Page 62 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 62

DRUMUL SOCIALISMU


                      Tineretul hunedorean -                                Plenar angajaţi in sporirea                      „Avem  forţa  necesară  pentru


                           participant activ                                     producţiei agricole                        a face din 1987 un an rodnic“                       20,00
                                                                                                                                                                                20,25
                                                                                                                                                                                20,10
                   (Urmare din pag. 1)    mărturia continuării şi dez­  Rapoltu  Mare  este  o  co­  muna  a  predat  la  stat  im­  „Oricît  de  frumos  ar  su­  tru,  în  fruntea  căruia  s-au
                                          voltării. în condiţiile actua­  mună  bine  cunoscută  în   portante  cantităţi  de  car­  na  vorbele  şi  oricît  de  bu­  aflat,  zi  de  zi,  comuniştii,*
                                          le  ale  glorioaselor  tradiţii   judeţul  nostru.  Câştigătoa­  ne,  lapte,  lînă  ş.a.,  reali-   ne  ar  fi  planurile  şi  pro­  este  că  am  întreprins  a-
               de  sacrificiu  la  măreaţa  o-   revoluţionare ale tineretului   rea  locului  II  pe  ţară  în   zîndu-se  şi  depăşindu-se   gramele  pe  care  le  întoc­  semenea măsuri care ne-au
               peră  de  construcţie  socia­  din patria noastră.    1984, comuna s-a situat pe   sarcinile  la  aproape  toţi   mim,  ele  nu  vor  avea  nici   permis  să  demarăm  cu   21,00
               listă a ţării.               Tineretul  hunedorean  în-   locuri  fruntaşe  în  întrece­  indicatorii.  S-au  realizat,   o  valoare  dacă  nu  ne  vom   succes  sarcinile  de  plan
                 Sub  conducerea  organe­  tîmpină cu noi şi remarca­  rea  socialistă  dintre  loca­  totodată  —  cum  au  su­  strădui  şi  nu  ne  vom  zba­  pe  acest  an.  In  primele
               lor   şi   organizaţiilor   de   bile realizări viitoarea Con­  lităţile  rurale  hunedorene   bliniat   Salvina   Frăţilă,   te  să  înfăptuim  tot  ceea   două  luni  şi  jumătate  am
               partid,  organizaţia  noastră   ferinţă  Naţională  a  parti­  şi  în  perioada  ce  a  trecut   Gheorghe  Medrea  şi  Maria   ce  ne-am  propus  aici".  „A-   realizat  o  depăşire  la  pro­
               judeţeană  a  obţinut  succe­  dului. In acest context ani­  de  la  alegerile  precedente.   Iepure  —  numeroase  obi­  vem  forţa  politică  şi  orga­  ducţia  fizică  de  6,7  mili­
               se  de  seamă  în  realizarea   versarea  a  65  de  ani  de  la   Datorită  producţiilor  reali­  ective  social-culturalc,  ac­  nizatorică  necesară,  avem   oane  lei  şi  un  plus  de  433   21,50
               obiectivelor  măreţe  înscrise   crearea  U.T.C.  şi  a  30  de   zate  în  anii  1985  şi  1986,   tivitatea   politico-educativă   cadre  de  mare  probitate   tone  la  metale  în  concen­
               în  Programul  partidului,  în   ani   de   la   Înfiinţarea   comuna  a  predat  la  fondul   şi cultural-artistică s-a am­  profesională  pentru  a  ne   trate,  ceea  ce  ne  dă  sigu­
                                                                     de  stat  1  566  tone  grîu,   plificat şi diversificat.  mobiliza  .şi  a  ne  angaja  la
               hotărîrile  Congresului  al   U.A.S.C.R. constituie şi pen­  3  300  tone  porumb,  2  381   Jalonînd   direcţiile   de   o muncă responsabilă pen­  ranţa unui an rodnic".
               Xlll-lea  al  P.C.R.  Obiective­  tru  organizaţia  noastră  ju­  tone  cartofi  ş.a.  Evidenţi­  acţiune  pentru  viitor,  con­  tru  a  da  viaţă  îndemnu­  Aspecte  privind  cerceta­
               le  planului  de  dezvoltare  a   deţeană  un  nou  prilej  de  a   ind  aceste  rezultate,  con­  ferinţa  a  cerut  ca  o  aten­  rilor  şi  exigenţelor  formu­  rea  şi  punerea  în  valoare   BU
               economiei  judeţului  pe  pe­  se  angaja  mai  hotărît  in   ferinţa  organizaţiei  comu­  ţie sporită să fie acordată  late de tovarăşul Nicolae  a  noi  rezerve  la  minele   (iiopi
                                                                                                                                                                                6,20
               rioada 1986—1990 au con­   vederea sarcinilor ce ne re­  nale  de  partid  a  relevat,                                                Băiaga,  Cornnda  II,  III  şi   agrie
                                                                                                                                                                                 jurii;
               stituit   principalul   factor   vin  din  cutezătoarele  pro­  atît  în  darea  de  seamă  cit                                       IV,  Certcj,  activitatea  ce­  8,00
               mobilizator  al  eforturilor  în   grame  de  dezvoltare  a  pa­  şi  în  cuvîntul  celor  ce  au   CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ   lor  trei  formaţii  de  lucru   Curi<
               muncă  şl  creaţie  ale  între­  triei,  menite  să  transforme   luat  parte  la  dezbateri  —   Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID  ale  brigăzii  I.P.E.G.  Veţel,   Bulei
                                                                                                                                                                                puiul
               gului nostru tineret, ale tu­  România  într-o  ţară  socia­  Liviu  Roman,  Luca  Oan-                                               a  coloanei  de  transport  nr.   10,00
               turor uteciştilor. De aseme­  listă  mediu  dezvoltată,  să   cea,  Florian  Grecu,  Teodor                                           3  Certej,  contribuţia  re­  10.05
               nea,  în  lumina  sarcinilor   asigure  permanenta  accen­  Damian,  Viorel  Benţa  şi   sectorului  zootehnic,  deoa­  Ceauşescu  în  .  cuvîntările   marcabilă  a  cetăţenilor  la   10,35
                                                                                                                                                                                nii;
               stabilite  de  Congresul  al   tuare  a  factorilor  intensivi,   alţii  —  preocuparea  stator­  rece nici una din cele două   rostite  la  şedinţele  Comi­  întreţinerea  şi  înfrumuse­  ştiri;
               Xll-lea al U.T.C., au fost de­  calitativi  ai  producţiei,  mo­  nică  şi  eficientă  în  direc­  unităţi  cooperatiste  nu  are   tetului  Politic  Executiv  al   ţarea  localităţilor  comunei,   trâ;
               puse  eforturi  stăruitoare   dernizarea  permanentă  a   ţia  folosirii  raţionale  a  pă­  o  activitate  la  înălţimea   C.C.  al  P.C.R.  din  30  ia­  repararea   drumurilor   şi   12,00
                                                                                                                                                                                12.05
                                                                                                                                                     podeţelor,  la  amenajarea
                                                                     mântului,  sporirii  continue
                pentru asigurarea unei con­  tuturor  domeniilor  de  acti­  a  rodniciei  acestuia,  apli­  cerinţelor,  obţinîndu-se  re­  nuarie şi 20 februarie".  de  spaţii  verzi,  construirea   XX;
               tribuţii  sporite  a  organelor   vitate.  Organele  şi  organi­  cării  corecte  a  tehnologii­  zultate  sub  nivelul  planu­  Asemenea  idei,  desprin­       tice ş
                                                                                                                                                                                Din
                                                                                                lui.  De  asemenea,  A.E.I.
                şi  organizaţiilor  U.T.C.  la   zaţiile U.T.C., întregul tine­  lor,  mobilizării  la  munca   Bobîlna  a  consumat  o  ma­  se  din  intervenţiile  comu­  şi darea în folosinţă a două   13.00
                                                                                                                                                     blocuri  cu  60  de  aparta­
                realizarea  indicatorilor  de   ret  al  judeţului  nostru  este   de  pe  ogoare  a  tuturor   re  cantitate  de  furaje  în   niştilor   Adrian   Gligor,   mente  şi  spaţii  comerciale,   Avan
                                                                                                                                                                                15,15
                plan.  creşterea  productivi­  hotărît  să  ridice  la  un  nou   membrilor cooperatori.  timpul  iernii,  astfel  că,  la   Floarea  Ilea,  Aurel  Miclăuş     15,10
                tăţii muncii şi sporirea efi­  nivel  calitativ  eforturile  lor   —  Rezultatele  obţinute   ora actuală, este nevoită să   au   dominat   dezbaterile   utilizarea  în  scopuri  pro­  16.00
                cienţei  producţiei  şi  calită­  in muncă şi studiu, să con­  relevă  că  în  sectorul  vege­  apeleze la cumpărări.  conferinţei  de  dare  de  sea­  ductive  a  tuturor  suprafe­  Mu zi
                                                                                                                                                                                letin
                                                                                                                                                     ţelor  de  teren  agricol,  rea­
                ţii  produselor,  obţinerea  de   tribuie  cu  mai  multă  efi­  tal  s-a  muncit  bine,  s-a   în  cuvîntul  său  Emilian   mă  şi  alegeri  a  Comitetu­  lizarea  fondului  centralizat   CliOgil
                economii  de  materiale  şi  e-   cienţă la înfăptuirea tuturor   acţionat   cu   răspundere   Florea sublinia:  lui  comunal  de  partid  Cer-                 Te i
                                                                                                                                                                                tria
                nergie,  întărirea  ordinii  şi   sarcinilor  ce  ne  revin'  pen­  pentru  înfăptuirea  cerinţe­  —  Organizaţia  comunală   teju  de  Sus,  întărind  cli­  al  statului  au  fost  releva­  rii ;
                disciplinei în muncă.     tru  ca  şi  în  viitor  tineretul   lor  noii  revoluţii  agrare  —   de  partid,  noul  comitet   matul  angajant  şi  respon­  te,  în  spirit  critic  şi  auto­  20,30
                 Participarea plină de res­  să  se  manifeste  ca  o  pu­  arăta  Cornel  Tărăpoancă.   trebuie  să  acorde  zooteh­  sabil  al  analizei.  Acest  cli­  critic,  de  Tenczler  Fran-   21,00
                                                                                                                                                     cisc,  Gheorghe  Ormindea-
                                                                                                                                                                                22,00
                ponsabilitate  a  tinerilor  la   ternică  forţă  socială  în  în­  Acest  fapt  reflectă  modul   niei  aceeaşi  atenţie  de  ca­  mat  a  fost  creat  de  conţi­  23,00
                                                                                                                                                                                NOcti
               acţiunile întreprinse în uni­  făptuirea  măreţelor  progra­  temeinic  şi  responsabil  eu   re  se  bucură  sectorul  ve­  nutul  dării  de  seamă,  de   nu,  Ioan  Podeau,  Martcr   21,OP
               tăţile industriale pentru rea­  me de dezvoltare multilate­  care  s-a  implicat  organi­  getal.          spiritul  ei  combativ,  de  a-   Fercncz,  Rernus  Robă,  Ss
                                                                                                                                                                      Dumitru
                                                                                                                                                           Bodrean,,
                                                                                                                                                     bin
                lizarea calitativă şi cantita­  rală a scumpei noastre pa­  zaţia  comunală  de  partid,   Desfăşurîndu-se  într-un   naliza  temeinică  pe  care  a   Crainic,  KQvacs  Ioan,  Ioan
               tivă  a  tuturor  indicatorilor   trii.               comitetul  acesteia  în  spo­  spirit  analitic,  într-un  pro­  făcut-o   tuturor   laturilor   Morse,,  de  alţi  participanţi
                                                                     rirea  continuă  a  aportului
               de plan, munca în agricul­   In acest fel, tineretul hu­                         nunţat  caracter  de  lucru,   muncii  pe  perioada  ulti­
               tură  şi  contribuţia  adusă   nedorean,  ca  şi  întregul  ti­  comunei  noastre  la  reali­  conferinţa  organizaţiei  co­  milor  doi  ani  şi  jumătate.   la  dezbateri.  Ei  au  scos  la
                                                                     zarea  fondului  de  stat  şi-a
                                                                                                                                                                                  de
                la  înfăptuirea  noii  revoluţii   neret  al  ţării,  dă  glas  re­  celui de autoaprovizionare.  munale  de  partid  din  Ra­  O  perioadă  cu  realizări   iveală  lipsurile  din  activi­  lino
               agrare,  bogatul  bilanţ  al   cunoştinţei  sale  fierbinţi                      poltu  Mare  se  constituie   merituoase  în  viaţa  econo-   tatea  organizaţiei  comuna­  (Art;
                                                                       Conferinţa  a  scos  în  evi­  ea  un  moment  de  seamă   mico-socială   a   comunei,   le  de  partid,  au  relevat   Impi
               participării la munca patrio­  faţă  de  tovarăşul  Nicolae   denţă  şi  alte  rezultate  bu­  in  viaţa  şi  activitatea  co­  unde  locul  preponderent  îl   greutăţile cu care s-au con­  serii I
               tică, preocupările tineretului   Ceauşescu. secretarul gene­  ne  obţinute  în  perioada  ce   muniştilor  de  aici  angre­                                      Fanţi
                şcolar şi universitar, ale tu­  ral  al  partidului,  preşedin­  a  trecut  de  la  alegerile   naţi  plenar,  cu  maximă   deţine  Mina  Coranda-Cer-   fruntat  şi  au  făcut  propu­  (Mod
                                                                                                                                                                                pînz<
               turor tinerilor pentru însu­  tele  Republicii,  pentru  mi­  precedente.  Darea  de  sea­  răspundere,  în  înfăptuirea   tej,  al  cărui  nou  obiectiv   neri  care  să  conducă  la   Mişti
               şirea ştiinţei şi tehnicii îna­  nunatele condiţii de muncă   mă  şi  participanţii  la  dez­  măreţelor   prevederi   ale   a  intrat  în  funcţiune  în   îmbunătăţirea  muncii  nou­
               intate,  o  dată  cu  acţiunile   şî  viaţă  de  care  beneficia­  bateri  —  Mircea  Moda,  E-   Congresului  al  XIII-lea  al   1985  şi  care  în  anul  1986   lui  comitet  de  partid.  S-a   Drag
                                                                                                                                                                                (Cast
               din  domeniul  muncii  poll-   ză,  pentru  grija  permanen­  lena   Tomotaş,   Antonie   partidului,  ale  noii  revo­  a  realizat  o  producţie  mar­  -  stăruit  asupra  necesităţii   Un <
               tico-educative,  pentru  edu­  tă  pe  care  o  acordă  for­  Ştef,  Manase  Deac,  Aurora   luţii agrare.  fă  suplimentară  în  valoare   orientării  muncii  politico-   ring)
                                                                                                                                                     cducative  spre  realizarea
                                                                                                                                                                                Noie
               carea comunistă, revoluţio­  mării şi educării tuturor ti­  Agrişteanu ş.a. — au subli­                     de  peste  36,4  milioane  lei,   ritmică a sarcinilor dm pla­  serii I
               nară a tineretului, constituie  nerilor.              niat că în 1985 si 1986 co-       TRAIAN BONDOR      un  plus  la  producţia  netă                         PEN)
                                                                                                                           de  8,3  milioane  lei  în  con­  nul  economic  al  unităţilor   nul ui
                                                                                                                                                                                CAN
                                                                                                                          diţiile  reducerii  cheltuieli­  pentru  formarea  şi  mode­  bia
               Cocs de bună calitate — din cărbune de bună calitate                                                       lor  la  producţia  marfă,  un   larea  conştiinţei  noi,  îna­  NEA
                                                                                                                                                                                im pe
                                                                                                                                                     intate.  Cuvîntul  tovarăşi­
                                                                                                                          plus  de  peste  3  000  tone
                                                                                                                          metale  neferoase  în  con­  lor   Dorina   Pleter,   Ioan   PET
                                                                                                                                                                                tî'C
                    (Urmare din pag. 1)   turile  de  cărbune  de  la   —  Ştim  că  minerii  şi   cesară  în  procesul  de  pro­  centrate.  Eficienţa  muncii   Vinţan,  Angela  Mosar,  A-   citor
                                          minele   Lupeni,   Uricani,   preparatorii au sarcini mo­  ducere  a  metalului.  Avem   în  acord  global  a  adus  un   drian  Gligor  au  fost  inter-   paşti
               special  pentru  cocs,  extras   Bărbăteni  cu  celelalte.  A-   bilizatoare  în  acest  al  doi­  datoria  de  mare  răspunde­  beneficiu  de  peste  7  mili­  venţii-angajament,  mobili­  BRA
                                                                                                                                                                                rloas
               din  minele  Lupeni,  Uri-   ceasta  în  scopul  uşurării   lea  an  al  cincinalului  —   re  patriotică,  revoluţionară   oane  lei,  care  a  condus  la   zatoare  chemări  la  înfăp   CUR
               cani  şi  Bărbăteni.  Este  a-   dozării  şi  introducerii  în   arăta  Andrei  Pctresc,  se­  —  aşa  cum  a  subliniat  se­  creşterea  cîştigului  mediu   tuirea  neabătută  a  hotăi   ,..1in
                                                                                                                                                                                vertí
               devărat  că  nici  acesta  nu   fabricaţie a cărbunelui.  cretarul   comitetului   de   cretarul  general  al  parti­  al  fiecărui  încadrat.  „Ocu­  rii  adoptate  de  conferinţa   I-II
               se  încadrează  cu  regulari­  Recunoscînd  că  şi  în  ac­  partid  al  Uzinei  cocsochi-   dului,   tovarăşul   Nicolae   parea  locului  doi  pe  cen­  de  partid,  prin  care  repre­  petn
               tate  în  indicii  prevăzuţi,   tivitatea  lor  există  încă   mice.  Ele  derivă  din  ce­  Ceauşescu, la şedinţele Co­  trala  minereurilor  şi  cla­          căra)
               însă  cel  livrat  de  la  Co-   rezerve  de  îmbunătăţire  a   rinţele  continuu  sporite  de   mitetului  Politic  Executiv         zentanţii  celor  peste  900   Din
                                                                                                                                                                                (Cas
               roeşti  şi  Petrila  este  mult   calităţii   cocsului,   expri-   cărbune  ale  economiei  na­  al  C.C.  al  P.C.R.  —  de  a   sarea  pe  primele  patru   de  comunişti  din  comună   TEG
               mai  slab.  Solicităm  furni­  mînd  hotărîrea  de  a  le   ţionale.  La  rîndul  nostru,   ne  mobiliza  exemplar  în   locuri  în  'întrecerea  pe  ra­  şi-au  asumat  nobila  răs­  riile
               zorilor  să  specifice  de  fie­  materializa  în  propria  ac­  trebuie  să  producem  cocs   producţie  şi  a  realiza  inte­  mură  ne  bucură  —  arăta   pundere  de  a  se  afla  me­  Reve
               care dată proporţia de căr­  tivitate,  cocsarii  li'unedo-   mai  mult  şi  mai  bun,  di-   gral  sarcinile  de  plan,  de   ing.  Ioan  Bîrsan,  directo­  reu în coloana îritîi a mun­  LAN
                                                                                                                                                                                de i
               bune  pe  care  o  trimit  de   reni solicită, totu.şi, cărbu­  tninuînd  importul  de  ase­  a  conferi  întregii  noastre   rul  Minei  Coranda-Certej   cii.  Saffi
               la Lupeni, Coroeşti sau Pe­  ne  cocsificabil  mai  mult  şi   menea   materie   primă,   activităţi  un  grad  sporit  de   —  dar  meritul  cel  mai           Din
               trila, să nu amestece sor-  mai bun.                  scumpă dar extrem de ne-   calitate şi eficienţă.    mare al colectivului nos­              LUCIA LICIU    (Lun
                 In  fermele  I.A.S.  Mintia                      IN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ                                      tiv  70  ha  planificate.  în
               mecanizatorii,   specialiştii,                                                                                                        continuare,  pînă  la  de-
               ceilalţi  lucrători  sînt  an­                                                                                                        xtanşarea   însănânţărilor,   ne
               trenaţi  cu  toate  forţele  şi       Muncă susţinută, organizare riguroasă pentru                                                    vom  trece  cu  toate  forţe­  orele
                                                                                                                                                                                de  <
               răspunderea  la  efectuarea                                                                                                           le  la  fertilizarea  terenuri­  zenU
               lucrărilor  de  sezon,  hotă-                                                                                                         lor  pentru  porumb,  unde   câsă
               rîţi   să   pregătească   cîl                       sporirea producţiilor la hectar                                                   lucrarea  a  fost  executată   Soni
               mai  temeinic  campania  a-                                                                                                           pe  80  ha  din  cele  452  ha
               gricolă  de  primăvară.  La   ră,  reparate  şi  verificate   tocmai  încheiase  fertiliza­  mînţată  cu  păioase  şi  la   tate  întregul  necesar  de   prevăzute  a  fi  însămînţa­
               Ferma  nr.  7  Ilia,  mecani­  în  atelierul  secţiei,  sînt                                               sămînţă  de  mazăre  şi  de   te.  Numai  în  această  iar­
               zatorul  Viorel  Munteanu  a   gata  de  start.  Avem  sor­  rea  chimică  fazială  pe  64   Ferma  nr.  5  Mintia.  De   ovăz,  iar  utilajele  au  fost,   nă  au  fost  .administrate
                                                                                                asemenea,  au  fost  ferti­
                                                                     hectare  însămînţate  cu  orz
               încheiat  de  fertilizat  cu   tată  întreaga  cantitate  de   şi rapiţă.        lizate  cu  îngrăşăminte  or­  de   asemenea,   puse   la   4  800  tone  de  gunoi  de   Nu
               îngrăşăminte  chimice  în­  cartofi  —  200  tone  —  ce   Şeful fermei mai amin­  gan’ce   cele   10   hectare   punct.              grajd., - , ,              tragi
                                                                                                                                                                                1987
               treaga  suprafaţă  însămîn-   urmează  să  o  plantăm  şi,   tea că inccpînd din toam-  prevăzute a fi semănate  —  Fertilizarea  fazială  a   La  toate  utilajele  desti­  Ex
               ţată  in  toamnă  cu  cereale   de  asemenea,  avem  asigu­                                                 păioaselor  —  preciza  ingi­  nate  lucrărilor  din  aceas­  18, 8.
                                                                                                                                                                                 Exti
               păioase.  La  rîndul  său,   rată  în  unitate  .sămînţa                                                   nerul  Traian  Mihăilă,  di­  tă  primăvară  s-au  înche­  6, 25,
               Vasile  Horşa,  după  ce  a   de  ovăz  şi  de  porumb  la             I. A. S.  MINTIA                    rectorul  I.A.S.  Mintia  —   iat  reparaţiile  şi  reviziile   Fon
               administrat  îngrăşăminte-   nivelul necesarului.                                                          s-a  încheiat  pe  toate  cele   şi  li  s-au  făcut  recepţiile.  1 124 1
               le  complexe  pe  cele  50                                                                                                            Mecanizatorii  au  fost  in­
                                           La  Ferma  nr.  6  Lăpuş-                                                      550  ha  însămînţate  la  ni­
               hectare  destinate  culturii   nic  —  aflăm  de  la  ingine­  nă  s-au  executat  nume­  cu   sfeclă   furajeră.   „In   velul  întreprinderii  noas­  struiţi   şi   repartizaţi   pe
               cartofului,  a  trecut  la  fer­  rul  Radu  Mihuţ,  şeful  fer­  roase  lucrări  pe  păşuni  şi   prezent  —  arăta  medicul   tre.  De  asemenea,  au  fost   lucrări,  în  fiecare  feriră
               tilizarea  cu  sare  potasică   mei  —  au  fost  transporta­  fineţe  naturale.  Astfel,  au   veterinar  Avram  Jula,  şe­  fertilizate  125  ha  însămîn­  a  fost  stabilită  amplasa­
               o  suprafeţelor  ce  urmează   te  în  această  iarnă  în   fost  curăţate  93  hectare  de   ful  fermei  —  mecanizato­  ţate  în  toamnă  cu  orz,  lo-   rea  culturilor  după  cele   Pe:
               a  fi  însămînţate  cu  po­  cîmp  şi  administrate  pe   păşune  şi  s-au  fertilizat   rii   Nicolae   Pcscaru   şi   lium  şi  rapiţă  .pentru  ma­  mai  bune  premergătoare,   fi Si
               rumb.  Pînă  ieri  el  a  în­  terenurile   destinate   po­  14  ha  de  fineţe,  în  pre­  Ioan  Fodoca  administrea­  să  verde  şi  69  ha  ocupate   aşa  că,  din  punctul  nostru   rul  i
                                                                                                                                                                                căde.
               cheiat  lucrarea  pe  70  ha   rumbului  şi  sfeclei  furaje­  zent   efectuîndu-se,   cu   ză   dejecţiile   lichide   pe   cu  trifoliene  în  ogor  pro­  de  vedere,  campania  de   sub ;
               din  cele  186  ha  planifi­  re peste 2 000 tone de gu­  sprijinul  I.E.E.L.I.F.  Deva,   suprafeţele  ce  urmează  a   priu.  în  această  perioadă   primăvară  poate  să  încea­  lapo^
                                                                                                                                                                                şi  n
               cate.                      noi  de  grajd.  Lucrarea  se   lucrările  de  alimentare  cu   fi  plantate  cu  cartofi.  Mai   se  fertilizează  suprafeţele   pă.  Avem  condiţii  şi  sîn-   Vînt»
                 —  Din  partea  noastră   desfăşoară  In  continuare,   apă  şi  extindere  a  spaţiu­  mult  de  jumătate  din  cele   destinate  culturii  cartofu­  tem  hotărîţi  să  executăm   cu  1
               —  preciza  inginerul  Radu   în  ziua  raidului  nostru  la   lui  de  cazare  a  bovinelor   20  ha  destinate  acestei   lui,  sfeclei  furajere  şi  po­  lucrări  de  cea  mai  bună   de  4
                                                                                                                                                                                torul
               Ticuşan,  şeful  fermei  —   transportul   gunoiului  în   in  tabăra  de  vară  din  pă­  culturi  au  fost  deja  fer­  rumbului.  De  fapt,  la  car­  calitate  care  să  ne  asigu­  rile
               eampania  poate  să  încea­  cîmp  fiind  antrenaţi  me­  şunea Valea Mărăşească.  tilizate".  Şi  aici  cartofii   tofi  şi  sfeclă  au  mai  ră­  re  recolte  bogate  în  a-   3  şi
               pă.  Utilajele  şi  maşinile   canizatorii   Ioan   Gheara,   Fertilizările  chimice  fa­  de  sămînţă,  asiguraţi  în   mas  de'  administrat  îngră-   cest' an.  cele
                                                                                                                                                                                 10 g
               agricole  necesare  lucrări­  Nicolae  Ţurcaş  şl  Sabin   zi  ale  au  fost  finalizate  pe   totalitate,  au  fost  sortaţi   şămintele  pe  cîte  10  ha     clinii
               lor din această primăva­   Negrilă. Acesta din urmă   întreagă suprafaţă însă-  şi calibraţi. Există Ln uni­  din cele 85 ha şi respec-    MIRCEA LEPÂDATU
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67