mulţi an ciclon de construcţie spe­ zintă, deci, o modalitate spe­ i locul celor ce urcau pe }
didactice şi tehnice, toţi şi perspectiva dezvoltării efectuat cercetarea de ini­ cială), flotaţia materialelor cifică a realizării obiecti­ | sc-nă neasemuite frumu- ţ
factorii educaţionali au ac­ invăţămintului românesc po­ ţiere la disciplinele funda­ de dimensiuni foarte fine, velor integrării învăţămîntu- 1 şefi folclorice, pe losii l
ţionat permanent pentru trivit sarcinilor stabilite de mentale (chimie, fizică, me­ studiul absorbţiei reactivilor lui cu cercetarea şi pro­ ^ Mariş din Pui, interpret 1
ridicarea nivelului de pre­ Congresul al Xlll-lea al canică, matematică, ştiinţe la suprafaţa mineralelor. ducţia. l c/e valoare la orgă in for- )
gătire al tinerilor, pentru partidului, de secretarul sociale). Noi includem în Valorificarea efortului stu­ 1 mafia de muzică uşoară (
DEVA :
integrarea mai pronunţată general, tovarăşul Nicolae colectivele de cercetare stu­ denţesc de cercetare are — Şef lucrări dr. ing. ţ şi in echipa de teatru, i Valea Mi
a invăţămintului cu cerce­ Ceauşescu. denţii din toţi aceşti trei pe lingă participarea di­ SANDA KRAUSZ l sau împletind din răchită 1 trla) ; G
tarea şi producţia, pentru MINEL BODEA ani de studii, atît în scopul rectă la realizarea temelor Institutul de mine / ingenioase obiecte de \ (Arta);
contractate alături de ca- Petroşani Dispariţia
1 artă, pe Aurora Mihoc, l jad (Mod
^ de ani şi ani in fruntea / dern —
claraţie d
Agendă i şi alături do oamenii sa- ) creţul ep
zele sus ■
1 telor Stănceşti-Ohaba — l
ţ Răduleşti, cucerii-'" " ! - lori ai Căutători
® „Sub drapelul patriei, ne angajăm" este generi­ înaltelor titluri din întré- t 1-iI
V AN1
cul adunărilor de rostire şi semnare a Legămîntului l..................... Sus — SCI
1 cerile artistice republica- ţ
pionierului desfăşurate de detaşamentele, claselor a ; ne. I-am intilnit pe VI- < epavei (
pe
V-a de la şcolile generale nr. 1, 2, 3, 4, 5 Deva şi I Ham Burza şi pe Gelu 1 riul cont
de la Veţel. l Igreţ de la Turdaş - pe \ le I-Il
Zi dc săi
® Etapa zonală a întrecerilor din „Cîntarea Româ­ ^ părinţii acestuia din ur-) gostea ş:
niei". Formaţiile artistice pioniereşti — coruri, mon­ i mă, Salomia şi Viorel l nirea); I
taje literare, brigăzi artistice, estrade, formaţii de 1 Igreţ de la Pricaz, pe } torul cu s
VULCAN
dansuri populare şi tematice şi alte genuri ca şi in­ | Bujorel Marcu de la llia, 1 vecin Sai
terpreţi individuali — din oraşele Simeria şi Călan l pe Valeria losivoni de ^ (I.uceafăt
Liceenii
şi din satele aparţinătoare acestora s-au întîlnit în la Săcel, pe atiţi şi atîţi 1 NINOAS/
întrecerea zonală din cadrul ediţiei a Vl-a a Festi­ ) învăţători — animatori ai ! (Muncilo:
valului naţional „Cîntarea României". Calitatea actu­ ţ vieţii spirituale din sate- ) o floare
lui artistic a promovat numeroase formaţii în etapa I le noastre hunedorene, l — seriile
BRAD :
judeţeană, ce se desfăşoară în această săptămînă. î mereu neobosiţi, spre a , rc (Stea
© Bucuriile zăpezii. 22 de pionieri din şcolile ge­ ^ da răspunsuri palpabile ) RA.ŞTIE:
nerale ale judeţului nostru au participat, între 17—22 1 chemărilor educative ale ţ riile I-II
februarie la Vatra Dornei la etapele republicane ale / timpului. însufleţiţi de i ta, dola
(Flacăra)
cupelor „Pionierul". întrecerile sportive de iarnă de , nobile idealuri, ei con- 1 BAI : Fi
aici, finalizate cu acţiunea cultural-sportivă „Bucurii­ 1 tinuă munca de la ca- ţ fie (Ca
le zăpezii" au adus pionierilor ‘ hunedoreni locuri l tedră în mijlocul oameni- i HAŢEG :
(Dacia):
fruntaşe. La schi alpin, reprezentativa judeţului nos­ ) lor satului, infrumuseţin- ) gul; CAT
tru s-a clasat pe locul I, prin rezultatele individuale | du-le clipele de răgaz. ] la Mar
In aceste /.¡le, în viaţa şcolii arc loc un eveniment deosebit: rostirea şi semnarea seriile I-
Legămîntului pionierului. In imagine, un moment emoţionant al semnării Legămîntu- cucerite de pionierii Ecaterina Kadar — locul II, tură);
lui do către pionierul Sebas tian Groza, comandantul detaşamentului clasei a V-a A de Edelin Demetrius, Greta Valache — locul III şi Cris­ \ LUCIA LtCIU | oaspete
la Şcoala generală nr. 1 Oră ştie. Foto NICOLAE IOVESCU tian Oneţiu — locul V. şui); IL
lui Mage
GHELA1R
încet (M
Munca educativă în concordanţă •cu cerinţele clasei, ale fiecărui elev
La nivelul liceului nos­ pe care le ridică perma­ rezultatelor obţinute, sti­ ră şi disciplină, cît şi în ideologică, patriotică, re­ zări, de oamenii zilelor
tru, problema calităţii pro­ nent personalitatea elevu­ mularea spiritului critic, ceea ce priveşte relaţiile voluţionară s-au dovedit noastre — făuritorii bunu­
cesului educativ vizează în lui, atît pe plan individual, autocritic, a răspunderii cu clasa, cu fiecare coleg vizitele la obiective isto­ rilor materiale. Se urmă­ Pentru
fond cuprinderea tuturor cît şi colectiv. colective şi individuale în în parte, cu colectivele rice din judeţ şi din ţară, reşte deopotrivă educarea ii recc,
laturilor muncii educa­ Dintre problemele care îndeplinirea exemplară a muncitoreşti din unităţile cunoaşterea pe viu a mă­ elevilor în spiritul con­ şi dimin
ţionale în concordanţă cu fac obiectul orelor de di- îndatoririlor şcolare ; or­ în care îşi desfăşoară reţelor înfăptuiri ale po­ cepţiei materialist-dialec- mai mul
va sufla
specificul fiecărei clase, rigenţie putem menţiona : ganizarea întrajutorării e- practica productivă. Ele porului nostru în perioada tice despre lume şi viaţă, moderat,
ale fiecărui elev. Pornind pregătirea temeinică în levilor care întîmpină conduc la formarea unor cea mai fertilă a patriei — al principiilor şi normelor \ temporar
km/h din
de aici, avînd mereu în şcoală — premisă a reu­ greutăţi la învăţătură; o- sentimente, convingeri, a „Epoca Nicolae Ceauşescu", muncii şi vieţii comuniş­ Temperat
faţă dezideratul funda­ şitei în muncă şi viaţă; rientarea şcolară şi profe­ deprinderilor şi obişnuin­ întâlnirile cu specialiştii tilor. fi cuprir
mental al educaţiei comu­ perfecţionarea continuă a sională, informarea tineri­ ţelor de comportament co­ din unităţile economice şi Sînt preocupări pe li­ 18 .şi mii
niste, formarea unei per­ climatului moral-civic pro­ lor despre necesarul forţei respunzător. institute de cercetare. Cu nia muncii educative des­ cele min
sonalităţi armonioase a ti­ priu vieţii de colectiv, în de muncă al municipiului Orelor de dirigenţie li ajutorul profesorilor de făşurate în liceul nostru 8 şl min
lat mai
nerilor, pregătirea lor pen­ deplină concordanţă cu şi judeţului. se alătură în cadrul sis­ ştiinţe sociale au loc pe­ pe care le dorim cît mai ceaţă, c
tru muncă şi viaţă, pro­ principiile şi valorile so­ temului unitar al muncii riodic dezbateri, mese ro­ chiciură.
fesorii diriginţi îşi aleg în cietăţii noastre socialiste ; Abordînd astfel de pro­ educative din şcoală şi tunde, simpozioane ce eficiente, mai apropiate La mu
fiecare an, în funcţie de condiţii ale reuşitei elevi­ bleme cu elevii într-un alte activităţi organizate marchează principalele e- de personalitatea elevului. geroasă
aspectele concrete ale fie­ lor la învăţătură, în acti­ climat de sinceritate şi atît la nivelul clasei, co­ venimente din viaţa parti­ neaţa. C
cărei clase, tematica ore­ vitatea productivă, fami­ responsabilitate, orele de respunzător cu structura dului şi p , 'ui nostru Prof. NORA MARIN mult sei
prezenta
lor educative. Acestea sînt liarizarea lor cu metode dirigenţie reprezintă mo­ colectivului de elevi, cît şi care ad n plus de director adjunct temporar
însă doar jaloanele care eficace de organizare a mente de reflecţie asupra şi la nivel de liceu. De o sensibilitate a conştiinţa cu problemele muncii km/h dl
solicită pe parcurs depis­ muncii şi cu criteriile ca­ propriei atitudini, condui­ reală eficienţă în ceea ce elevului legat de eveni­ educative la Liceul
tarea aspectelor concrete lităţii ; analiza periodică a te, atît faţă de învăţătu­ priveşte educaţia politico- mentul politic, de reali­ industrial nr. 4 Deva