Page 38 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 38
ï’ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor
IN iNTlMPIKAREA ANIVERSĂRII U.T.C.
cetăţenilor patriei—o politică profund
în localităţile judeţului o largă aplicabilitate semnat câştigătorii con 20,00 T
20,20 E
continuă să se desfăşoa practică. cursului „File din isto b
ştiinţifică, umanistă, confirmată de viaţă re ample acţiuni de • In municipiile Deva ria U.T.C.”. ti
muncă şi politico-educa- şi Hunedoara, în oraşe • 650 de tineri au pri y. 20,00 C
ll
tive dedicate aniversării le Orăştic, Brad, Petri mit în ultimele zile car (t
*
netele de utecist în ac
Aşa este cinstit şi adevărat: organizaţiei revoluţionare ţiuni festive desfăşurate a
a tineretului din patria
noastră. • Cîteva dintre la monumente şi locuri
acestea le prezentăm în istorice din judeţ. Toate
egali în drepturi, egali în îndatoriri rîndurile ce urmează. au fost organizate sub
® „SSptămîni şi deca genericul „Generaţia ce U
de record în producţie" lei de-a 65-a aniversări <■
Sint de baştină din ora zat in muncă alături de ei, mentale ale tuturor fiilor şi este genericul sub care a creării U.T.C.". i:
şul Sebeş, judeţul Alba, una promovaţi după meritele şi fiicelor ei, fără deosebire tinerii din diferite do ® în peste 2 000 de |i
(
dintre localităţile in care cunoştinţele dovedite in ac de naţionalitate, că in Româ menii ale activităţii eco organizaţii ale U.T.C. au
trăiesc şi muncesc împreu tivitatea noastră, a fiecăruia. nia socialistă problema na nomice acţionează în a- avut loc adunări gene
nă, in bună înţelegere, de Muncesc de mulţi ani la ţională a fost definitiv re ceastă perioadă pentru rale festive la care au /.' P
secole şi secole, români, şi întreprinderea de transpor zolvată, statornicindu-se de realizarea unor produc participat activişti do It
R
germani. Străbunii şi părin turi auto Hunedoara-Deva, plina egalitate in drepturi ţii suplimentare. Iată cî partid şi de stat, foşti r<
ţii noştri şi-au împletit des intr-o funcţie de mare răs pentru noi, toţi cei ce trăim teva dintre rezultatele activişti ai U.T.C., alţi (t
tinele, croindu-şi de-a lun pundere. M-am afirmat ca şi muncim înfrăţiţi de se mai notabile. Brigăzile invitaţi. Si
gul veacurilor planuri de om, ca specialist, aici, in cole pe ocesf pămint ro tineretului de la între la, Uricani, Simcria şi I’
© în masivul Parîng
viitor pentru liii şi liicele mijlocul tovarăşilor mei de mânesc străbun. prinderile miniere Ani- Călan au fost iniţiate s-a desfăşurat faza jude 21,50 '1
lor, planuri transpuse in rea muncă, aici, la mine acasă, Dar o spunem răspicat: noasa, Lonea, Uricani, dezbateri, simpozioane,
litate in România socialistă, in România socialistă. Mă Încercările de a ne dezbi Lupcni, Vulcan, Petrila mese rotunde, expoziţii ţeană a „Cupei a 65-a
prin înţelepciunea şi uma simt mobilizat cu toate pu na sini zadarnice. Nimeni şi au extras suplimentar de carte dedicate ani aniversare a creării
nismul politicii Partidului terile şi capacitatea mea, nimic nu va izbuti să slă peste 1 600 tone cărbu versării a 65 de ani de U.T.C.” la schi alpin,
BUC
Comunist Român. Pentru că alături de comunişti, de toţi bească unitatea şi coeziunea ne ; la întreprinderea la crearea U.T.C. şi 30 schi fond, biatlon şi sa diopro
aşa este adevărat, cinstit: oamenii muncii din întreprin de nezdruncinat a oameni minieră Hunedoara tine de ani de la înfiinţa nie, la care au partici (j,15 SI
egali in drepturi, egali in dere la înfăptuirea sarcini lor muncii, indiferent de na rii au extras peste plan rea U.A.S.C.R. pat aproape 1 000 de ti La or
neri din judeţ.
îndatoriri. Este o realitate lor mobilizatoare puse in ţionalitate, a întregului nos 280 tone minereu de © Comitetele munici cultur
nai; 7
do necontestat ! Indilerent faţa noastră, în vederea tru popor in jurul partidu fier ; în ultima perioadă Kevist
că sint români sau cetăţeni propăşirii continue a patriei. lui, al secretarului său ge s-au finalizat de către pale Petroşani, Hune OVIDIU MOGA, r ierul
şef sector
români de naţionalitate ger Aşa gindesc toţi cetăţenii neral, tovarăşul Nicolae doara şi Deva ale U.T.C., la Comitetul judeţean Buleti
Riispu
mană au aceleaşi drepturi: români de naţionalitate ger Ceauşescu. Unitatea şi fră tineri 16 teme de cerce orăşeneşti Brad, Simeria, lor; 10
In muncă, la Învăţătură, la mană din judeţul nostru, din ţia ne călăuzesc in muncă tare tehnico-ştiinţifică cu Călan şi Haţeg şi-au de al U.T.C. 10,03 S
promovarea in funcţii de întreaga ţară. şi luptă revoluţionară pen 10,35
10,45
răspundere, la tot ceea ce De aceea, ne indignează tru edificarea noii societăţi Hulctl
am creat înfrăţiţi pe pămin- faptul că unele cercuri reac pe pămintul patriei noastre, ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ Kepor
cese
tul patriei noastre dragi, ţionare de peste hotare în Republica Socialistă Româ zitoru
România socialistă. cearcă să denatureze aceste nia. eu; Vi
Alături de colegi români, realităţi din ţara noastră, Măsuri ce trebuie respectate pentru obţinerea 12,05 Ş
maghiari şi germani am ur uitind sau făcindu'-se că nu ing. SCHNEIDER WIEILAND, 12,25 «
mat cursurile şcolilor şi fa văd cum in ţara noastră sint director adjunct tehnic unor răsaduri de calitate revoli
omor
cultăţilor, am fost reparti asigurate drepturile funda la I.T.A. Hunedoara-Deva De la
bii r<
Legumicultorii acţionea centraţie de 2,5—3 la sută, care, se tratează plantele juma
ză în aceste zile pentru sau de formalină 5 la sută. şi suprafaţa solului cu u- radio
pregătirea temeinică a pro Dczinfecţia solului se poa nul din produsele respec cîntec
ştiri;
ducţiei, în care scop un te face cu mai multe pro tive, în concentraţie de 0,15 econo
accent deosebit trebuie pus duse. Dacă se lucrează cu la sută. Pentru prevenirea şi te
pe asigurarea unor răsa formalină, amestecul de atacului de muscă şi găr 18,00
Anul
duri viguroase şi sănătoa părnînt se aşează în stra găriţă la varza timpurie, 8 — a
se. Alături de alte măsuri turi succesive de 25 cm gulioare .şi conopidă, se ţionah
agrotehnice, combaterea grosime, se udă cu apro va face prăfuirea răsadu Huletl
bolilor şi dăunătorilor are ximativ 5 litri formalină lui, la 10—12 zile după Amfitc
Radio
un rol deosebit în produ la mp în concentraţie de repieare, folosind Linda Inţia
cerea unor răsaduri de ca 2,5 la sută, apoi se aşea tox 3. Tratamentul se va nă; 21
litate, întrucît în răsadniţe ză al doilea strat de ames repeta în cazul cînd se 22 ^
v
sînt condiţii favorabile tec ce se udă ca şi pri constată atacul acestor
pentru dezvoltarea agen mul. Pămîntul se acoperă dăunători.
ţilor fitopatogeni. Iată cî cu o prelată de plastic şi în afară de aceste mă
teva din masurile care după circa 14 zile poate suri de prevenire şi com
trebuie aplicate pentru a fi pus în răsadniţe. Pro batere a bolilor la răsa DE\
obţine răsaduri bine dez dusele Orthocid, în con duri, trebuie să se acţio tria) ;
(Arta)
voltate şi sănătoase. centraţie de 0,5 ia sută sau neze cu răspundere şi pen Un oi
Concomitent cu pregăti Zineb în concentraţie de tru dirijarea condiţiilor de dern
rea răsadniţelor şi dirija 0,6—0,7 la sută pot fi fo mediu. Astfel, udările rare criinll
rea în mod corespunzător losite, de asemenea, cu şi cu apă mai multă sînt B); L
mistei
a condiţiilor de mediu este bune rezultate. Amestecul de preferat celor dese şi Păcat
necesară aplicarea trata de pămînt după ce a fost cu apă puţină. în nici un (Caste
'.ocol'
mentelor preventive. De introdus în răsadniţă se- caz nu trebuie făcute u- ring) ;
oarece agenţii patogeni ca tratează cu unul din a- dări imediat după tratare. brie) ;
re produc îmbolnăviri la ceste produse, asigurîn- După udare se va face o oasă
răsad se pot transmite prin du-se stropirea solului cu bună aerisire pentru ca Un o:
tural)
seminţe şi prin tocurile şi circa 10 litri soluţie la stratul de pămînt de la tu ri 1
ramele de răsadniţe, prin mp. După 2—3 zile de la suprafaţă să se usuce re seriile
unelte şi sol, vor fi luate tratament se poate efectua pede. LONE
Termocentrala Mintia. De aici (lin camera de comandă combustibil se dirijează o serie de măsuri pentru semănatul. Pentru preve Prin centrele şi forma (Minei
ca în«
alimentarea automatizată a centralei cu cărbune. La buna £unc|ionare a instalaţiilor ve dezinfectarea acestora. Se nirea atacului de coropiş- ţiile de protecţia plante BRA1J
ghează operatoarele Edit Dicu ţi Angelica Constantinescu. Foto N. GHEORGHIU minţele se tratează cu 2—3 niţă, între stratul de gunoi lor se pun la dispoziţia u- XX (
zile înainte de semănat şi amestecul de pămînt se nităţilor şi gospodăriilor RABA
zestre
prin prăfuire cu unul din va presăra insecticidul populaţiei toate produsele norul)
produsele: Tiuram sau Lindatox 3. de care este nevoie pen turi
Reducerea consumurilor specifice Captadin, în doză de 3—4 infecţii care pot apărea în tru a realiza aceste trata — se
în scopul prevenirii unor
Bunul
mente
necesare
absolut
grame la un kg de sămîn-
ţă. Tocurile, ramele şi u- perioada de la semănat obţinerii unor răsaduri să GEOA
(Urmare din pag. 1) che, din secţia a Il-a va tural, au fost economisite neltcle cu care se lucrea pînă la răsăritul răsaduri nătoase şi viguroase. paşi
goane — sînt refolositc. următoarele sume: la va ză vor fi dezinfectate prin lor se tratează solul la Dr. ing. MIHAI GUTA, de ci
Aici, la noi, de exemplu, goane cisternă cu 2 osii — îmbăiere (folosind pompa suprafaţă cu Orthocid sau inspector şef Saifl
Decla.
se reutilizează capetele de AS-14 sau chiar stropito Vondozcb în concentraţie al Inspectoratului CALA
durilor şi dispozitivelor, bară ale deşeurilor de ta 40 000 lei, la vagoane cis rul manual) într-o soluţie de 0,2 la sută, iar după judeţean pentru protecţia terloa
ra) ;
cum sint pompele hidrau blă sau de cherestea, re ternă cu 4 osii — 120 000 de piatră vînătă în con răsărire, înainte de repi- plantelor Deva dantu.
lice, reductoarele de tu zultate la demontare. Prin lei, iar la vagoane de mar ILIA :
raţie, distribuitoarele hi aceasta urmărim şi reu fă cu 4 osii — 205 000 lei. l-n t
draulice ş.a. şim să ne încadrăm în con Aceste economii au fost
Am constatat că şi la sumurile normate de ma posibile îndeosebi prin re- Cu toate tortele la fertilizarea terenului
locurile de muncă se cu terii prime şi materiale. condiţionarea unui număr
nosc foarte bine măsurile Extinderea recondiţionă- mare de piese. Din va
înscrise în programele pen rii talerelor tampoanelor loarea totală de 7 846 000 (Urmare din pag. 1) fazială a cerealeloi păioa- tivă s-a încheiat la C.A.P. Nun
tru reducerea consumuri prin încărcarea cu sudură lei a pieselor utilizate în se. Dobra şi Lăpuşnic, iar la trager
Extr
lor specifice. Forjorul Va- sub strat de flux va spori, luna ianuarie 1987, suma ţii, Iuliu Moise, ne spu Directorul S.M.A. Ilia, Gurasada se apropie de 32, 3
sile Ionichente, din cadrul de asemenea, economia de de 6 124 000 lei o repre nea că în actualitate se ing. Axente Guţia, ne spu finalizare, transportîndu-se Extr
secţiei a IV-a rotărie, ne-a metal. „De fapt — sublinia zintă piesele recondiţiona află fertilizarea cu îngră nea că şi în alte unităţi 110 tone din 150 prevă 45, 26.
Fon.
vorbit despre necesitatea ec. Nicolae Udrescu, con te. Deci, circa trei sferturi, şăminte organice, fiind s-au constituit formaţii do zute. Cantităţi mai mari 1 151 6
extinderii forjării în ma tabilul şef al întreprinde fapt ce va genera reduce stabilit să se transporte mecanizatori care lucrează de transportat şi de apli
triţe închise. „Prin aceas rii — sporirea volumului rea consumurilor, a chel cel puţin 7 000 tone de cu cupluri de cîte două cat mai sînt la C.A.P. Roş-
ta '— spunea forjorul — tuielilor de producţie. jecţii, care să fie apli remorci la aplicarea îngră cani şi Ohaba. Aă
se reduce adausul de pre de piese recondiţionate, în în această autentică bă cate pe terenurile care şămintelor organice. în întrucît vremea şi sta
lucrare a metalului. Deci, activitatea noastră de re tălie pentru reducerea con urmează să fie însămînţate paralel, pentru reducerea rea terenului se menţin
Peni
se cîştigă metal şi alte paraţii, determină în mod sumurilor specifice — ce în această primăvară. A- acidităţii solului, se acţio favorabile aplicării îngră îl rec
valori prin eliminarea u- direct reducerea preţului se constată la I.M.M.R. Si- plicarea îngrăşămintelor nează la aplicarea amen şămintelor şi amendamen şi dli
nor operaţii de prelu de cost, a cheltuielilor de chimico s-a bucurat de damentelor calcaroase. For telor calcaroase este nece variai:
crare". producţie. De pildă, în ia meria — se evidenţiază şi atenţie şi la C.A.P. Teiu, maţia de mecanizatori din sar ca fiecare formaţie de slab.
slab 1
Sever Săbău, şeful forma
— Dar, ce se face cu nuarie 1987 au fost repa ţiei la partida piese de Dobra, Răduleşti, Gura- care fac parte Florin Pei- mecanizatori constituită în râturi
materialele vechi demonta rate suplimentar 54 de va sada şi Ohaba, unde în ca, Cristi Henţ, Iacob Ru- acest scop să utilizeze cu cuprlr
te de pe vagoanele intrate goane marfă echivalente schimb recondiţionate, Ioan ultimele zile tractoriştii bi, Cornel Orşa, Ion Rus randament maxim trac şi mii
cele r
în reparaţie ? — i-am în şi, în acelaşi timp, cheltu Chinei, lăcătuş la tunelul Ion Rus, Mihai Negrilă, şi Dorel Herei transportă toarele, mijloacele de 4 şi I
trebat pe oameni. ielile totale la 1000 lei de degresare a vagoanelor, Gheorghe Brînduşescu şi zilnic dolomită de la Zlaşti, transport şi maşinile de se va
— Cea mai mare parte producţie marfă au fost Ioan Barbu, strungar la alţii au lucrat cu spor, pînă acum fiind aduse fertilizat, asigurînd ast depun
(Mete.
dintre ele — ne-a răspuns reduse cu 0,4 lei, iar cele secţia a IV-a rotărie, mulţi finalizînd sau apropiind peste 400 tone din 880 pla fel temelii trainice recol Aiexa
tîmplarul Ioan Smaranda- materiale cu 14,3 lei. Struc alţi oameni ai muncii. de încheiere fertilizarea nificate. Acţiunea respec tei acestui an.
