Page 45 - Drumul_socialismului_1987_03

W>
1®CX\

Vizita oficială de prietenie

a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,

împreună cu tovarăşa

Elena Ceauşescu, în Bangladesh

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.
CONVORBIRI OFICIALE
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J
La Palatul Bangabhaban Bangladesh. S-a subliniat pentru a se opri cursul
au avut loc, vineri, con­ că dezvoltarea raporturilor de confruntare şi război,
vorbiri oficiale între pre­ politice, economice, tehni- pentru a determina afir­
Anul XXXIX, nr. 9 120 SIMBATA, IA MARTIE 1987 4 pagini - 50 bani şedintele Republicii Socia­ co-ştiinţifice şi culturale marea politicii de destin­
liste România, tovarăşul dintre cele două ţări — dere şi pace, pentru solu­
Nicolae Ceauşescu, şi pre­ pe baza principiilor de ţionarea în interesul păcii
şedintele Republicii Popu­ deplină egalitate, respect şi înţelegerii internaţiona­
Asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor lare Bangladesh, Hussain ranităţii naţionale, nea­ le a problemelor grave
al independenţei şi suve­
Mohammad Ershad.
care confruntă omenirea.
Preşedintele Hussain mestec în treburile inter­ S-a subliniat, în acest
Mohammad Ershad, adre- ne şi avantaj reciproc — context, necesitatea înfăp­
setăţenilor patriei - o politică profund sînd — şi în acest cadru corespunde pe deplin inte­ tuirii dezarmării, în pri­
mul rînd a dezarmării nu­
—
Nicolae
tovarăşului
cleare, a realizării de în­
Ceauşescu o călduroasă reselor de progres şi dez­ ţelegeri care să asigure
voltare
ale
liberă
celor
ştiinţifică, umanistă, confirmată de viaţă urare de bun venit în două ţări, cauzei păcii şi soluţionarea, pe etape, a
Republica Populară Ban­
gladesh, a exprimat spe­ colaborării internaţionale. problemelor privind elimi­
în cadrul convorbirilor a narea armelor nucleare.
ranţa că vizita va da noi
impulsuri conlucrării din­
îngrijo­
Exprimîndu-se
Şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii tre cele două ţări şi po­ fost, de asemenea, exami­ rarea faţă de problemele
nată situaţia internaţio­
poare. nală actuală, prezentîn- grave ale vieţii economice
mondiale actuale, s-a evi­
Nicolae
Preşedintele
de naţionalitate maghiară şi germană Ceauşescu a mulţumit gaz­ du-se aprecierile celor face totul pentru lichida­
denţiat necesitatea de a se
două ţări în principalele
pentru
primirea
delor
probleme ale vieţii inter­ rea subdezvoltării — inclu­
prietenească şi a exprimat
Ieri a avut loc, la Deva, nalitate germană, Fazakas reni, adevărate citadele naţionale. siv a problemei datoriilor
şedinţa comună a consi­ Ferenc, miner, şef de bri­ industriale pentru ţară. în convingerea că schimbul externe ale ţărilor în curs
liilor oamenilor muncii de gadă la I. M. Paroşeni, aceeaşi frăţească unire de păreri prilejuit de a- A fost exprimată îngri­ de dezvoltare —, pentru
.naţionalitate., maghiară şi Remmel Francisc, ziarist, vorbitorii s-au angajat să ceastă vizită va duce la jorarea faţă de agrava­ relaţii noi, bazate pe de­
germană din judeţul Hu­ Hanche Iuliu, vicepre­ trudească la edificarea identificarea unor mijloa­ rea situaţiei internaţionale, plină egalitate şi echitate,
nedoara. şedinte la U.J.E. Coop. viitorului comunist al pa­ ce şi posibilităţi de a con­ ca rezultat al politicii de a unei noi ordini econo­
La şedinţa comună a Vorbitorii şi-au expri­ triei comune. feri mai mult dinamism forţă şi de ameninţare cu mice, care să asigure pro­
participat tovarăşa Maria mat adeziunea deplină la Ei au condamnat cu şi stabilitate relaţiilor de gresul mai rapid al tuturor
Mitrofan, secretar al Co­ politica internă şi exter­ fermitate încercările de rea colaborare dintre Româ­ forţa, de amestec în tre­ statelor şi în primul rînd
mitetului judeţean de nă a Partidului Comunist credinţă ale unor cercuri nia şi Bangladesh. burile interne ale altor al ţărilor în curs de dez­
partid, preşedintele Consi­ Român, respectul nemărgi­ reacţionare, de a dena­ în cadrul convorbirilor state şi, îndeosebi, al ac­ voltare.
liului judeţean al Frontu­ nit faţă de contribuţia tura adevărurile privind a avut loc o informare centuării cursei înarmări­
lui Democraţiei şi Unită­ hotărîtoare a secretarului realităţile româneşti, isto­ reciprocă asupra preocu­ lor, în primul rînd a ce­ A fost relevată impor­
ţii Socialiste. general al partidului, tova­ ria poporului român, cali- tanţa întăririi solidarităţii
Au participat, de ase­ ficîndu-le ca încercări de părilor actuale ale celor lor nucleare. şi colaborării dintre ţările
menea, ca invitaţi activişti răşul Nicolae Ceauşescu, a lovi în unitatea de mo­ două ţări şi popoare. în în acest cadru, a fost re­ în curs de dezvoltare în
la elaborarea acestei poli­
de partid şi de stat, cadre tici, la dezvoltarea şi adîn- nolit a poporului nostru, continuare a fost exami­ liefată necesitatea ca po­ lupta pentru asigurarea
cu munci de răspundere cirea democraţiei munci­ în frăţescul sentiment ce-i nat stadiul actual al rela­ poarele să acţioneze într-o progresului lor economic
de naţionalitate maghiară toreşti revoluţionare, la însufleţeşte deopotrivă pe ţiilor dintre România şi tot mai strînsă unitate, şi social.
şi germană din întreprin­ rezolvarea în spirit profund cetăţenii României în o-
deri şi instituţii ale jude­ umanist a problemei na­ pera de construcţie a so­ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
ţului. ţionale în ţara noastră. cietăţii socialiste multila­
în deschiderea lucrărilor teral dezvoltate, sub con­ ÎN CADRUL VIZITEI OFICIALE
şedinţei comune, tovarăşa în industria judeţului ducerea înţeleaptă a Parti­
Maria Mitrofan a prezen­ Hunedoara — mare furni­ dului Comunist Român, a Vicepreşedintele Republicii Populare Bangladesh
tat o informare privind zor de materii prime şi secretarului său general, Preşedintele Republicii întrevederea acordată, vice­ Preşedintele Nicolae
realizarea principalelor energie electrică, de oţel şi t o v a r ă ş u l Nicolae Socialiste România, tova­ preşedintele R.P. Bangla­ Ceauşescu şi-a exprimat,
sarcini economico-sociale fontă, pentru economia na­ Ceauşescu. răşul Nicolae Ceauşescu, desh a adus un omagiu acti­ la rîndul său, satisfacţia
ale judeţului pe anul 1986, ţională — muncesc alături, în numele oamenilor împreună cu tovarăşa vităţii şefului statului ro­ pentru rezultatele vizitei,
obiectivele dezvoltării eco­ de ani şi ani, români, muncii de naţionalitate Elena Ceauşescu, a primit, mân, politicii sale de pace, convingerea că înţelegerile
nomico-sociale în anul 1987. maghiari, germani, alte maghiară şi de naţiona­ vineri dimineaţa, pe Nurul de largă colaborare şi în­ şi acordurile convenite,
în cadrul şedinţei comu­ naţionalităţi care au avut litate germană din judeţul Islam, vicepreşedinte al care pornesc de la reali­
ne au luat cuvîntul tova­ mereu un scop comun Hunedoara, vorbitorii s-au Republicii Populare Ban­ ţelegere între naţiuni, zările obţinute şi cerin­
răşii : Soos Andrei, profe­ să-şi facă mai rodnică angajat să nu precupe­ gladesh. preocupării statornice pen­ ţele dezvoltării economice
tru întărirea rolului şi u-
sor la Liceul Decebal De­ munca, să participe cu tot ţească nici un efort pen­ Exprimînd gratitudinea ale celor două ţări, pun o
va, preşedintele Consiliu­ elanul lor la propăşirea tru ca, alături de oamenii pentru vizita întreprinsă nităţii de acţiune a ţărilor bază solidă, pe termen
lui judeţean al oamenilor judeţului şi a ţării — au muncii români şi de alte de preşedintele Nicolae în curs de dezvoltare, a lung, amplificării şi adîn-
muncii de naţionalitate spus vorbitorii. Munca naţionalităţi, să înfăptuias­ Ceauşescu, care se înscrie ţărilor nealiniate, cît şi cirii colaborării economi­
maghiară, Pilly Nicolae, unită a lor a făcut din că neabătut prevederile de ca un eveniment de deo­ rezultatelor obţinute, sub ce, tehnico-ştiinţifice. cul­
pensionar, preşedintele oraşele şi satele judeţului dezvoltare economico-so- sebită importanţă în evo­ conducerea sa, de poporul turale, şi în alte domenii
Consiliului judeţean al oa­ ceea ce sînt ele astăzi, o cială a judeţului pe acest luţia bunelor raporturi român, în dezvoltarea e-
menilor muncii de naţio- mîndrie pentru hunedo- an şi cincinal. dintre cele două ţări, pentru conomico-socială a patriei. (Continuare în pag. a 4-a)
Valea Jiului. Perimetru — Ce alte acţiuni vor
fertil de muncă, de supre­ Acţiuni hotărîte pentru creşterea producţiei fi întreprinse pentru înde­
mă voinţă minerească pen­ plinirea planului?
tru a da patriei cît mai
— Prioritar, vom acţio­
mult cărbune. în între­ na pentru deschiderea de
prinderile miniere şi în de huilă energetică şi cocsificabilă ! noi fronturi lungi de căr­
subunităţile acestora — la
fiecare sector, orizont sau bune. Avem în pregătire
abataj — se caută noi me­ — Cum a fost debutul — Nu e vorba de o sin­ profesionale a oamenilor, — ne-a declarat: „Procen­ două astfel de abataje, din
care unul va fi pornit în
tode pentru sporirea pro­ în noul an ? — l-am între­ gură brigadă. Colectivul întinerirea efectivului. în tul realizării sarcinilor pe
ducţiei de cărbune, pentru bat. minei Petrila este un co­ brigada mea vîrsta medie 1986 este de numai 56 la această primăvară.
îndeplinirea şi depăşirea — Există laturi ale ac­
— Am căutat — ne-a lectiv puternic, capabil este sub 35 de ani, au sută şi s-au înregistrat tivităţii I.M. Livezeni în
sarcinilor de plan. Cu­ răspuns — şi mă refer în să treacă peste necazurile fost calificaţi în meserii de minusuri şi la alte capi­
vîntul cel mai autorizat primul rînd la brigada actuale şi să realizeze pla­ miner, vagonetar şi ajutor tole. Desigur, la I.M. care este necesar un
în această direcţie îl au, mea, să fie mai bun decît nul de producţie. O dova­ de miner 36 de oameni, Livezeni sînt greutăţi ge­ sprijin mai mare din
în mod firesc minerii — pînă acum. De ce ? Am dă în acest sens este fap­ alţi 12 mineri au urmat nerate de efectivele in­ partea combinatului ?
oameni care se află în­ tul că de la 2 600 tone/ şcoli de policalificare, iar complete, de tectonica difi­ — Da, este mare nevoie
totdeauna în „prima linie" pornit de la adevărul că zi s-a ajuns în prezent la 6 mineri au fost propuşi cilă a zăcămîntului. Mai de oameni calificaţi, cu
mina noastră, în 1986, şi-a
a luptei pentru cărbune. o producţie zilnică de căr­ pentru a deveni maiştri bună experienţă, îndeo­
realizat planul doar în există unele abateri în ce sebi pentru pregătirea noi­
Am avut, recent, prilejul proporţie de 83 la sută şi bune de 3 100 tone. Şi va mineri, adică conducători priveşte respectarea tehno­
să consemnăm cîteva din logiilor, a programului de lor capacităţi. Apoi, tre­
gîndurile şi preocupările sînt necesare acţiuni mai lucru şi disciplinei de buie făcut ceva pentru
a doi şefi de brigadă, în­ puternice pentru redresa­ muncă. Cu toate acestea, creşterea calităţii unor
dreptate spre creşterea rea producţiei în 1987. Doi mineri fruntaşi — despre experienţa noi întrevedem şi soluţii utilaje cum ar fi trans­
extracţiilor de cărbune, în Brigada' noastră, formată pentru înlăturarea neajun­ portoarele. Vom acţiona
genere a rodniciei mine­ din peste 80 do oameni brigăzilor pe care le conduc surilor. Două dintre mă­ cu toate forţele pentru
ritului. — care acţionează în 3 şi suri se referă la stabiliza­ creşterea disciplinei mun­
chiar 4 abataje frontale — cii.
Numele lui Ştefan Alba, rea oamenilor şi gruparea
şef de brigadă la I. M. a reuşit să extragă supli­ mai bună a forţelor din — Cum va fi 1987 pen­
Petrila, este bine cunoscut mentar, în luna ianuarie creşte în continuare. în ai proceselor de producţie subteran. Au fost aplicate tru brigada pe care o
pe toate fronturile de 1987, peste 4 000 tone de acest an sînt condiţii pen­ de la Petrila. spre finele anului trecut conduceţi ?
cărbune ale Văii Jiului. cărbune. Şi încă pe atît tru rezultate bune. Cunoscutul Erou al Mun­ şi rezultatele s-au văzut — Ne-am înscris la
De ani în şir acest brav în februarie. In ce priveş­ — în cadrul brigăzii pe cii Socialiste, Teodor Bon- imediat. în noiembrie şi adunarea generală a oame­
miner, împreună cu orta­ te rodnicia muncii, atingem care o conduceţi, care calo, munceşte în prezent decembrie 1986 au crescut nilor muncii din C.M.V.J.,
cii pe care îi conduce, în mod frecvent o produc­ sînt condiţiile ce stau la ca şef de brigadă la I. M. realizările de producţie, care a avut loc recent,
reuşeşte să extragă, în mod tivitate medie de 13,5 to- baza producţiilor mari ? Livezeni — unitate care, fenomen ce a continuat
consecvent, mari cantităţi ne/post. — Disciplina, realizarea în 1986, nu şi-a realizat şi în 1987. în luna febru­ cu un angajament de cel
suplimentare de cărbune. — Cum pot influenţa sarcinile de plan. Boncalo, arie a.c., putem spune că puţin 2 000 tone de căr­
Primul an al actualului rezultatele obţinute de o întocmai a numărului de om care are „în spate" realizările s-au apropiat bune peste plan I
cincinal a fost încheiat cu brigadă planul întreprin­ posturi planificate în căr­ experienţa Lupeniului — de nivelul sarcinilor de
un plus de 63 500 tone I derii ? bune, creşterea pregătirii unde a muncit pînă acum plan“. MARIN NEGOIŢĂ