Page 46 - Drumul_socialismului_1987_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NI

i • i — o — — •------• -
minţile şi mîinile străine nu pot I
Js&tatia _şă te atingă,
i căci ti-ap.î -dcsghis inimile I
istoria, floarea de aur cu dragoste, supremă primhuUt-t'.:. 13,00 Télex
w,or, La stî
M v m s A . m « i a ochilor patriei, limpezi, In noi, toţi. DANIEL MARIAN, 1 tâmfna
adevărul incandescent
lor) *
al minţii şi al mîinilor
i
jopula
celor ce sîntcm aici — Poporul Român, elev « <le d
I seniilu;
cordur
M P M E ® ® i g E M E Dru mu
Report
cul mi
cul Cil
„Sîntem aici dintotdeauna“ ment i
gistrâr
animaţi de aceeaşi dragos­
Muzica şi literatura te şi de acelaşi respect Oameni de cultură, membri valoare de „poezie trăită“, de Prin intermediul muzicii, Iuri in
Telespi
pentru valorile artei şi cul­
mu zi eu
turii. Amindoi sint pasio­ ai cenaclurilor literare »Fla­ poezie concretizată în faptei membrii formaţiei „canon“ 14,-15 Sàptàn
au dovedit, o dată mai mult,
Exprimîndu-şl sintetic ideile,
căra“ şi „Lucian Blaga" din
Cum ¡nsuişi mărturiseşte, lui losif Sava, tot o carte naţi, dar losif Sava e, poa­ Hunedoara, „Ritmuri“ din De­ Eugen Evu a ilustrat forţa posibilitatea racordării tradi­ 19,00 Telejui
19.20
Teleciv
la
imperativele
creatorilor hunedoreni prin-
actului
ţiei
losil Sava se află intr-o colocvială, intitulat MUZI­ te, mai subiectiv, mai u- va şi-au asociat gîndurile şi tr-un poem de adîncă respi­ creator prezent. Cu vibrantă (color)
sensibilitatea pentru a iposta-
necontenită căutare de CA Şl LITERATURA (Ed. şor inflamabil, mai pate­ zia o idee de profundă semnifi­ raţie socială. Necesitatea afir­ emoţie, ncompaniindu-sc Ia 19,50 Visul
„aliaţi puternici in spriji­ Cartea Românească) şi tic, pariici parea sa afec­ caţie patriotică, aceea a persis­ mării permanente a unor ti­ chitară, Emanoil Constantin a iarnâ
nul muzicii". Totodată insă, semnat in colaborare cu tivă fiind in totdeauna evi­ tenţei valorilor unui anumit nere talente literare a fost interpretat o variantă inedită vcrtlsn
a „Baladei lui Iancu“.
Ghcorc
relevată de Valeriu Barga u,
pe lingă prodigioasa-! ac­ Zoe Dumitrescu Buşufenga, dentă. Pe c înd Zoe Du­ fragment al „spaţiului miori­ care a subliniat totodată des­ Intr-o intimă interferenţă tra F 11
tic* *— spaţiul istoriei hune-
tivitate educativ-muzical ă reputat critic şi istoric li­ mitrescu Bu.şulenga vine dorene. Eforturile creatoare chiderile rubricii de inter- de simţire, membrii celor trei Ploient
desfăşurată in cadrul Ra- terar, profesor al Univer­ cu rigoarea şi exactitatea ale necurmatei succesiuni de cenacluri reunite au prezen­ 20.20 Film ,
dioteleviziunll, el se con­ sităţii bucutreştene. Intuind omului de ştiinţă, e mai generaţii încununează astăzi tat în continuare fragmente cfiutnn
ale creaţiei lor literare. Au
un marc adevăr istoric: „Sîn­
sacră cu tenacitate şi com­ resursele pe care le poate rece, mai detaşată. O apa­ tem aici dintotdeauna !“ Persistenta valorilor citit Ioana Precup (căreia i 21,15 Estrad;
sonre J
petenţă strădaniei de o renţă, desigur, căreia ştie Vorbind despre „Permanen­ s-a prezentat şi volumul „Din
cei codri de argint“), Stelian
i m b o g ă {i bibliografia insă sâ-i rămînă consec­ ţa creaţiei în istoria poporu­ în „spaţiul mioritic" Dena, cornelia Madaş, Maria­ 22.20 TclefU
românească de populariza­ ventă. Căci, altfel, distinsa lui român*?, Traian Dinorel na Gherghel, Stejărel Iones-
Stânciulescu a subliniat fap­
re a muzicii, lalosindu-se profesoară nu se sfieşte tul că „miracolul“ şi „enig­ cu (cenaclul „Flacăra), Ovidiu
de formule diverse, ds la a-şi mărturisi apartenenţa ma“ dăinuirii noastre istorice viuri „Generaţie şi creaţie“, Băjan, Lucian Murăraşu, Vir- -fi l&B
susţinută în revista „Tribu­
giliu Vera, Dumitru Burduja
dicţionar pină la colocviul la marea şi generoasa fa­ rezidă în capacitatea de a na“. Cu acest prilej s-a pre­ (cenaclul „Lucian Blaga“),
clădi noul pe vechi, de a
cu personalităţi artistice alia un asemenea colocviu milie a melomanilor, mu­ simţi şl trăi în prezent „tra­ zentat şi ultimul număr al Mariana Pândaru, Daniel Ma­ BUCURE?}
revistei, la realizarea căruia
sau culturale. Toate aceste pe teritoriile pline de sur­ zica fiind pentru dinsa un diţia românescului“. Concre- au contribuit scriitori din ce­ rian, Andrei Cauear, Dumitru dioprogrnm
cărţi — pe care spaţiul nu prize ale interdisci plinari- sprijin sulletesc şi „un ab­ tizînd cu argumentele proprii naclul „Ritmuri“ şi „Flacă­ Tuhuţ (cenaclul „Ritmuri“). 6,15 Sfalul ij
arheologiei o asemenea idee,
La ordinea
ne îngăduie să le enume­ tăţii, losil Sava îşi antre­ solut necesar violon d'ln- Tiberiu Mariş a susţinut co­ ra“. Făcînd un periplu prin Ipostaziind prin culoare ima­ cultură ;
răm - sint modalităţi, in­ nează interlocutoarea in­ gres". Cei doi se comple­ municarea „Hunedoara — per­ cultura umanităţii, Victor Isae gini realizate anterior prin nai; 7,30 Ai
a evidenţiat necesitatea aten­
genioase şi cu mare priză tr-un dialog pasionant şi tează reciproc, aduc ele­ manenţă a istoriei“. Validînd ţiei aparte ce trebuie acor­ cuvînt, Dorel Mergea a pro­ Revista pre
cu mijloace artistice conti­
r ierul mol
la cititor, de a practica un dinamic al cărui scop este mente noi subiectului în nuitatea valorilor de creaţie dată valorilor artistice tradi­ iectat diaporama „Semne“. Buletin de
Lucrările colocviului s-au în­
ţionale, întrucît acestea per­
nobil prozelitism. Nobil, de a releva faţa îndeobşte discuţie, vin nu o dată in româneşti, Adrian Enciu a mit aprecierea Istoriei poporu­ cheiat prin vernisajul unei Audienţa I
pentru că se exercită pe nevăzută a literaturii: le­ contradicţie, losif Sava şi-a prezentat filmul „Pricoiţa pâ- lui din perspectiva inedită a expoziţii de pictură naivă pe Buletin de u
târîmul artei şi orice su­ găturile scriitorilor cu mu­ dobindit intr-adevăr în durenească“. continuităţii culturale. sticlă a Letiţiei Gavrilă. comoara fo
Revista liti
Sub genericul „Scriitorii şi
flet ciştigat pentru artă zica, modul lor de a se Zoe Dumitrescu Buşulenga epoca lor“, au luat în conti­ 11.00 Bulct
sporeşte zestrea de urna manifesta în plan muzical, un aliat puternic in spri­ nuare cuvîntul creatorii. Prin- ltf Pin
nitate a lumii. Pentru lo- reflexele muzicii in opera jinul muzicii. De ciştigat tr-un eseu cu valoare litera­ te o
Cu,. ..niitiiu
sif Sava, in egală măsură literară, pasiunile muzicale n-are decit muzica, lite­ ră şi ştiinţifică, Neculai Chi- Premieră la Teatrul „Valea Jiului" Petroşani letin «le şi
muzician şi muzicolog, mu­ ale literaţilor. Pornind de ratura, cultura, în ultimă rica a argumentat afirmaţia blicitate; 12
zica nu reprezintă numai la Dimitrie Cantemir, „prin­ instanţă, cititorul. Aseme­ că istoria dobîndeşte adesea rea scenă i
De Ia 1 la
o profesiune întemeiată pe ţul muzicii", şi ajungînd nea cărţi sint mai mult de­ „O întîmpiare cu haz" premieră r
vocaţie şi pasiune, ci şi, pină la G. Călinescu, dia­ cit utile: sint absolut ne­ Şlagăre «Io
după caz, obiect de pro­ logul ii oferă cititorului - cesare şi vor avea, din oe Aşadar, Goldoni pc sce­ de pretenţiile de căsătorie 15,30 Dialoj
16.00 Kndio
pagandă, steag de luptă martor mut dar nicidecum în ce mai muilţ de acum na Teatrului de stat „Va­ ale acesteia cu locotenen­ România,
ori mobilul celui mai ar­ pasiv - o suită întreagă înainte, pentru toate gene­ lea Jiului" din Petroşani. tul de la Coterie, un tînăr trial comei
Opereta „I
dent şi elevat militantism de descoperiri echivalente raţiile deopotrivă, regimul losip MÁTYAS, „De­ O intenţie într-un fel cu­ francez nobil dar sărac, Bunburry 1 n
artistic. a tot atitea satisfacţii In­ unor cărţi de spectaculos monstraţie pentru pace“ rajoasă a conducerii insti­ găzduit în casa sa. în in­ chinski (fra
Ne prilejuieşte aceste telectuale. Asistăm de fapt succes. (gravură). tuţiei, a secretariatului său tenţia aceasta, pînă la Buletin «le
Muzică po
consideraţii noul volum al la dialogul a doi erudiţi RADU CIOBANU literar. Aşa după cym re­ urmă, Filiberto cade în 18.00 Orele
marca George Călinestfu, propria plasă, fiind tras tin de ştir)
„fapta cu cure se lăuda pc sfoară, printr-o „întîm­ politică in!
Carlo Goldoni era reforma piare cu haz". In faţa că­ naţională;
Un limbaj pictural teatrului italian, stăpînit sătoriei împlinite, nu-i do ştirb
cincinalului
de comedia dell’arte. Re­ rămîne decît să accepte o Conferinţei
partidului;
de mare coerenţă interioară forma consţa în aceea de anumită realitate. Demn jurnal; 21,(
de urmărit este jocul lui
a fi' voit să scrie ca şi
dv. ;
22,00
Molière, piese realiste, Adrian Zavlovschi, în ro­ 22,10 Sport
Personalitate bine defi­ ceva despre bucuria şi .pa­ zugrăvind natura umană. lul locotenentului, al lui muzicale d
nitei în cîmpul artei noas­ tosul creator, despre fru­ Eroul său c mai mult un Florin Plaur, „sluga prea laritate; 2
poetic; 23,
tre, cu o activitate prodi­ museţea, nelipsită de dra­ parvenit, econom, viclean plecată", plin de viclenie dans; 23,55
gioasă în domeniul grafi­ matism, specifică existen­ şi secret, iar metoda de â în tot ceea ee face, gene- tin de ştii
cii şi artei monumentale, ţei umane. Regăsim în verifica un caracter este rînd acel umor de situaţie
losif Mâtyâs şi-a concen­ creaţia sa şi compoziţii cu aceea de a-1 ' transpune în în care nimeni nu mai ştie = r~
trat eforturile, mai ales rapeluri etnografice, fol­ diverse medii. Do obicei, cine c slujitorul şi cine
în ultimul deceniu, asupra clorice, sau referiri la o cupiditatea, indiscreţia sint stăpînul. Debutează în
picturii, într-o viziune cu­ realitate multiformă, în vicii aduse în prim-plan spectacol Violeta Marcu,
prinzătoare, din ce în ce continuă transformare a de autorul italian". în rolul Geanninei, şi Dia- DEVA:
mai amplu ramificată, in- meleagurilor hunedorene, „O întîmpiare cu haz" na Boboc, în rolul Con- tria); Com
tegrînd teritorii noi ale atît de dragi artistului. De devine în interpretarea co­ stanzei, tinere absolvente (Arta) ; I
meditaţiei artistice şi ob­ asemenea, cele cîteva pei­ lectivului artistic al tea­ de liceu, talentate, la în­ Un oaspete
dorn — A)
servaţiei transfiguratoare saje depăşesc cu mult sim­ trului petroşănean o co­ ceput crispate, apoi căpă- eriniile tal
Fără a renunţa la bine­ pla consemnare a crîmpc- medie spumoasă, jucată în tînd pe parcurs fluiditate B); Lnptăt
cunoscutele sale cicluri ielor din natură şi stabi­ bună parte cu nerv. Spec­ în mişcare, în joc. misterioasa
grafice, ce potenţează ma­ lesc, datorită capacităţii tacolul are ritm, se bucu­ Spectacolul înregistrează Pilot de
(Castel);
gistral alternanţele si di­ proprii artistului, de con­ ră de atenţie din partea In desfăşurarea sa unele Locotenent
publicului. întreaga acţiu­ mărunte momente de mo­ rîng); Licet
brie); Car;
ne se grupează în jurul notonie. La aceasta con­ oasă (Un ir
MARGlNALII LA O EXPOZIŢIE lui Filiberto, tocmai acel tribuie, într-o oarecare Un oaspete
DE ARTĂ PLASTICĂ personaj parvenit, econom, măsură şi elementele de tural); VI
turi la Ma
secret şi viclean, jucat de scenografie, în primul rînd seriile I-II
Ilie Ştefan, actor cu ex­ decorul, de la început pînă LONEA: A
sonanţele de alb şi negru, sonanţă cu ritmurile cos­ perienţă, posesorul unei la sfîrşit acelaşi. Credem şl ardeleni
ANI NOASA
reluînd cromatic într-o mice, o permanentă des­ game largi de mijloace de că pictorul-scenograf Au­ vecin Sam
altă sintaxă o serie de per­ chidere spre reînnoirea c- expresie. Farsa pc care rel Florea putea să-l gîn- (Muncitore.*
sonaje şi motive, un anu­ ternă a naturii. Este inte­ Filiberto încearcă să o dească mai util, mai ex­ încrederea
BRAD: Bă
me tip de stilizare, elabo­ resant de studiat în pictu­ cronica fumului Topolino^ joace rivalului său Riccar- presiv. în ce priveşte re­ bră (Stea
rate anterior, losif Mâtyâs ra sa modul în care utili­ do, un alt îmbogăţit, in­ gia, realizată de Marcel RAŞTIE: A
reuşeşte să forjeze un lim­ zează, ca element esenţial Comedie poliţistă, pa­ moţională şi sentimentală terpretat de Alexandru Co- Şoma, s-a achitat cu con­ rea Neagră
(Patria); F.
baj pictural de o marc de concepţie, curbele şi rodie chiar, filmul de de­ creşte o dată cu intrarea dreanu, trece peste senti­ ştiinciozitate de misiunea cin Sam -
coerenţă interioară. Cali­ contracurbele, repetiţiile, but regizoral al actorului în scenă a copiilor. ce i-a revenit. (Flacăra) ;
tăţile de excepţional de­ o anume ritmică îndrăz­ Istvân Bujtor este o re­ în felul în care curg mentele fiicei sale, Gean- BAI : Bun
senator şi constructor al neaţă, ce conferă compo­ plică încărcată de umor la evenimentele, în asemă­ nina, ' îneereînd să scape MINEL BODEA delincvenţi
de cultură)
formei îşi găsesc acum o ziţiilor sale o scriitură filmele cu Piedone. Ca-n narea fizică izbitoare a e- tagul (Dac
fericită împlinire în pîn- nervoasă, bine ţinută însă orice peliculă de gen, nu roului cu un personaj a- O floare şi
— seriile
ze de o respiraţie vastă, în frîu de o severă voin­ lipsesc infractorii capabili preciat pentru isprăvile Bătălia dlr.
baladescă, modulate muzi­ ţă de stil. în concluzie, să recurgă la orice mijloa­ sale de karatist se află CRONICA DISCULUI Chopin de cultură
cal. am spune, unde ma­ întrucît aceste notaţii slu­ ce pentru a împiedica „o- nota parodică despre care Trei zile :
teria cromatică puternică, jesc doar ca un comen­ mul legii", miliţianul, să-şi pomeneam şi ea este cu Chopln (1810—1849) — poetul — Nocturne. Mazurci“ do pe (Mureşul);
— seriile
bogată, subtil nuanţată tariu sumar al creaţiei lui îndeplinească misiunea. atît mai accentuată cu cît liric al pianului — este cu­ care poate fi audiată „Noc­ GHELARI:
noscut în literatura muzicală
turna nr. 13, în do minor, op.
(înscrisă în structuri re­ losif Mâtyâs, expoziţia des­ Suspendat, apoi pus sub ofiţerul de miliţie este un cn unul din cei mai mari •18, nr. 1“, considerată ca una rul).
verberate, multiplicate, ce chisă cu cîtva timp în ur­ urmărire pentru crimă, o- malac blînd şi îndrăgos­ compozitori romantici polo­ dintre cele mai reprezentative
subliniază motivele prin­ mă la Galeriile de artă fiţerul Csopi reuşeşte nu tit de micuţii săi prieteni, nezi, care a exprimat în ne­ lucrări ale compozitorului.
muritoare creaţii ideile de li­
cipale). se organizează în din Deva, a întregit ima­ numai să-şi îndeplinească grăbit, după îndeplinirea bertate ale poporului său. Mazurcile, 59 la număr, nu
sînt numai dansuri ci şi poe­
ansambluri unitare, de ginea noastră despre un misiunea, ci şi dovedi-, misiunii, să o întîlnească Lucrările pe care le-a lăsat zii naţionale, destinate să k % ^ R E f
sporit efect vizual, promo- artist complex, aflat în- rea nevinovăţiei sale. A- pe Topolino pentru a îm­ posterităţii în scurta sa viaţă transmită un luminos mesaj
mazurci,
(poloneze,
balade,
vînd o comunicare neso­ tr-un moment de sinteză flarea adevărului se petre­ piedica trimiterea ei la or­ nocturne, valsuri, preludii, do sentimente patriotice, sub Pentru i
vălul transparent de melodii
fisticată cu privitorul, nu decisivă între rigoare şi ce cu participarea directă felinat. Mîna operatorului studii, fantezii, scherzo-uri, populare. Romanticul compo­ va fi rece
rlabil. Vîr
două
în ultimul rînd prin forţa a unui grup de copii din se simte atît cît este ne­ impromputu-uri, cele şl or­ zitor german, Robert Schu- moderat di
concerte pentru pian
lor ideatică. Un mesaj u- evocare poetică, care ne care se desprinde figura voie pentru ca spectaculo­ chestră în „mi minor“ şi „fa mann, Ie denumea „tunuri dic. Temp
ascunse în flori“. Discul de
manist. o atmosferă plină va oferi şi în viitor, sîn­ cu totul aparte a micuţei sul urmăririlor şi luptelor minor“, sonate, rondouri, va- faţă redă în interpretarea Iui nime vor )
de demnitate şi elevaţie tem siguri, noi dovezi ale şi vitezei Topolino. să fie bine subliniat, iar riaţiuni etc.), cuprind o gamă Alexandru Demetriad, repre­ tre minus
grade.
lai
atît de imensă de sentimen­
morală se instaurează ime­ unei lăudabile creativităţi. Peripeţiile eroilor se personajele să primească te omeneşti în cît fiecare om zentant de elită al pianisticii între mlnu
româneşti, cîteva din noctur­
diat o dată cu contempla­ GHEORGHE VIDA, succed într-un ritm acce­ un chip conform cu psiho­ se poate regăsi în ele cu sen­ nele şi mazurcile cele mai cu­ grade. Tzo
rea acestor creaţii. Ele ne critic de artă, lerat, suspansul este ne­ logia lor. sibilitatea sa. i de specialitate noscute ale lui Chopin. mineaţn. (
serviciu L.
Magazinele
transmit, în acelaşi timp, Bucureşti lipsit, iar încărcătura e- VERONICA PALADE ne recomandă discul „Chopin Prof. ELENA TAMAŞAN