Page 62 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 62
DRUMUL SOCIALISMU
Tineretul hunedorean - Plenar angajaţi in sporirea „Avem forţa necesară pentru
participant activ producţiei agricole a face din 1987 un an rodnic“ 20,00
20,25
20,10
(Urmare din pag. 1) mărturia continuării şi dez Rapoltu Mare este o co muna a predat la stat im „Oricît de frumos ar su tru, în fruntea căruia s-au
voltării. în condiţiile actua mună bine cunoscută în portante cantităţi de car na vorbele şi oricît de bu aflat, zi de zi, comuniştii,*
le ale glorioaselor tradiţii judeţul nostru. Câştigătoa ne, lapte, lînă ş.a., reali- ne ar fi planurile şi pro este că am întreprins a-
de sacrificiu la măreaţa o- revoluţionare ale tineretului rea locului II pe ţară în zîndu-se şi depăşindu-se gramele pe care le întoc semenea măsuri care ne-au
peră de construcţie socia din patria noastră. 1984, comuna s-a situat pe sarcinile la aproape toţi mim, ele nu vor avea nici permis să demarăm cu 21,00
listă a ţării. Tineretul hunedorean în- locuri fruntaşe în întrece indicatorii. S-au realizat, o valoare dacă nu ne vom succes sarcinile de plan
Sub conducerea organe tîmpină cu noi şi remarca rea socialistă dintre loca totodată — cum au su strădui şi nu ne vom zba pe acest an. In primele
lor şi organizaţiilor de bile realizări viitoarea Con lităţile rurale hunedorene bliniat Salvina Frăţilă, te să înfăptuim tot ceea două luni şi jumătate am
partid, organizaţia noastră ferinţă Naţională a parti şi în perioada ce a trecut Gheorghe Medrea şi Maria ce ne-am propus aici". „A- realizat o depăşire la pro
judeţeană a obţinut succe dului. In acest context ani de la alegerile precedente. Iepure — numeroase obi vem forţa politică şi orga ducţia fizică de 6,7 mili
se de seamă în realizarea versarea a 65 de ani de la Datorită producţiilor reali ective social-culturalc, ac nizatorică necesară, avem oane lei şi un plus de 433 21,50
obiectivelor măreţe înscrise crearea U.T.C. şi a 30 de zate în anii 1985 şi 1986, tivitatea politico-educativă cadre de mare probitate tone la metale în concen
în Programul partidului, în ani de la Înfiinţarea comuna a predat la fondul şi cultural-artistică s-a am profesională pentru a ne trate, ceea ce ne dă sigu
de stat 1 566 tone grîu, plificat şi diversificat. mobiliza .şi a ne angaja la
hotărîrile Congresului al U.A.S.C.R. constituie şi pen 3 300 tone porumb, 2 381 Jalonînd direcţiile de o muncă responsabilă pen ranţa unui an rodnic".
Xlll-lea al P.C.R. Obiective tru organizaţia noastră ju tone cartofi ş.a. Evidenţi acţiune pentru viitor, con tru a da viaţă îndemnu Aspecte privind cerceta
le planului de dezvoltare a deţeană un nou prilej de a ind aceste rezultate, con ferinţa a cerut ca o aten rilor şi exigenţelor formu rea şi punerea în valoare BU
economiei judeţului pe pe se angaja mai hotărît in ferinţa organizaţiei comu ţie sporită să fie acordată late de tovarăşul Nicolae a noi rezerve la minele (iiopi
6,20
rioada 1986—1990 au con vederea sarcinilor ce ne re nale de partid a relevat, Băiaga, Cornnda II, III şi agrie
jurii;
stituit principalul factor vin din cutezătoarele pro atît în darea de seamă cit IV, Certcj, activitatea ce 8,00
mobilizator al eforturilor în grame de dezvoltare a pa şi în cuvîntul celor ce au CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ lor trei formaţii de lucru Curi<
muncă şl creaţie ale între triei, menite să transforme luat parte la dezbateri — Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID ale brigăzii I.P.E.G. Veţel, Bulei
puiul
gului nostru tineret, ale tu România într-o ţară socia Liviu Roman, Luca Oan- a coloanei de transport nr. 10,00
turor uteciştilor. De aseme listă mediu dezvoltată, să cea, Florian Grecu, Teodor 3 Certej, contribuţia re 10.05
nea, în lumina sarcinilor asigure permanenta accen Damian, Viorel Benţa şi sectorului zootehnic, deoa Ceauşescu în . cuvîntările marcabilă a cetăţenilor la 10,35
nii;
stabilite de Congresul al tuare a factorilor intensivi, alţii — preocuparea stator rece nici una din cele două rostite la şedinţele Comi întreţinerea şi înfrumuse ştiri;
Xll-lea al U.T.C., au fost de calitativi ai producţiei, mo nică şi eficientă în direc unităţi cooperatiste nu are tetului Politic Executiv al ţarea localităţilor comunei, trâ;
puse eforturi stăruitoare dernizarea permanentă a ţia folosirii raţionale a pă o activitate la înălţimea C.C. al P.C.R. din 30 ia repararea drumurilor şi 12,00
12.05
podeţelor, la amenajarea
mântului, sporirii continue
pentru asigurarea unei con tuturor domeniilor de acti a rodniciei acestuia, apli cerinţelor, obţinîndu-se re nuarie şi 20 februarie". de spaţii verzi, construirea XX;
tribuţii sporite a organelor vitate. Organele şi organi cării corecte a tehnologii zultate sub nivelul planu Asemenea idei, desprin tice ş
Din
lui. De asemenea, A.E.I.
şi organizaţiilor U.T.C. la zaţiile U.T.C., întregul tine lor, mobilizării la munca Bobîlna a consumat o ma se din intervenţiile comu şi darea în folosinţă a două 13.00
blocuri cu 60 de aparta
realizarea indicatorilor de ret al judeţului nostru este de pe ogoare a tuturor re cantitate de furaje în niştilor Adrian Gligor, mente şi spaţii comerciale, Avan
15,15
plan. creşterea productivi hotărît să ridice la un nou membrilor cooperatori. timpul iernii, astfel că, la Floarea Ilea, Aurel Miclăuş 15,10
tăţii muncii şi sporirea efi nivel calitativ eforturile lor — Rezultatele obţinute ora actuală, este nevoită să au dominat dezbaterile utilizarea în scopuri pro 16.00
cienţei producţiei şi calită in muncă şi studiu, să con relevă că în sectorul vege apeleze la cumpărări. conferinţei de dare de sea ductive a tuturor suprafe Mu zi
letin
ţelor de teren agricol, rea
ţii produselor, obţinerea de tribuie cu mai multă efi tal s-a muncit bine, s-a în cuvîntul său Emilian mă şi alegeri a Comitetu lizarea fondului centralizat CliOgil
economii de materiale şi e- cienţă la înfăptuirea tuturor acţionat cu răspundere Florea sublinia: lui comunal de partid Cer- Te i
tria
nergie, întărirea ordinii şi sarcinilor ce ne revin' pen pentru înfăptuirea cerinţe — Organizaţia comunală teju de Sus, întărind cli al statului au fost releva rii ;
disciplinei în muncă. tru ca şi în viitor tineretul lor noii revoluţii agrare — de partid, noul comitet matul angajant şi respon te, în spirit critic şi auto 20,30
Participarea plină de res să se manifeste ca o pu arăta Cornel Tărăpoancă. trebuie să acorde zooteh sabil al analizei. Acest cli critic, de Tenczler Fran- 21,00
cisc, Gheorghe Ormindea-
22,00
ponsabilitate a tinerilor la ternică forţă socială în în Acest fapt reflectă modul niei aceeaşi atenţie de ca mat a fost creat de conţi 23,00
NOcti
acţiunile întreprinse în uni făptuirea măreţelor progra temeinic şi responsabil eu re se bucură sectorul ve nutul dării de seamă, de nu, Ioan Podeau, Martcr 21,OP
tăţile industriale pentru rea me de dezvoltare multilate care s-a implicat organi getal. spiritul ei combativ, de a- Fercncz, Rernus Robă, Ss
Dumitru
Bodrean,,
bin
lizarea calitativă şi cantita rală a scumpei noastre pa zaţia comunală de partid, Desfăşurîndu-se într-un naliza temeinică pe care a Crainic, KQvacs Ioan, Ioan
tivă a tuturor indicatorilor trii. comitetul acesteia în spo spirit analitic, într-un pro făcut-o tuturor laturilor Morse,, de alţi participanţi
rirea continuă a aportului
de plan, munca în agricul In acest fel, tineretul hu nunţat caracter de lucru, muncii pe perioada ulti
tură şi contribuţia adusă nedorean, ca şi întregul ti comunei noastre la reali conferinţa organizaţiei co milor doi ani şi jumătate. la dezbateri. Ei au scos la
zarea fondului de stat şi-a
de
la înfăptuirea noii revoluţii neret al ţării, dă glas re celui de autoaprovizionare. munale de partid din Ra O perioadă cu realizări iveală lipsurile din activi lino
agrare, bogatul bilanţ al cunoştinţei sale fierbinţi poltu Mare se constituie merituoase în viaţa econo- tatea organizaţiei comuna (Art;
Conferinţa a scos în evi ea un moment de seamă mico-socială a comunei, le de partid, au relevat Impi
participării la munca patrio faţă de tovarăşul Nicolae denţă şi alte rezultate bu in viaţa şi activitatea co unde locul preponderent îl greutăţile cu care s-au con serii I
tică, preocupările tineretului Ceauşescu. secretarul gene ne obţinute în perioada ce muniştilor de aici angre Fanţi
şcolar şi universitar, ale tu ral al partidului, preşedin a trecut de la alegerile naţi plenar, cu maximă deţine Mina Coranda-Cer- fruntat şi au făcut propu (Mod
pînz<
turor tinerilor pentru însu tele Republicii, pentru mi precedente. Darea de sea răspundere, în înfăptuirea tej, al cărui nou obiectiv neri care să conducă la Mişti
şirea ştiinţei şi tehnicii îna nunatele condiţii de muncă mă şi participanţii la dez măreţelor prevederi ale a intrat în funcţiune în îmbunătăţirea muncii nou
intate, o dată cu acţiunile şî viaţă de care beneficia bateri — Mircea Moda, E- Congresului al XIII-lea al 1985 şi care în anul 1986 lui comitet de partid. S-a Drag
(Cast
din domeniul muncii poll- ză, pentru grija permanen lena Tomotaş, Antonie partidului, ale noii revo a realizat o producţie mar - stăruit asupra necesităţii Un <
tico-educative, pentru edu tă pe care o acordă for Ştef, Manase Deac, Aurora luţii agrare. fă suplimentară în valoare orientării muncii politico- ring)
cducative spre realizarea
Noie
carea comunistă, revoluţio mării şi educării tuturor ti Agrişteanu ş.a. — au subli de peste 36,4 milioane lei, ritmică a sarcinilor dm pla serii I
nară a tineretului, constituie nerilor. niat că în 1985 si 1986 co- TRAIAN BONDOR un plus la producţia netă PEN)
de 8,3 milioane lei în con nul economic al unităţilor nul ui
CAN
diţiile reducerii cheltuieli pentru formarea şi mode bia
Cocs de bună calitate — din cărbune de bună calitate lor la producţia marfă, un larea conştiinţei noi, îna NEA
im pe
intate. Cuvîntul tovarăşi
plus de peste 3 000 tone
metale neferoase în con lor Dorina Pleter, Ioan PET
tî'C
(Urmare din pag. 1) turile de cărbune de la — Ştim că minerii şi cesară în procesul de pro centrate. Eficienţa muncii Vinţan, Angela Mosar, A- citor
minele Lupeni, Uricani, preparatorii au sarcini mo ducere a metalului. Avem în acord global a adus un drian Gligor au fost inter- paşti
special pentru cocs, extras Bărbăteni cu celelalte. A- bilizatoare în acest al doi datoria de mare răspunde beneficiu de peste 7 mili venţii-angajament, mobili BRA
rloas
din minele Lupeni, Uri- ceasta în scopul uşurării lea an al cincinalului — re patriotică, revoluţionară oane lei, care a condus la zatoare chemări la înfăp CUR
cani şi Bărbăteni. Este a- dozării şi introducerii în arăta Andrei Pctresc, se — aşa cum a subliniat se creşterea cîştigului mediu tuirea neabătută a hotăi ,..1in
vertí
devărat că nici acesta nu fabricaţie a cărbunelui. cretarul comitetului de cretarul general al parti al fiecărui încadrat. „Ocu rii adoptate de conferinţa I-II
se încadrează cu regulari Recunoscînd că şi în ac partid al Uzinei cocsochi- dului, tovarăşul Nicolae parea locului doi pe cen de partid, prin care repre petn
tate în indicii prevăzuţi, tivitatea lor există încă mice. Ele derivă din ce Ceauşescu, la şedinţele Co trala minereurilor şi cla căra)
însă cel livrat de la Co- rezerve de îmbunătăţire a rinţele continuu sporite de mitetului Politic Executiv zentanţii celor peste 900 Din
(Cas
roeşti şi Petrila este mult calităţii cocsului, expri- cărbune ale economiei na al C.C. al P.C.R. — de a sarea pe primele patru de comunişti din comună TEG
mai slab. Solicităm furni mînd hotărîrea de a le ţionale. La rîndul nostru, ne mobiliza exemplar în locuri în 'întrecerea pe ra şi-au asumat nobila răs riile
zorilor să specifice de fie materializa în propria ac trebuie să producem cocs producţie şi a realiza inte mură ne bucură — arăta pundere de a se afla me Reve
care dată proporţia de căr tivitate, cocsarii li'unedo- mai mult şi mai bun, di- gral sarcinile de plan, de ing. Ioan Bîrsan, directo reu în coloana îritîi a mun LAN
de i
bune pe care o trimit de reni solicită, totu.şi, cărbu tninuînd importul de ase a conferi întregii noastre rul Minei Coranda-Certej cii. Saffi
la Lupeni, Coroeşti sau Pe ne cocsificabil mai mult şi menea materie primă, activităţi un grad sporit de — dar meritul cel mai Din
trila, să nu amestece sor- mai bun. scumpă dar extrem de ne- calitate şi eficienţă. mare al colectivului nos LUCIA LICIU (Lun
In fermele I.A.S. Mintia IN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ tiv 70 ha planificate. în
mecanizatorii, specialiştii, continuare, pînă la de-
ceilalţi lucrători sînt an xtanşarea însănânţărilor, ne
trenaţi cu toate forţele şi Muncă susţinută, organizare riguroasă pentru vom trece cu toate forţe orele
de <
răspunderea la efectuarea le la fertilizarea terenuri zenU
lucrărilor de sezon, hotă- lor pentru porumb, unde câsă
rîţi să pregătească cîl sporirea producţiilor la hectar lucrarea a fost executată Soni
mai temeinic campania a- pe 80 ha din cele 452 ha
gricolă de primăvară. La ră, reparate şi verificate tocmai încheiase fertiliza mînţată cu păioase şi la tate întregul necesar de prevăzute a fi însămînţa
Ferma nr. 7 Ilia, mecani în atelierul secţiei, sînt sămînţă de mazăre şi de te. Numai în această iar
zatorul Viorel Munteanu a gata de start. Avem sor rea chimică fazială pe 64 Ferma nr. 5 Mintia. De ovăz, iar utilajele au fost, nă au fost .administrate
asemenea, au fost ferti
hectare însămînţate cu orz
încheiat de fertilizat cu tată întreaga cantitate de şi rapiţă. lizate cu îngrăşăminte or de asemenea, puse la 4 800 tone de gunoi de Nu
îngrăşăminte chimice în cartofi — 200 tone — ce Şeful fermei mai amin gan’ce cele 10 hectare punct. grajd., - , , tragi
1987
treaga suprafaţă însămîn- urmează să o plantăm şi, tea că inccpînd din toam- prevăzute a fi semănate — Fertilizarea fazială a La toate utilajele desti Ex
ţată in toamnă cu cereale de asemenea, avem asigu păioaselor — preciza ingi nate lucrărilor din aceas 18, 8.
Exti
păioase. La rîndul său, rată în unitate .sămînţa nerul Traian Mihăilă, di tă primăvară s-au înche 6, 25,
Vasile Horşa, după ce a de ovăz şi de porumb la I. A. S. MINTIA rectorul I.A.S. Mintia — iat reparaţiile şi reviziile Fon
administrat îngrăşăminte- nivelul necesarului. s-a încheiat pe toate cele şi li s-au făcut recepţiile. 1 124 1
le complexe pe cele 50 Mecanizatorii au fost in
La Ferma nr. 6 Lăpuş- 550 ha însămînţate la ni
hectare destinate culturii nic — aflăm de la ingine nă s-au executat nume cu sfeclă furajeră. „In velul întreprinderii noas struiţi şi repartizaţi pe
cartofului, a trecut la fer rul Radu Mihuţ, şeful fer roase lucrări pe păşuni şi prezent — arăta medicul tre. De asemenea, au fost lucrări, în fiecare feriră
tilizarea cu sare potasică mei — au fost transporta fineţe naturale. Astfel, au veterinar Avram Jula, şe fertilizate 125 ha însămîn a fost stabilită amplasa
o suprafeţelor ce urmează te în această iarnă în fost curăţate 93 hectare de ful fermei — mecanizato ţate în toamnă cu orz, lo- rea culturilor după cele Pe:
a fi însămînţate cu po cîmp şi administrate pe păşune şi s-au fertilizat rii Nicolae Pcscaru şi lium şi rapiţă .pentru ma mai bune premergătoare, fi Si
rumb. Pînă ieri el a în terenurile destinate po 14 ha de fineţe, în pre Ioan Fodoca administrea să verde şi 69 ha ocupate aşa că, din punctul nostru rul i
căde.
cheiat lucrarea pe 70 ha rumbului şi sfeclei furaje zent efectuîndu-se, cu ză dejecţiile lichide pe cu trifoliene în ogor pro de vedere, campania de sub ;
din cele 186 ha planifi re peste 2 000 tone de gu sprijinul I.E.E.L.I.F. Deva, suprafeţele ce urmează a priu. în această perioadă primăvară poate să încea lapo^
şi n
cate. noi de grajd. Lucrarea se lucrările de alimentare cu fi plantate cu cartofi. Mai se fertilizează suprafeţele pă. Avem condiţii şi sîn- Vînt»
— Din partea noastră desfăşoară In continuare, apă şi extindere a spaţiu mult de jumătate din cele destinate culturii cartofu tem hotărîţi să executăm cu 1
— preciza inginerul Radu în ziua raidului nostru la lui de cazare a bovinelor 20 ha destinate acestei lui, sfeclei furajere şi po lucrări de cea mai bună de 4
torul
Ticuşan, şeful fermei — transportul gunoiului în in tabăra de vară din pă culturi au fost deja fer rumbului. De fapt, la car calitate care să ne asigu rile
eampania poate să încea cîmp fiind antrenaţi me şunea Valea Mărăşească. tilizate". Şi aici cartofii tofi şi sfeclă au mai ră re recolte bogate în a- 3 şi
pă. Utilajele şi maşinile canizatorii Ioan Gheara, Fertilizările chimice fa de sămînţă, asiguraţi în mas de' administrat îngră- cest' an. cele
10 g
agricole necesare lucrări Nicolae Ţurcaş şl Sabin zi ale au fost finalizate pe totalitate, au fost sortaţi şămintele pe cîte 10 ha clinii
lor din această primăva Negrilă. Acesta din urmă întreagă suprafaţă însă- şi calibraţi. Există Ln uni din cele 85 ha şi respec- MIRCEA LEPÂDATU