Page 61 - Drumul_socialismului_1987_03

Încheierea vizitei oficiale de prietenie
PROLETÄR'f ÖlN TOATE TARILE. UNITi-VA I

a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,

împreună cu tovarăşa
JUDEŢUL HUNÍDOMÍL

Elena Ceauşescu, In ţările asiatice

SOSIREA ÎN CAPITALĂ
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fll PCR
T o v a r ă ş u l Nicolae şedintelui Republicii Popu­ .La aceste vizite a parti­
Sl ftl C O I t l S I M U t U I P O P U l f t R J U P E T E A N Ceauşescu, preşedintele Re­ lare Bangladesch, Tltis- cipat tovarăşul Valentin
publicii Socialiste Româ­ sain Mohammad Ershad, Ceauşescu.
nia, împreună cu tovarăşa şi a doamnei Raushan Er­ Conducătorul partidului
Elena Ceauşescu, s-au re­ shad, în Birmania — la şi statului nostru a fost
Anu! XXXIX, nr. 9 124 JOI, 19 MARTIE 1987 4 pagini - 50 bani întors, miercuri seara, în invitaţia preşedintelui Re­ însoţit de tovarăşii Dimi-
Capitală, din vizitele ofi­ publicii Socialiste a Uniu­
ciale de prietenie efectua­ nii Birmane, San Yu, şi a trie Ancuţn, viceprim-mi-
te în India, la invitaţia doamnei San Yu, în Ne­ nistru al guvernului, Ioan
65 DE ANI DE LA CREAREA UNIUNII TINERETULUI COMUNIST preşedintelui Republicii pal — la invitaţia regelui Totu, ministrul afacerilor
India, Giani Zail Singh, Nepalului, Birendra Bir externe, de alte persoane
Şl 30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA U.A.S.C.R. oficiale.
şi a primului ministru Bikram Shah Dev, şi a
Rajiv Gandhi, în Bangla­ reginei Aishwarya Rajya
Tineretul hunedorean — participant desh — la invitaţia pre- Laxmi Devi Shah. (Continuare în pag. a 4-a)
activ la opera de dezvoltare înfUnirea prietenească dintre preşedintele

multilaterală a patriei Republicii Socialiste România, tovarăşul

noastre socialiste Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu

Aniversăm în această pe­ lurilor socialismului şi comu­ nal Antifascist şi a Comite­
rioadă 65 de ani de la crea­ nismului, apărării cuceririlor tului Naţional Antifascist al şi preşedintele Republicii Islamice Pakistan,
rea Uniunii Tineretului Co­ revoluţionare, creşterii pres­ Tineretului, în funcţia de se­
munist şi 30 de ani de la tigiului României în lume. cretar al Comitetului Regio­
înfiinţarea Uniunii Asocia­ in toate sarcinile de mare nal Prahova al Uniunii Ti­
ţiilor Studenţilor Comunişti neretului Comunist, iar apoi Mohammad Zia-ui Haq
din România, moment cu ca secretar af C. C. al
deosebite semnificaţii în U.T.C. s-a consacrat cu toa­ PRIMIRE CĂLDUROASĂ LA KARACHI
viaţa poporului nostru, eve­ tă energia sarcinii de mo­
niment strîns legat de tine­ bilizare a celor mai largi în drum spre patrie, to­ mei .şi consideraţiei reci­ Ceauşescu, au fost întîm-
reţea revoluţionară a celui- forţe sociale, politice, de­ varăşul Nicolae Ceauşescu,- proce, într-o atmosferă pinaţi de preşedintele Mo-
mai iubit fiu al poporului mocratice şi progresiste pen­ preşedintele Republicii So­ prietenească, plină de hammud Zia-ul Haq, pe
român, prietenul apropiat tru apărarea şi promovarea cialisto România, şi tova­ cordialitate caracteristică aeroportul internaţional
al tinerei generaţii, tovară­ drepturilor şi libertăţilor de­ răşa Elena Ceauşescu au relaţiilor statornicite între din Karachi, unde, în o»
şul Nicolae Ceauşescu, se­ mocratice ale clasei munci­ avut, la Karachi, o întîl- ţările şi popoarele noas­ noarea oaspeţilor, erau ar­
cretarul general al Partidu­ toare, a independenţei, in­ nire prietenească cu Mo­ tre, în promovarea căro­ borate drapelele de stat
lui Comunist Român, pre­ tegrităţii şi suveranităţii na- hammad Zia-ul Haq, pre­ ra un rol determinant îl ale României şi Pakista­
şedintele Republicii Socia­ ţion ale. şedintele Republicii Isla­ au, de fiecare dată, con­ nului.
liste România. începînd cu Congresul al mice Pakistan. vorbirile la nivel înalt, Cei doi .şefi do stat şi-au
Sărbătorirea acestui jubi­ IX-lea al Partidului Comu­ Eveniment cu profunde înţelegerile convenite do strîns călduros mîinile,
leu al tineretului constituie răspundere ce i-au fost în­ nist Român, moment de co­ semnificaţii pentru croni­ cei doi şefi de stat. s-au îmbrăţişat cu priete­
un minunat prilej pentru a credinţate de către Partidul titură în istoria poporului ca raporturilor româno- Preşedintele Nicolae nie, exprim în clu-şi satis­
omagia activitatea plină de Comunist Român, tînărul mi­ român, pe meleagurile stră­ pakistaneze, întîlnirea s-a Ceauşescu şi tovarăşa facţia de a sc rcînlîlni, do
eroism şi sacrificii, mun­ litant revoluţionar, Nicolae bune ale judeţului Hune­ desfăşurat, din primele Elena Ceauşescu, împreu­
ca fără preget şi înaltul Ceauşescu, a făcut dovada doara, la fel ca şi în întrea­ momente, sub semnul sti- nă cu tovarăşul Valentin (Continuare in pag. a 4-a)
exemplu de patriot revolu­ calităţilor sale de luptător ga ţară, tineretul a parti­
ţionar al tovarăşului Nicolae consecvent şi neînfricat pen­ cipat cu abnegaţie şi spirit
Ceauşescu. care şi-a dedi­ tru cauza poporului. în con­
cat întreaga viaţă idea­ ducerea Comitetului Naţio­ (Continuare in pag. a 2-a)

ACŢIUNE DE PRESĂ COMUNĂ A ZIARELOR ,.DRUMUL
SOCIALISMULUI" DEVA Şl „STEAGUL ROŞU" PETROŞANI

Cocs de bună calitate — din cărbune

de bună calitate

Pe fluxul producerii me­ priu relevă adeseori indici minuat în procesul tehno­
talului în Combinatul si­ de calitate sub parametrii logic, regăsindu-se integral
derurgic Hunedoara, un stabiliţi. în cocsul obţinut. Iar pro­
rol determinant asupra Mai concret despre aceşti centul mare de cenuşă in
cantităţii şi calităţii pro­ indici ne-a vorbit tehnolo­ cocs duce la mărunţirea
duselor finite îl are cocsul gul şef al secţiei cocsifi­ avansată a acestuia, îngreu-
Tineri liunedorenl lucrînd pe unul* din şantierele de pe Rîu Mare-Retezat. metalurgic. Cocsarii sînt care, ing. Violeta Bostan. nînd procesul de produce­
deplin conştienţi de acest „Noi prelevăm probe de re a fontei.
lucru şi depun eforturi cărbune pe flux, pînă la — Şi noi avem datoria
susţinute pentru continua umplerea unui siloz, şi le să acţionăm mai energie
R a p o r t t i n e r e s c îmbunătăţire a producţiei supunem unor riguroase pentru îmbunătăţirea cali­
de cocs. Totodată, ei ştiu determinări tehnice (con­ tăţii cocsului — sublinia
0 în anul 1986 valoa­ 0 Pe şantierele jude­ 0 Concursurile de crea­ bine că un cocs de bună ţinut de materii vola­ sing. Liviu Ciubucă, şeful
rea lucrărilor în spriji­ ţene şi locale de mun­ ţie tehnico-ştiinţifică pen­ calitate nu se poate obţi­ tile, cenuşă, sulf, umidita­ secţiei cocsificare. Aceasta
nul producţiei s-a ridicat că patriotică ale tinere­ tru tineret au reunit a- ne decît din cărbune de te) şi tehnologice (agluti­ o facem prin pregătirea
la peste 270 milioane lei, tului au fost efectuate nul trecut 250 de lu­ bună calitate. Referindu-se nare şi cocsificare). în pe­ corespunzătoare a materiei
ceea ce reprezintă 127 la în 1986 lucrări în valoa­ crări. la acest aspect, ing. Emil rioada care a trecut din prime, .respectiv măcinarea
sută din angajamente. re de peste 30 milioane Furdui, directorul uzinei acest an, analizele efectua­ cărbunelui la granulaţia
0 în întrecerea utecis- lei. 0 Prin munca patrio­ nr. 1 — cocsochimice, pre­ te au arătat că, în gene­ cerută de reţete, prin com­
tă „Tineretul — factor 0 47. Acesta este nu­ tică desfăşurată de tine­ ciza : ral, cărbunele primit din primarea şarjelor la den­
activ în dezvoltarea in­ mărul invenţiilor şi ino­ rii din agricultura jude­ — în general, avem o Valea Jiului nu a întrunit sitate optimă, prin respec­
tensivă a economiei na­ vaţiilor semnate de ti­ ţului au fost redate cir­ colaborare bună cu mine­ indicii de calitate prevă­ tarea regimului terrnohi-
ţionale", sînt cuprinşi neri în 1986. cuitului agricol 315 ha. rii şi preparatorii din Va­ zuţi. îndeosebi conţinutul draulic al procesului de
aproape 60 000 de tineri. 0 în acest an angaja­ De asemenea, au fost lea Jiului. în ultima vre­ dc cenuşă este destui de cocsificare. Oricum însă,
0 Eficienţa economică mentul fiecărui tînăr preluate în acord global me, ei ne livrează ritmic, ridicat. în ianuarie, de pil­ hotărîtoare rămîne tot ca­
a celor 125 teme de crea­ este depăşirea producti­ 2050 ha culturi. în cantităţile prevăzute în dă, au fost zile în care litatea cărbunelui primit
ţie tehnico-ştiinţifică pre­ vităţii muncii cu 840 lei. contracte, materia primă procentul de cenuşă în căr­ din Valea Jiului.
luate spre rezolvare de De asemenea, uteciştii • în unităţile de învă- atît de necesară fabricării bune s-a încadrat în cel — Eu aş adăuga încă
colectivele de tineri a ţămînt din judeţ au cocsului. Ca urmare, la a- admis, însă în alte zile — ceva — a ţinut să releve
fost în 1986 de peste 33 s-au angajat să realize­ funcţionat 850 cercuri şi ceastă oră, în depozite a- mai multe — el a depăşit ing. Gabriela Popescu. şef
milioane lei. în acest an ze lucrări în sprijinul societăţi ştiinţifice care vcm o cantitate ' de cărbu- aproape dc două ori ni­ grup C.T.C. în cocscrie
producţiei, suplimentare
este cu -1 milioane lei mai au cuprins aproape 15 , ne care ne asigură reali­ velul stabilit". soseşte cărbune de la pre-
mare. faţă de plan, în valoare mii de elevi. Au fost rea­ zarea constantă a sarcini­ Din discuţiile purtate cu paraţiile Lupeni, Coroesti
de 35 milioane lei.
0 în cele 82 „Politeh­ lizate 31 teme de cerce­ lor de plan. Ceea ce îi ru­ alţi factori din secţia coc­ şi Petrila. Cel mai bun
nici muncitoreşti" ale ti­ 0 în unităţi economi­ tare. găm noi, tovărăşe.şte, pe sificare a rezultat că, deşi este cel de la Lupeni, de
neretului sînt cuprinşi ce, instituţii şi casc de 0 în faza de masă a furnizorii din Valea Jiului se depune interes pentru altfel singurul cărbune
pentru calificare, polica­ cultură, îşi desfăşoară concursului „Muncii, fru­ este asigurarea unui căr­ adaptarea reţetelor de fa­
lificare şi perfecţionare activitatea 62 cercuri şti­ museţii şi tinereţii“ au bune de calitate mai bu­ bricaţie a cocsului la para­ DUMITRU GHEONEA,
profesională 11175 ti­ inţifice şi tehnico-aplica- participat 16 700 de ti­ nă. Spun aceasta întrucît metrii calitdtivi existenţi DORIN GHEŢA
neri. tive. nere. probele pe care le efec­ ai cărbunelui, conţinutul
tuăm în laboratorul pro­ de cenuşă nu poate fi di­ (Continuare fn pag. a 2-a}