Page 42 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri „Sănătatea“ utilajelor depinde,
în organizaţiile de partid in aceeaşi măsură, de reparatori p
20,20
20,30
onferinţa pentru de la staţia C.F.R. şi dia din cele două unităţi a- lapte, cantitate ce va fi si de cei care le exploatează 20,00 ^ n a m
au vîndut peste 4 000 1
Cdare de seamă şi alte sectoare economico- gricole să-şi exercite cu » ■< \ ii
alegeri a organi socialc ale comunei, con mai multă exigenţă rolul mult sporită în perioada c
zaţiei c o m u n a l e de ferinţa a cerut noului co de conducător al activită următoare". Pe şantierele siderurgice nomie. „împreună cu şpa- r
partid Zam a constituit un mitet comunal de partid ţii cooperatorilor, mecani La o serie de aspecte ale judeţului nostru — la nul de bronz colectat în
autentic forum de analiză să acţioneze cu mai multă zatorilor şi cadrelor tehni privind dezvoltarea econo- fel ca în toate spaţiile recipiente distincte — ne 20,15 t
temeinică a rezultatelor fermitate, în spirit revo ce. „Recolta de porumb la mico-socială a comunei unde acţionează construc spune interlocutorul — a
•
obţinute de locuitorii co luţionar pentru amplifica C.A.P. Zam a fost mult s-au referit şi alţi vorbi torii — există multe Uti bucşele se retopesc şi se c
munei, sub conducerea co rea realizărilor, prin folo diminuată, ca şi producţia tori, între care comuniştii laje, maşini şi alte insta refolosesc prin fabricarea 1<
muniştilor, în îndeplinirea sirea cu randament ridicat de furaje, de altfel, deoa Traian Adam, Olga Mădă- laţii care „participă" la de noi repere". La fel de 20,55 I
sarcinilor economico-socia- a bazei tehnico-materiale rece organizaţia de partid luţă, Ion Nicula, Mariana realizarea importantelor o- frumos poate vorbi des r
d
le în profil teritorial şi de în condiţiile reducerii con n-a intervenit să determi Baie, Simion Grecu, Gheor- biective. „Se cere însă — pre recondiţionarea insta •
ti
jalonare cu realism şi sumurilor de energie, com ne conducerea unităţii să-i ghe Crişan, Visărion Pîr- sublinia pe bună dreptate laţiilor hidraulice vechi şi 21,10 S
clarviziune a măsurilor po bustibil, materii şi mate vuceanu, Cornel Negru, ing. Mihail Toth, directo Vicenţiu Oros, mecanic dc
litice, organizatorice şi riale, înfăptuirii imperati mobilizeze pe cooperatori Ionel Dobreanu şi Ştefan rul autobazei din cadrul reparaţii specialist în ac r
1
tehnice ce trebuie materia velor noii calităţi în fie la întreţinerea culturilor Herbei, care au făcut şi o I.A.C.R.S. Hunedoara — ca ţionări hidraulice. In 1986 21,35 'I
lizate în scopul valorifică care domeniu de activitate. şi la strîngerea fără pier serie de propuneri judi toate aceste utilaje să func au fost asimilate în fabri f.
rii cu eficientă ridicată a cioase ce au fost cuprinse ţioneze ireproşabil tot tim caţie un număr de 82 re n
întregului potenţial uman în hotărîrca adoptată de pul, iar atunci cînd sînt pere noi, iar volumul su u
<1
şi material de care dispu Potenţialul economic al conferinţă. în intervenţia planificate în reparaţii să plimentar al pieselor de 21,50 3
ne această unitate admi 9 sa Alexandru Boşca a re fie bine puse la punct dc schimb recondiţionate a
nistrativ teritorială. In levat succesele însemnate către colectivele, dc repa fost de peste 4 milioane
tr-un pronunţat spirit cri comunei - mai bine valorificat dobîndite de formaţiile ar ratori. Afirmaţia se ba lei.
tic şi autocritic, în lumina tistice din comună în în zează pe experienţa acu In cadrul atelierului de
exigenţelor formulate de Un accent aparte a fost deri a nutreţurilor". Abor- trecerile din cadrul Festi mulată în acest domeniu prelucrări mecanice, în
secretarul general al parti pus pe relevarea modului dînd felul cum gospodă valului naţional al muncii la secţia ateliere centrale care activitatea este coor nuc
dului, tovarăşul Nicolae cum este valorificat poten riile populaţiei contribuie şi creaţiei „Cîntarea Roma de reparaţii (A.C.R.), una donată de maistrul Nico diopri
Ceauşescu, darea de sea ţialul agricol al comunei, la realizarea sarcinilor ce nici", care evidenţiază o din principalele subunităţi lae Deliu, auzim din nou 0,15 S
Ua or
mă şi participanţii la dez atît al celor două coope Îc revin, la autoaprovizio- preocupare consecventă a ale autobazei noastre". despre aşa-zisele „echipe cultur
bateri au relevat modul în rative agricole, cît şi ai narea teritorială, s-a ară factorilor de răspundere — în ce constă această de şoc", despre oamenii nai; 7
care cele 15 organizaţii de gospodăriilor populaţiei. în tat că în anul trecut a- pentru ridicarea calităţii experienţă ? care ştiu şi reuşesc întot Revisi
riorul
partid din comună au ac acest context, s-a apreciat ccstea au vîndut statului actului de cultură, pentru — Desigur, în primul deauna să învingă orice Buletl
ţionat pentru a-şi exercita că există condiţii ca apor peste 136 tone carne, a- valorificarea bogatei tradi rînd, în scurtarea terme fel de greutăţi, să adapte Răspu
rolul conducător în întrea tul celor două C.A.P. la proapc 2000 bl lapte şi alte ţii a satelor acestei co nelor de staţionare în re ze utilajele şi alte unelte lor; IC
10.05
ga activitate politico-edu- realizarea obiectivelor noii produse. Veniturile spori mune. paraţii a fiecărui utilaj, pe măsura lucrărilor ine fihlozi
cativă şi economico-socia- revoluţii agrare să fie mai te obţinute de locuitorii Hotărârea cuprinzătoare apoi în executarea de bu dite apărute pe şantierele te; 11
lă ce s-a desfăşurat în substanţial, să sporească comunei se reflectă şi prin care a fost adoptată de nă calitate a tuturor lu I.A.C.R.S. Hunedoara. De 11.05 1
perioada trecută de la con livrările de produse agro- volumul desfacerilor de conferinţă, spiritul anga- crărilor respective. Şi încă pildă, echipa de lăcătuşi 11,30
riac;
ferinţa anterioară. Impor alimentare la fondul de mărfuri prin C.P.A.D.M, jant în care s-au implicat o realitate desprinsă din condusă de Iustin Olaru — ştiri:
tant de relevat este că, stat, să fie ridicată efi din comună, care au în comuniştii în dezbaterea activitatea desfăşurată pe clin care fac parte lăcătu folclo
aşa cum s-a subliniat în cienţa întregii activităţi sumat peste 23 milioane şi soluţionarea probleme frontul reparaţiilor, de-a şii Grigore Chiţ inviţi şi dul, i
ne dc
cadrul conferinţei, întrea din agricultură. Producţii lei în anul trecut. In ceea lor constituie o chezăşie lungul anilor: oamenii de loan Stănescu, sudorul A-, naţii
ga muncă a biroului şi co le medii de peste 3 300 kg ce priveşte schimbul echi că în viitor activitatea or la A.C.R., cu o bună pre lexandru Anton, alţi oa ,.o00
mitetului comunal de cereale la hectar obţinute tabil dc produse între sat ganizaţiei comunale de gătire profesională şi o meni vrednici — a reuşit Avani
15.15
partid a fost şi este subor în anul trecut de C.A.P. şi oraş, cît şi dezvoltarea partid Zam va fi tot mai înaltă conştiinţă muncito în 1986 să execute o in timă‘
donată îndeplinirii sarci Zam şi 4 300 kg la C.A.P. prestărilor de servicii e- rodnică, pe măsura efor rească, ştiu nu numai să stalaţie dc forat orizontal lecţiui
nilor economice, fapt a- Sălciva denotă că există xistă încă însemnate re turilor ce vor fi depuse acţioneze acolo unde este sub liniile do cale ferată. monsi
scris;
testat şi de locurile de condiţii să crească simţi zerve ce trebuie mai bine de comunişti, de către toţi nevoie, dar pot să execute A fost folosită cu succes 10.15
frunte ocupate de comună tor nivelul recoltelor. Era valorificate. „Efectivele de locuitorii comunei, care şi unele repere sau unelte la lucrările de acest gen Creaţi
în întrecerea socialistă din posibil ca producţiile să animale şi livrările de sînt ferm angajaţi să am de care au nevoie. executate la Fabrica de zică i
patrie
tre localităţile rurale ale fie mult superioare, dar produse la fondul de stat plifice realizările, să în Nc-am convins de aceste produse refractare Baru. dicatc
judeţului. Evidenţiind re întreţinerea culturilor nu pot şi trebuie să sporeas scrie localitatea lor cu re adevăruri chiar în perime Pe aceeaşi linie, a noută rll;
clnclr
zultatele bune înregistra s-a făcut în mod cores că în acest an — aprecia zultate tot mai bune pe trul unde se repară utila ţilor tehnice, se înscrie şi Conte
te de colectivele de oa punzător pe toate supra Bujor Crăciun. Ca dova drumul progresului şi bu jele. Ne-a însoţit pe acest instalaţia hidraulică de co partid
meni ai muncii de la ca feţele. Iată de ce s-a ce dă, pînă acum, producă năstării. traseu Ştefan Ghenc, se mandă şi ungere dc la for dc ştii
rierele ţie piatră şi calcar, rut organizaţiilor de partid torii din satul Godineşti NICOLAE TIRCOB cretarul comitetului de ja grea a C.S. Hunedoara, nai c
A!>„ <
partid al autobazei. sau stanţa pentru decupat pieton
— Ce utilaje se află la grătare la răcitoarele de nai *
aracteristica genera valul naţional „Cîntarca că la baza acestor neîm- C.A.P. Ciula Mare — că la bateriile nr. 3 şi 4 ale 21,00
C lă a conferinţei pen României" fiind de tot pliniri stau, atît cauze o- nu am muncit cum trebuie această oră pe „banda" de C.S.V. Călan. Alteori, a- 22,00
reparaţii ? — am întrebat.
tru dare de sea mai înalt prestigiu. Des biective — nerealizarea în în agricultură. De aceea, gregate şi maşini indige 23,00
23.15
mă şi alegeri a orga facerile de mărfuri către termen a investiţiilor — avem datoria — sublinia — Aici — nc-a răspuns ne au fost adaptate ope 23.55-
nizaţiei comunale de partid populaţie şi prestările do cit, mai ales subiective, tă de tovarăşul Nicolae maistrul Teodor Nuţă, şe rativ la unele lucrări grele ştlrl.
Răchitova a fost puterni servicii s-au dezvoltat şi printre care neasigurarea Ceauşescu la şedinţa de ful atelierului de reparaţii de pe şantiere. De pildă,
cul spirit analitic, exigen diversificat, sarcinile în cu asistenţă tehnică a tu închidere a programului utilaje — se află în „R.C. pompele hidraulice au pu
ţa şi autoexigenţă ce au aceste sectoare fiind sub turor sectoarelor şi schim de pregătire şi instruire a 2" un excavator „NOBAS", tut fi folosite ca pompe
marcat, atît materialul stanţial depăşite. Aceste burilor, nerespcctarea or organizatorilor de partid, avînd cupa de un metru de beton, a fost înlocuit
prezentat, cît şi cuvîntul succese şi numeroase altele dinii şi disciplinei tehno preşedinţi ai consiliilor u- cub. De fapt, putem spu motorul termic la un anu
participanţilor la dezba îşi au geneza — cum ară logice şi de producţie ş.a. nice agroindustriale — să ne că a fost în revizie, mit tip de încărcător ,.fa- DE\
teri. Tonul l-a dat, cum tau în cuvîntul lor Adrian — Din lipsurile care acţionăm cu mai mare întrucît este terminat şi dromă" ş.a. ' ■> ;
este şi firesc, darea de Bolfea, Petrică Dăncescu, s-au manifestat în activita răspundere pentru înfăp mîine (7 martie 1987) va — Sînt bine reparate .Arta;
Un o;
seamă prezentată. Intr-un Minus Ilioni, Valeriu A- tea noastră — arăta Ioan tuirea cerinţelor noii re fi pregătit pentru a fi ri utilajele ? — am revenit dern
stil direct, clar şi precis vramescu, Viorel Ţăndău Clep, secretarul comitetu voluţii agrare, a obiecti dicat de beneficiarii noştri noi cu o întrebare ce vi crlmll
materialul a înfăţişat în şi alţi vorbitori — în sti lui de partid al minei — velor Congresului al XIII- de la şantier. Reparaţia a zează activitatea de bază B); r
făptuirile obţinute în pe lul de muncă dinamic, am tras maximum de în lea al P.C.R. Pentru atin început la 12 februarie şi de la A.C.R. Hunedoara. mistei
rioada ce a trecut de la plin de răspundere şi exi văţăminte şi am întreprins gerea acestui imperativ a fost destul de complexă. Păcat
(Casa
alegerile precedente — sîntem hotărîţi să milităm Tot în „R.C. 2" avem un — Da — ne-a răspuns Locot
cum ar fi extinderea şi cu toată capacitatea de încărcător cu cupă. Nicolae Siikosd, şofer ma ring);
brio);
amplificarea activităţii mi într-un ¡nalt spirit de exigenţă care dispunem, cu toată — După cîte am înţeles, caragiu pc o automacara oasă
nei Boiţa — colectivul de răspunderea ce trebuie să la excavator nu s-a scur „ADK". Această automa Un o:
aici reuşind să se implice caracterizeze pe fiecare co tat timpul de reparaţie. cara cu care lucrez zilnic, tural)
în materializarea impera şi responsabilitate comunistă munist. Dar, la utilajele de pînă care are o sarcină de 12,5 tu ri 1
tivului pus de conducerea Darea de seamă, partici acum ? tone, a ieşit din R.C. 2 în seriile
I.ON1
partidului, de tovarăşul genţă, de spirit revoluţio deja o seamă de măsuri panţii la dezbateri au adus — Se poate nota că în 1986. De atunci nu am mai şi a r
Nicolae Ceauşescu, de a nar al comitetului comu menite a redresa situaţia aspre critici şi consiliu 1986 — şi acest fapt vrem avut nici o problemă. îmi ANIN
veci n
da patriei cît mai multe nal de partid, al birourilor unităţii. Accentul s-a pus lui popular care nu s-a desfăşor activitatea pe (Mun.
minereuri Oamenii mun organizaţiilor de bază, al pe întărirea rolului fiecă străduit suficient pe linia să-l continuăm şi în 1987 şantierele I.A.C.R.S. din In ere.
cii de la Boiţa — cum sub organizaţiei comunale de rei organizaţii de partid, sporirii numărului de a- — fiecare maşină ori uti Călan şi sînt mulţumit de 13 RAI
linia Iacob Jitea, şeful u- partid, în ansamblul său, pe creşterea răspunderii în nimale în gospodăriile laj intrat In reparaţie la bră
RA.Ş'l
nităţii — mobilizaţi de care s-a străduit şi a reu muncă a fiecărui comunist. populaţiei şi a îndeplinirii noi, a plecat spre şantiere, modul în care mă „ascul rea >
comunişti au obţinut în şit să fie o adevărată for Iar rezultatele confirmă tuturor indicatorilor pla în medie, cu 2—3 zile mai tă" maşina pe care lucrez. (Pair
anul trecut importante de ţă motrice, un catalizator că ne aflăm pe drumul nului dezvoltării economi- repede ! Este drept, un rol deose cin 5
(Placi
păşiri de plan la indicato puternic al activităţii co cel bun. In perioada tre co-sociale în profil terito Mecanicul de reparaşi bit în această direcţie îl tagul
rii minereu complex ex muniştilor, a tuturor ce cută din acest an ne-am rial, în special livrarea de Marin Chiripuş ne poate avem şi noi, toţi cei care O tio
tras şi prelucrat, sulf şi tăţenilor comunei în reali îndeplinit toţi indicatorii lapte la fondul de stat, spune multe lucruri fru exploatăm utilajele şi a- — se
cupru în concentrate ş.a. zarea sarcinilor ce le-au de plan. subliniind că în viitor ac moase despre refolosirea gregatele ieşite din repa Bătăi
de c
In agricultură, producţiile revenit în toate sectoarele Oprindu-se asupra ne- tivitatea în acest domeniu bucşelor uzate de bronz, raţii. Trei
medii obţinute la hectar, vieţii politice, economice realizărilor din agricultu se cere îmbunătăţită. materiale deficitare în cco- MARIN NEGORA (Muri
ca şi cantităţile de produ şi social-culturale. ră, conferinţa a arătat Desfăşurîndu-se în acest — sr
GIIKI
se livrate la fondul de stat Conferinţa organizaţiei cauzele ce au dus la ne- climat de exigenţă comu rul).
în 1986, au fost mai mari comunale de partid Răchi îndeplinirea niciunui in nistă, conferinţa organi
decît în anul precedent. tova — procedînd în lu dicator de plan de către zaţiei comunale de- partid
Rezultate bune s-au înre mina exigenţelor formula G.A.P. Ciula Mare: insu Răchitova se constiţuie ca Tv
gistrat şi în domeniul par te de tovarăşul Nicolae ficienta mobilizare la mun un moment important în m
ticipării la înfăptuirea Ceauşescu, secretarul ge că a membrilor coopera activitatea politico-organi-
autoconducerii şi autoapro- neral al partidului, la şe tori, carenţele în organi zatorică şi social-culturală Á en-
vizionării teritoriale — în dinţa Comitetului Politic zarea şi conducerea acti locală, un cadru adecvat va i
special în ce priveşte li Executiv al C.C. al P.C.R. vităţii de pe ogoare şi din pentru exprimarea voinţei local
dimii
vrarea de carne la fondul din 30 ianuarie a.c. —■ s-a zootehnie etc. Au fost adu ferme şi unanime a tutu varia
de stat — unde sarcina oprit amănunţit şi apro se critici aspre consiliului ror comuniştilor ca — sub slab.
anului trecut a fost depă fundat asupra neîmplini- de conducere al unităţii, conducerea noului comitet Sn g
şită. S-au ridicat numeroa rilor înregistrate în peri conducerii fermei zooteh de partid — să acţioneze peral
fl ci
se obiective de interes so oada de referinţă. La a- nice, mergîndu-se pînă la în spirit revoluţionar, pen 13 şl
cial, participarea cetăţeni cest capitol s-a reliefat că nominalizarea celor ce se tru întărirea rolului orga cele
lor la gospodărirea şi în mina Boiţa nu şi-a reali fac vinovaţi de insuccese nelor şi organizaţiilor de Z şl
mal
frumuseţarea comunei a zat toţi indicatorii de plan, le acestui sector. partid, făcînd din acestea pe a
fost tot mai mare. Şcolile, iar cheltuielile totale şi — Adevărul este — sub puternice forţe motrice ale Muncitorul Favcl Tofun de la Ţcsătorla de mătase la ci
căminele culturale au avut materiale la 1000 lei pro linia în cuvîntul său Adolf dezvoltării şi înfloririi lo din DCva ■ reglează ramele ma şlnli automato de Imprimat pune
toon
o activitate bună, partici ducţie marfă au fost de Mihăiescu, secretarul comi calităţii. în vederea lansării Sn produ cţie a unui nou model. llu '
parea Răchitovei în Festi- păşite. Conferinţa a relevat tetului de partid de la TRAIAN BONDOR