Page 17 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 17
Asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ
î ă cetăţenilor patriei - o politică profund
ştiinţifică, umanistă, confirmată de viaţă
S O C I A L I S M U L ÎMPREUNĂ, ŢĂRANI COOPERATORI ADEVĂRURI CARE
NU VOR PUTEA FI
ROMÂNI Şl MAGHIARI
NICICÎND
r
o
v
a
Pe ogoare, in sectorul
ORGAN Al COMITETUtUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. zootehnic al Cooperativei t Ceauşescu. ă ş u l Nicolac MISTIFICATE
agricole de producţie din De aceea, nu-i înţelegem Sint unul dintre milioane
SI Al C O I M S I L I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Jeledinţi muncesc împreu pe unii din afară, care, le de cetăţeni ai României
nă ţărani români şi ma erijindu-se in apărători ai socialiste şi niciodată nu
ghiari animaţi de gindul „drepturilor omului", cau m-am simţit mai mindru de
sporirii avuţiei comune a tă să-i învrăjbească pe apartenenţa mea la po
porul român chiar dacă na
Anul XXXIX, nr. 9 113 VINERI, 6 MARTIE 1957 4 pagini - 50 bani unităţii lor socialiste. Ne alţii, aruncind cu noroi in
realizările noastre pe care ţionalitatea mea este ger
bucurăm de realizările mană. Din moşi strămoşi
le-am dobindit cu trudă
noastre, de producţiile, an am iost cetăţeni români de
de-a lungul anilor. Con
Eforturi colective pentru ridicarea calităţii de an, mai bune la griu; damnăm cu holărire astfel naţionalitate germană. Am
muncit şi am cunoscut, ală
orz, porumb care conduc
la ridicarea nivelului nps- de încercări ce lansează turi de ceilalţi locuitori ai
teze cu caracter revizio
ţârii,
pe
împlinirile
toate
şi competitivităţii tricotajelor hunedorene tru de trai. Pentru a smul nist in scopul întunecării care le poate cunoaşte ori
pămintului
roade
ge
tot
mai bogate, am beneficiat climatului de frăţie dintre ce cetăţean ol României ca-
La întreprinderea de tri Am privit două maşini întrebare, deoarece s-ar de sprijin substanţial din toţi cetăţenii României so re-şi dedică in întregime
cotaje tip lină Hunedoa alăturate. Ambele „merg" părea că numai modul de partea statului - in trac cialiste, indiferent de na puterea de muncă şi de
ra ne-am propus să par la fel, însă tricotajele rea funcţionare a maşinilor toare şi maşini agricole, ţionalitate. De aceea, imi creaţie propăşirii patriei
curgem traseul pe care îl lizate sînt diferite. Mais automate are un „cuvînt" in îngrăşăminte chimice şi exprim cu tărie deplinul sale. Egalitatea deplină in
fac produsele aflate pe trul de atelier Gheorghe de spus. ataşament la ideile de drepturi a tuturor celor ce
fluxul de fabricaţie, pînă Fometescu şi coordonato — Şi maşina are un rol erbicide, sămînţă de cali mare forţă izvorite din ma trăiesc şi muncesc intre gra
la ambalarea şi expedie rul schimbului B al sec în calitate — ne-a răs tate. gistrala cuvintare rostită niţele de azi alé României,
rea lor către beneficiarii ţiei tricotaje, maistrul Gri- puns muncitoarea Corne Toate acestea vorbesc de secretarul general al indiferent că sint români,
interni sau externi. în gore Anton, ne explică lia Calistru — însă de noi, despre grija pentru dez maghiari, germani sau de
soţiţi de Maria Dragotă, voltarea tuturor localită partidului, preşedintele Re alte naţionalităţi, este un
secretarul comitetului de - ACTIVITATEA DE. EXPORT ţilor patriei. Vorbesc des publicii, tovarăşul Nicolae adevăr care nu poate ii nici-
partid al unităţii, am in pre justeţea politicii parti Ceauşescu, la plenara co cînd mistificat chiar dacă
trat în atelierul nr. 2 tri mună a consiliilor oame reaua intenţie a unora în
cotaje. Primul popas lin : ® dinamism, o eficienta dului şi statului nostru nilor muncii de naţionali cearcă acest lucru.
gă... maşinile de tricotat care porneşte de la inte tate maghiară şi germană, Am citit cu mindrie cuvin-
aflate în grija muncitoa „diferenţele" dintre cele tricotezele, depinde totul resele poporului român la înţeleaptă politică a tarea tovarăşului Nicolae
rei Gafina Băndilă. două utilaje: Una dintre pe această linie. Pentru privind asigurarea condi partidului nostru care a Ceauşescu, secretarul gene
— La cîte maşini lucraţi maşini are acele de trico realizarea unor tricotaje ţiilor pentru ridicarea ni ral al partidului, la şedinţa
.simultan ? o întrebăm. tat aranjate „unu la unu“ velului de civilizaţie şi rezolvat in modul cel mai comună a consiliilor oame
'' — Muncesc la şase ma (adică un ac mare şi al de calitate trebuie să fim de trai al nostru, al tu corect şi definitiv proble nilor muncii de naţionalita
şini de tricotat şi, după tul mic), iar cealaltă este foarte atente în timpul turor, egalităţii in drep ma naţională in România. te maghiară şi germană :
cum se vede, toate merg. lucrului. Dacă se rupe doar Sint total de acord cu „Noi nu am pus şi nu pu
— Ce produse realizaţi cu acele aranjate în sis un singur ac, dintre sutele turi intre toţi oamenii rezoluţia Consiliului oame nem niciodată semnul ega
acum pe aceste maşini ? tem „doi la unu" I La a- care există pe „sania cu muncii, Iară deosebire de nilor muncii de naţiona lităţii între anumiţi oameni
— Numai tricotaje pen ceasta din urmă se fabri lacăte", atunci se produc naţionalitate. Este trăsă litate maghiară, oglindă sau grupuri de oameni rău
tru export. Dacă este greu? că un articol mai preten defectele de tricotare. Ma tura definitorie a societăţii vie a gindurilor şi senti intenţionaţi dintr-o ţară sau
Nu tocmai. Aş- zice chiar ţios deoarece are... „sime şina nu se opreşte decît noastre socialiste, in nu alta şi popoarele ţărilor res
că nu este greu deloc. Ni trie fixă" I mele căreia acţionează cu mentelor tuturor cetăţeni pective". Este, in aceste cu
se spune în fiecare zi teh Mergem mai departe pe MARIN NEGOIŢÂ consecvenţa, înţelepciunea lor de naţionalitate vinte, o mare dorinţă de a
nologia şi ce trebuie făcut. „firul" producţiei şi al ca şi spiritul revoluţionar ce-i maghiară din România. DEZIDERIU HERMAN,
Apoi, ne apucăm de lucru lităţii tricotajelor. Cum directorul I.C.R.T.!.
şi maşinile produc auto poate, în mod concret, o sint caracteristice, secre ALEXANDRU ZUDOR, Deva
mat tricotajele „înregistra (Continuare in pag. o 3-o) tarul general al partidului, preşedintele
te" pe cartelele perforate. tricoteză să contribuie la C.A.P. Jeledinţi (Continuare in pag. a 3-a)
Urmărim realizarea unor ridicarea calităţii produ
produse de înaltă calitate. selor ? Am pus această 42 de ani de la instaurarea
în pregătirea campaniei agricole de primăvară
in România a primului
Activitate intensă pentru
guvern de largă
sporirea recoltelor acestui an
concentrare democratică Cooperatorii şi mecani neral a^ partidului, tova
zatorii din unităţile agri răşul Nicolae Ceauşescu,
Pentru unirea tuturor taţi situaţia oamenilor cole de pe raza comunei
forţelor intr-un singur şu- muncii, au cerut instau- Sîntămăria-Orlea, ceilalţi participă în număr mare,
dovedind hărnicie şi răs
voi revoluţionar, Partidul rarea unui ,,guvern larg cetăţeni ai satelor apar pundere la curăţarea şi
Comunist Român a lansat, democratic care să se ţinătoare desfăşoară, în fertilizarea pajiştilor na
la sfirşitul lunii septem- preocupe de interesele această perioadă premer turale, la toate celelalte
brie 1944, proiectul de plat- muncitorimii". Pe străzile gătoare declanşării cam lucrări specifice acestei
formă al Frontului Naţio oraşului Deva - cum a- paniei agricole de primă
nal Democrat, care stabi firma „Scînteia" din 21 vară, o intensă activitate perioade. Cu cîtva timp
în urmă au fost iniţiate
lea sarcinile esenţiale ale
forţelor democratice. Con noiembrie 1944 —, in după- pe ogoare, pe pajiştile şi acţiuni de strîngere a pie
fîneţele naturale, menită
stituirea F.N.D. — care cu amiaza de 21 octombrie trelor de pe unele tere
prindea muncitori, ţărani, 1944 au fost răspîndite să ducă la sporirea re nuri ce urmează a fi în-
intelectuali, păturile mij- manifeste care chemau oa coltelor de cereale, car sămînţate în această pri
tofi, legume şi nutreţuri,
locii de la oraşe şi sate, menii muncii „cetăţeni, plu la pregătirea cît mai te măvară, preum şi de toa-
oameni ai muncii aparţî- gari, muncitori de toate letizare şi fertilizare a pă
meinică a campaniei agri şunilor. Dovedind hărni
PAGINI DIN LUPTA MASELOR cole de primăvară. cie şi răspundere, coope
POPULARE HUNEDORENE — Mobilizaţi de comite ratori cum sînt Cornel
tul comunal de partid, de Iscru, Petru ViFonescu,
nînd minorităţilor naţio- categoriile, tovarăşi ostaşi, consiliul popular — arăta Ioan Balica, Giovani Co-
întreprindere!) de tricotaje Hunedoara, sec(la confecţii. nale - a însemnat un femei şi tineri", ia adu-' Emilia Voicu, primarul pety, Cornel Viţionescu,
Intre lucrătoarele de la faza KETT, muncltonrea Carmen mare succes al luptei narea populară din 22 comunei —, avînd în frun Petru Cic, Maria Burlea,
I.ăncrănjan este deja cunoscută ca una dlntro cele mal te pe deputaţi la cele mai Cornelia Oneasă, Ionel
pricepute. partidului comunist pen- octombrie, pentru a pro- multe dintre acţiunile or Creţu, de la Sîntămăria-
tru atragerea în jurul său testa împotriva guvernului
şi sub conducerea clasei cu majoritate reacţionară, ganizate, cetăţenii sate Orlea, Lia Petrescu, Floa
muncitoare a tuturor for- aflat la conducerea ţării, lor noastre, hotărîţi să re Belea, Victor Sora, Na-
ţel or democratice. A doua zi, în piaţa ora- traducă în viaţă sarcinile MIRCEA LEPADATU
drul I.M. Hunedoara, în bi
lanţul celor „3 R“ — pe pri Alâturi de oamenii mun- şului Deva a avut loc o şi indicaţiile cuprinse în
mele două luni din 1987 —
i minerii şt preparatorii din cii din întreaga ţară, ma- impresionantă adunare a cuvîntările secretarului ge (Continuare în pag. a 3-a)
Poiana Kuscăl au înscris sele populare hunedorene, oamenilor muncii din în-
I gg REALÍZARI IN TRANS peste 10 tone de oţel, G to răspunzînd chemării P.C.R., tregul judeţ. Demascind
0 PORTUL. LOCAL. Colectivul ne de fontă, 250 kg de cu şi-au manifestat adeziunea politica reacţionară a gu-
pru, 80 kg de aluminiu, 780
lor la platforma F.N.D. şi vernului care „în cele 8
I autobazei de transport local kg hîrlie şl un număr de
Hunedoara — ne Informează H anvelope, hotărirea de a lupta fără sâptămîni de la alegere
® ing. Daniel Marlinovlcl, şe încetare pentru înfăptui- s-a dovedit inapt pentru
I ful acestei autobaze — se a DEZBATERE. In întîm- rea prevederilor ei. Astfel, realizarea sarcinilor ce i se
prozintă, pentru perioada pinarea Zilei femeii, la Peş-
& care a trecut din acest an, tişu Mic a fost organizată cu prilejul adunării de impun", participanţii au
I cu un bilanţ pozitiv la toa- o dezbatere. In cadrul ma constituire a sindicatului cerut constituirea unui gu-
to capitolele. Iată cîţiva din nifestării, au vorbit Geta muncitorilor din Simeria, vern al F.N.D. în frunte
indicatorii la care s-au în- Bojan, secretar adjunct cu
I ‘ţei’^rl mal im- probleme de propagandă al s-a hotărît aderarea la cu dr. Petru Groza.
® Smob^to , Î6 t rs S S« I ' U ia^ —'‘Ciulul comunal do platforma F.N.D. In Va- in cadrul unui miting
I met re 19 la sută, transport partid, Maria Jarnea de ia lea Jiului, la 15 octombrie organizat la Petroşani de
» tehnologic 2 Ia sută ş.a. S-a Bibl iotccn judeţeană, care au 1944, peste 10 000 de mun- către partidul comunist, în
obţinut şi o economie de înfăţişat importanţa zilei citori au organizat, la Lu- ziua de 4 noiembrie 1944
I ?00 kWh energie electrică, de 8 Martie, contribuţia fe- peni, o uriaşă demonstra- au fost înlăturaţi primarul
iar valoarea pieselor şi sub- me ii ia lupta pentru liber-
anşamlrtelor recondiţionate tate, independenţă şi cuce- ţie. Manifestanţii — după şl ajutorul de primar reac-
suplimentar trece de 30 000 . , , . ' ’ cum relatează „Scînteia" ţionari, iar în locul lor au
lei. tari revoluţionare.
din 29 octombrie 1944 — fost aleşi doi reprezentanţi
a RECUPERARE, RECON- au protestat împotriva te ai F.N.D. După două zile, Peste doua milioane fire de răsaduri so vor produce
D1ŢIONARE, REFOLOSIRE. rorii menţinute în regiune la A.E.S.C. Sintandrei, necesare culturilor proprii cît si
După cum ne informează de elementele fasciste şi, Prof. ION FRĂJILÂ pentru solarii. Sînt' deja fina lizate suprafeţele cu salată,
ardei şl varză şi urmează cele de tomate. In imagine
ing. loan Bencovlcl, din cn- demascînd incapacitatea muncitoarele Adriana Gurgui anu, Cătălină Petea, Marga
reta Klss şi Elena Avasilioaie, patru dintre harnicele munci
— » — o — guvernului de a îmbuna- (Continuare în pag. a 3-a) toare ale fermei l.
