Page 83 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 83

3 9 129 9 MIERCURI, 25 MARTIE 1987                                                                                                                                    Pag. 3


                     550 de ani de la izbucnirea marii                                           Fiecare  localitate,  fiecare  loc  de  munci


   flZIUNE
                       răscoale ţărăneşti de la Bobîlna                                          să poarte pecetea spiritului gospodăresc
   , România —
                  Aşa  după  cum  arăta  to­  rani  asupriţi  din  părţile   Răscoala  ţărănească  in­                      lui  popular,  pe  lingă  toa-
   tsiune directă   varăşul  Nicolac  Ccauşescu:   Spmeşurilor.       tră  într-o  nouă  fază  la    (Urmare din pag. 1)    letarea  zonelor  verzi,  au   ţiunile  au  fost  declanşate
                                                                                                                                                       şi  vor  creşte  in  amploare.
    îal          „Din  cele  mai  vechi  tim­  Nobilimea,   luată   prin   sfîrşitul  toamnei  aceluiaşi
      rf                                                                                                                    continuat  tăierile  de  co­  Nc-am  procurat  materia-]
   ţconus».v,că   puri,  lupta  ţărănimii  pen­  surprindere  de  ridicarea  la   an  şi  în  iarna  1437—1438.             recţie  la  arborii  ornamen­  Iul  dendrologic  —  tranda-]
   ila muncii şi   tru  pămînt  şi  o  viaţă  mai   luptă  a  supuşilor  ei,  de   Sînt  ocupate  acum  de  că­  —  în  jurul  tuturor  uni­  tali,  au  pregătit  material   firii  şi  florile  care  se  vor
   ,\i îi revolutio-  bună  s-a  împletit  strîns   acţiunile  violente  ale  ţă­  tre  iobagii  răsculaţi  ora­  tăţilor  alimentare  s-a  fă­  vegetal  săditor,  au  săpat   planta  în  prima  etapă.  Pe­
                 eu  lupta  întregului  popor   ranilor,  de  atacurile  pe   şele  do  pe  Someş  şi  Arieş
     srlal. „Norii   pentru  înlăturarea  relaţii­  care  ie  săvîrşeau  în  drum   (Cluj,  Dej,  Turda),  la  ea   cut  ordine  şi  curăţenie.   gropi  în  vederea  plantări­  ste  2  500  fire  de  trandafir],
                                                                                                 Tonetele  pentru  comerţul
                                                                                                                            lor viitoare.
      Episodul 6  lor  de  exploatare  şi  asu­  spre  tabăra  de  la  Bobîlna,   participînd  şi  păturile  să­  stradal  au  fost  curăţate  şi      mai  bine  de  20  000  flori.
                                                                                                                                                       S-a  început  cu  curăţarea
                 prire,  pentru  dezvoltarea   şi-a  constituit  propria  ta­  race  din  oraşe.  La  Cluj,                   De  la  tovarăşul  inginer
   nai.          societăţii  româneşti  pe  ca­  bără  si,  la  sfîrşitul  lunii   în  interiorul  zidurilor  ora­  vopsite.  Marea  majoritate   Virgil  Burtea,  şeful  secto­  zonelor  şi  spaţiilor  verzi
                                                                                                 a  unităţilor  sînt  la  această
                 lea  progresului  social.  S-au   iunie,  începe  prima  mare   şului,  se  instaurează  o                 rului  de  gospodărie  comu­  din  jurul  blocurilor,  par­
                înscris  ca  pagini  nepieri­  înfruntare  de  forţe  între   conducere  populară,  expe-   oră igienizate.  nală  şi  locativă  al  consi­  curilor   şi   părculeţelor.
                 toare  în  letopiseţul  trecu­  răsculaţi  şi  nobili.  Rezul­  rimentîndu-se  astfel  forme   —  Nici  lucrătorii  între-   liului  popular,  aflăm  că   Concomitent  s-au  colectat
                 tului  nostru  revoluţionar   tatul  este  catastrofal  pen­  politico-instituţionale  ,  de­  'prinderii  noastre  nu  au   sîmbătă  şi  duminică  ocoa­  si  predat  peste  12  tone  de
                 răscoalele  ţărăneşti  de  la   tru  armata  nobiliară  şi   mocratice.  Pînă  la  urmă   stat  cu  manile  în  sin  în   lele  silvice  Simeria,  Ilia,   materiale  refolosibile  —<
                 Bobîlna  din  1137,  cele   astfel  se  ajunge  la  prima   însă, ţărănimea răsculată a   această  primăvară.  în  ju­  Şoimuş  şi  Dobra  au  con­  fier  vechi,  metale,  hirtie,
   ri I: G,00 Ră­  conduse  de  Ghcorghe  Doja   înţelegere  dintre  cele  două   fost  înfrîntă,  iar  represa­  rul  tuturor  celor  86  dc  u-   tinuat  să  scoată  din  pă­  cartoane,  sticle,  borcane.
   ii i dimineţii ;
    cdicului; 6,30   în  1514,  de  Horea,  Cloşca   tabere,  încheiată  sub  dea­  liile  au  fost  pline  de  cru­  nităţi  s-a  făcut  curăţenie   dure  arbori  şi  arbuşti  or­  Bineînţeles,  toate  lucrările
   zilei  in  agri-   şi  Crişan  în  1784,  marea   lul  Bobîlnei  în  6  iulie   zime.         —  sublinia  tovarăşul  Pom-   namentali  destinaţi  plan­  pe  şantierele  bunei  gos-]
    Rrtdiojurnal;   răscoală  de  la  l‘J07  şi  atî-   1437 şi întărită de Conven-              piiiu   Trifan,   directorul   tării  în  Deva.  în  final  vor
   »   ţară;   8,00                                                     Răscoala  de  la  Bobîlna                                                      podăriri  .şi  înfrumuseţări
   j*ei;  s,io  Cil­  tea  alte  bătălii  purtate  de   tul   din   Cluj—Mănăştur.   a  probat  forţa  ţărănimii   I.C.S.A.P.  Hunedoara.  Am   fi  aduşi  şi  plantaţi  peste   ale   oraşului   Brad   vor
    ilor; 9,00 Bu­  ţărănime  pentru  o  viaţă   Ţăranii  urmăreau  „dobîn-   ridicate  la  luptă,  potenţia­  mai  notat  că  în  unităţile   800  de  mesteceni,  400  de   spori  in  amploare  în  zile­
    ri;  9,05  Răs-   mai  bună,  împotriva  cla­  dirca   vechilor   libertăţi",                dc  alimentaţie  publică  din   tei  si  100  conifere  cu  ba­
    scultătorilor ;                                                   lul  ci  revoluţionar.  Cele                                                     le următoare.
   ini  de  ştiri;   selor  exploatatoare,  pen­  „scuturarea  şi  înlăturarea   două  victorii  obţinute  în   Hunedoara,  care  dispun  de   lot.
    înregistrările   tru  schimbarea  rînduicli-   greutăţilor  şi  poverilor  de   bătăliile  date  cu  asupri­  terase,  grădini  de  vară   Paralel  cu  toaletnrca  zo­
    oteleviziunii;  lor  anacronice  din  ţările   neîndurat   şi   scuturarea                   etc., mesele, scaunele, um­                                  CALAN :
      .şi formaţii                                                    torii  oi  la  Bobîlna  şi  Apa-   breluţele  au  fost  deja  pre­  nelor  verzi  s-a  desfăşurat,
     la sate; io,is  româneşti".           jugului  nesuferit  al  ser­  liu,   înstăpînirea   asupra                       cu  participarea  populaţiei,
    11.00 Buletin   Grefată  pe  un  fond  so­  biei".                Clujului  şi  altor  oraşe  din   gătite,  interioarele  şi  fa­                     PARTICIPARE
   \,05 Litera .şi                                                                               ţadele  puse  la  punct,  nu­  şi  o  rodnică  acţiune  do
   i; 11,25 Cîntă   cial  complex,  prin  amploa­  Reorganizată  in  cursul   apropiere  în  toamna  şi   mai  bune  pentru  a  primi   recuperare  a  metalelor  re-   NUMEROASĂ,
   hină şi Cvin-  rea şi implicaţiile sale, răs­  verii  şi  toamnei  anului   iarna  anului  1437—1438,                                                    REALIZĂRI
     ii ian“; 12,00  coala  ţăranilor  români  şi   1437,  oastea  feudală  în­  au  constituit  reuşite  ale   oaspeţi...  folosibile,  predîndu-se  la
   tini; 12,05 Ar-                                                                                                          unitatea  specializată  10,6     NOTABILE
   e;  12,35  Dra-   maghiari  din  Transilvania   fruntă  din  nou  pe  răscu­  masei  ţărăneşti  organizate,   DEVA :     tone  fier  vechi.  200  kg  ce­
   nă,  România,   de  la  1437,  cunoscută  în   laţi,  în  octombrie  acelaşi   căreia  i  s-au  alăturat  ple-
    le:  versuri;  istorie   sub   numele   do   an,  survenind  lupta  de  la   beimea  de  la  oraşe,  lucră­             nuşi  de  plumb  şi  105  kg   Numai  sîmbătă  şi  du­
   moara fol clo­  răscoala  de  la  Bobîlna,  a   Apatiu,  cu  rezultat  nede-   torii  din  mine  şi  ocne  de            alamă.
   ne  la  1  la  3;                                                                              O BUNĂ CORELARE                                      minică  au  participat  la
   rcmleră   ra-   avut  un  puternic  ecou  în   cis.  O  nouă  „înţelegere"   sare,  alte  categorii  socia­  A FORŢELOR                             acţiunile  de  mai  bună  gos­
   15,15 Opereta   societatea timpului său.  intre  cele  două  tabere  se   le  nemulţumite  de  abuzu­                            BRAD :
   săi  cînt“  de   Motivul  imediat  al  iz­  încheie,  ca  fiind  adeverită   rile marii nobilimi.                                                   podărire  şi  înfrumuseţare
   ndrino   (se-                                                                                   Şi  in  municipiul  reşedin­                        aproape  6  000  de  cetăţeni
   15^10 Mioriţa;   bucnirii  revoltei  l-a  consti­  la   Conventul   mănăstirii   Prof. OLIMPIA PALAMARIU,   ţă  de  judeţ  zilele  de  -sun-   PE MĂSURĂ
   ixiy^l • *6,15  tuit  solicitarea  în  monedă   din Cluj—Mănăştur.                                                                                     tineri  şi  vîrstnici,  pen­
    li),*»   ece   nouă  a  unora  dintre  obli­                         Muzeul judeţean Deva    bătă  şi  duminică  au  fost   CE TIMPUL PERMITE      sionari,   elevi,   copii   din
    revolu ,*ona-                                                                                rodnice  pentru  gospodări­
   uzăcă  popu-   gaţiile  către  stăpînul  feu­                                                 re  şi  înfrumuseţare.  în   ACŢIUNILE CRESC          oraşul  nostru  —  preciza
    Buletin   de   dal,  stăpînire  şi  biserică,                                                                                                      tovarăşul  Ioan  Bacriu,  se­
   .oordonate  e-   în  această  perioadă,  Tran­                                                mod  deosebit  s-au  mobili­   IN AMPLOARE            cretarul  biroului  executiv
    17,25 Muzică   silvania  era  şi  teatrul  u-                                                zat  la  acţiune  elevii.  în
   7,10  Sinteze                                                                                 parcurile  Cetăţi',  Tinere­                          al  consiliului  popular  oră­
   logice.  Uma-   nor  permanente  peregrinări                                                                               La  Brad,  iarna  se  hotă­  şenesc.  Bilanţul  hărniciei
   ţionar  —  co-   de  armate  nobiliare  —  şi                                                 tului,  Autogara,  la  intră­  răşte  greu  să  plece.  Dar
   menie;  18,00  ele  hrănindu-se  tot  din                                                     rile  dinspre  Ilia  şi  Simeria,                     lor  înseamnă  greblarea  a
    ♦  Buletin de                                                                                elevii  de  la  liceele  Dece-   gospodarii  buni  si  apre­  mai  bine  dc  20  hectare  de
   .îsta  interna-   avutul  ţăranilor.  Drept  ur­                                              bal,  pedagogic,  de  chimie,   ciaţi  au  ieşit  în  zilele  mai
   o;  19,00  Bu-   mare,  în  martie  1437,  ţă­                                                                                                      zone  şi  spaţii  verzi,  scua-
   •i;; * Muzică,  ranii  iobagi  români  şi  un­                                                energetic,  dc  construcţii  şi   primăvăratice   la   muncă   ruri  si  parcuri,  practic  în­
    20.00 Radio-                                                                                 minier,   sub   îndrumarea   pentru  a-şi  face  străzile,
   •  Agricultura   guri  din  părţile  Satului                                                                                                        treaga  suprafaţă  pe  care
    sugestia  dv.;   Mare  şi  de  pe  Someş  s-au                                               cadrelor  didactice  si  a  per­  cartierele,  oraşul  tot  mai   o avem în oraş. Peste 5 000
   r-o oră; 23,00   răsculat,  adunîndu-se  pe                                                   sonalului  de  la  secţia  do   frumoase.
   tic; 23,10 Fu-                                                                                gospodărie   a   consiliului                          de  pomi  ornamentali  au
   ,15  Nocturnă   dealul  de  lingă  satul  Bo­                                                 popular,  au  făcut  curăţe­  Ionel  Şipoş,  tehnician  ia   fost  deja  văruiţi,  acţiunea
   ,55—24,00 Bu- bîlna,  dintre  Dej  şi  Cluj.                                                                             sectorul  gospodărie  comu­  fiind  în  plină  desfăşurare.
                Aici  s-au  fortificat  după                                                     nie  .şi  au  evacuat  gunoiul   nală  şi  locativă  al  consi­
                modelul  uzitat  în  epocă,                                                      strîns  de  pe  zonele  verzi,   liului  popular  orăşenesc,   Tot  în  zilele  în  care  am
                înconjurînd  platoul  de  pe                                                     au  colectat  şi  predat  fior   completează:         declanşat  acţiunea  dc  pri­
                înălţimea   menţionată   cu                                                      vechi.                      —  Am  repartizat  pe  cir­  menire s-au adunat şi pre­
                un  lanţ  de  care  şi  căruţe,                                                    Populaţia  din  cartierele                          dat  108  tone  fier  vechi  şi
                în  interiorul  căruia  s-au                                                     Gojdiî,  de  pe  străzile  Car-   cumscripţii  '  electorale  şi   alte  metale,  s-au  curăţat
   it; timid dar   organizat.  în  această  ta­  I.M.C.  Deva.  Maşinistul  Aurel  Pricop,  unul  din  oame­  paţi,  Oituz,  Bălcescu,  îm­  asociaţii  de  locatari  nomi­  aproape  4  000  metri  lineari
   Patria); Vra-   bără  de  la  Bobîlna  au  ve­  nii  de  bază  al  colectivului  do  oameni  ai  muncii  din  secţia   preună  cu  personalul  de   nal  ce  anume  lucrări  se   de  şanţuri,  s-au  reparat
    ţă * Prinţul                            l’KKMO,  efectuînd  operaţia  de  armare  longitudinală  a  tu­
    IHUNEDOA-   nit  în  cursul  lunilor  mai   burilor.                                         specialitate  de  la  sectorul   cer  efectuate.  Pe  măsură   mai  bine  de  20  kilometri
    âlbastrc ale   şi iunie 1437 numeroşi ţă-                                                    dc zone verzi al consiliu­  ce vremea ne-a permis, ac­  do drumuri.
   kx      \) ;
   empo.    —
    (Mode* n —
   to  Cari  os  şl                                                                                                                                 te. Avea doar trei ■ ani...
   iz  (Flacăra);     Peste 1 800 de elevi, cu­                        u o n o           •               o o ia & 4 4
    el);  PETRO-    prinşi  in  53  de  clase,  în­                Parsnfi şi... „părinţi                                                             -   Dacă  ¡-aţi  intilni,  ce
   itătorii   din   vaţă  la  Şcoala  generală                                                                                                      ie-aţi spune ?            ii
    ioasă   (Pu­                                                                                                                                      —  Eu  i-aş  întreba  de  ce   **
   torii  de  aur   nr.  1  din  Orăştie.  între  a-   ne  el.  Mamei  ii  este  greu                                     de  cînd  nenea  lancu  a  do­
    I  (7  No  ¡em­  ceştia  şl  fetele  de  la  Casa                  şi  atunci  acuza  profesorii   nată  in  spital  la  Timişoa­               nu  m-au  căutat,  de  ce  nu   ii
    ul  (Unirea);   |  de  fete.  în  cea  mai  mare   cu  patru  copii,  că  mai  am   că-i  persecută  copilul. No­  ra,  in  urma  unui  accident.   rit  s-o  înfieze.  Erau  vecini   i-au  spus  fratelui  nostru
    In  vizită  la                            trei  fraţi.  Cel  mic,  Mihai,   tele  slabe  şi  absenţele  ne­  Doar  bunica  din  Petroşani   de  apartament  in  cartierul   mai  mare  că  are  două  su­  îl
     (Cultural)  ;   parte,  părinţii  ţin  o  legă­  are  doar  un  an.  Cînd  sînt   motivate   consemnate   în   o ajută.  „Dacia"  din  Deva  şi  ia-
    Muzica  unei    tură  permanentă  cu  şcoa­                                                                                                     rori.  Ce  mult  aş  vrea  să-mi
   farul);   LO-    la, se interesează de rezul­  toţi plecaţi, eu ¡1 îngrijesc.   catalog,  in  dreptul  nume­  —  într-o  vacanţă  de  iar­  .milia  Verona  şi  Lazăr  tanc   găsesc  iratele  !  —  spune
    jTRILA : Ini-  i
   istia   iubirii   tatele  lor  la  învăţătură,  de   Eu  şi  Mihaela,  sora  mea   lui  lui  Varga  Romulus,  din   nă,  in  Petroşani,  am  întil-   n-a  rămas  indiferentă  la   Anişoara,  in  timp  ce  Mi­  ii
    imcitoresc) ;   modul  de  comportament,   cea  mare,  care  mă  ajută   clasa  a  Vll-a  G,  erau  ne­  nit-o  pe  mama  pe  stradă.   ceea  ce  se  petrecea  in  la-   haela  ridică  din  umeri,
                                                                                                                          mi'lia  Ciologari,  care  avea
                                                                                                 Eram  cu  bunica.  S-a  a-
                                              şi  pe mine.  Îmi  verifică  te­
                                                                       numărate.  „Acest  şcolar
                                                                                                                                                    suspinind.
      ’ Fata fără
                    ajută  profesorii  la  amena­
     ; URICANI:  i  jarea  unor  laboratoare  noi   mele.              obraznic  şi  irascibil  îşi  a-   propiat  de  noi  şi  a  între­  patru  copii.  „Tata  mă  tot
     »eriile I—II
      de „Pa ră­    sau  la  reamenajarea  alto­  Felicitări Florin, felicitări   meninţă  colegii  cu  bătaia"   bat-o  pe  bunica:  „Ea  este   bătea  şi  m-a  luat  la  ei  ne­  SCURTA BUCURIE  ii
      ii; BRAD :    ra,  cit  şi  a  atelierelor  de   Marius.  Şi,  mai  ales,  feli­  -  ne  spune  diriginta  cla­  Ancuţa  ?",  iar  bunica  i-a   nea".  Starea  sănătăţii  şi   DE A AVEA UN CĂMIN
    i rea   mare    practică, contribuie la rea­  citări părinţi !     sei.                      răspuns: „Ce, nu-ţi mai  virsta  nu  ie-a  permis  însă   Petronela  Dencişor  avea
    ') ;   G U R A -   lizarea  planului  economic.                                                                       s-o  înfieze  şi  Angelica  se   doar  doi  ani  la  decesul   fi
    ilescenţil  rc-
    Iinerul);  o-  i  Am  notat  citeva  nume  :   MINDRIA MAMEI                                                          ailă  acum  la  Casa  de  iele.   mamei.   Au   rămas   Iară
    nţii  albaştri   Paul   Micoiu,   Georgică     Şl A TATĂLUI :                                                         Dar  vacanţele  la  ei  şi  le   sprijin,  ea  şi  încă  trei  su­
    •genda  cală-                                 CELE TREI FIICE                                                         petrece  şi  nenea  lancu
    ratlc   (Fla-   I  Munteanu,  Mihai  Birleanu,                                                                        vine  mereu  s-o  vadă,  se   rori  minore.  în  1976,  comi­
    G IU -B A I:   O    Liviu  Vinţan,  Cornel  Ră­  Florina  Tirziu  este  una                                                                     sia  pentru  ocrotirea  mino­
    •dreţe (Casa    sădeam/, Aurel Bota, Con­  dintre  cele  mai  conştiin­                                               interesează  de  ea.  „Mulţu­  rilor  hotărăşte  internarea
      HAŢEG: O                                                            CADRU m Má^FESTáRH â u^qr : j                   mesc,  lancule"  -  doreşte
    ii   (Dacia) ;   stantin Petruţescu ş.a., ca­  cioase  eleve  ale  clasei  a                                          să-i transmită Angelica.  Igr  în  instituţii  de  ocroti­  •m
    indantul să-    re  au  răspuns  prezent  la   Vll-a  B.  N-a  avut  nici  anul   .Înalte.                        j                             re. Paste patru ani, ea vine
    >i:  Asociatul   toate  acţiunile  de  bună   trecut  şi  nici  în  acest  an                                                                   la Orăştie, la Casa de fete.
    Itură);   Si­                                                                                                                 ROSTESC
    lii u ra k (Mu-  gospodărire  a  interioare­  nici  o  absenţă.  Este  pre­                                               CUVÎNTUL „MAMĂ"         Cum  pe  tată  nu-i  mai
     Muzica  li­    lor  şl  incintei  şcolii.  Alţii,   zentă,  ca  şi  părinţii  ei  —         cunoşti copiii ?". Acum re­                        interesa  soarta  copilei,  şi
    ni na) ; GIIE-   din  păcate,  nu  ştiu  unde   tatăl  operator  chimist  la   Poate  pe  această  cale                    DOAR ÎN CÎNTEC       cum  fusese  remarcată  ca
    u  nu  e  săr-   s                                                 va  afla  şi  tatăl,  Alexandru   gret  că  am  tăcut  atunci
    fcrul).         învaţă  copiii  lor,  cine  sînt   C.S.  Hunedoara  şi  mama   Varga,  de  ,,isprăvile"  o-   cind  m-a  întrebat  dacă  o   Surorile  Anişoara  şi  Mi­  o  fetiţă  harnică  şi  respec­
                    cei care se ocupă de ei.  casnică  -  la  toate  activi­  draslei...         iubesc...  Trebuia  să-i  spun   haela  David  erau  mititele   tuoasă,  conducerea  a  re­
                                              tăţile extraşcoiare.                               „Nu".  Pentru  că  l-a  pără­                      comandat-o  pe  Petronela
                        NOTE DE 9 Şl 10 -       -  Surorile  nrele,  Tatiana   ■„ÎŞI DORISE O PĂPUŞĂ   sit  pe  tata  şi  pe  Ramona,   cînd  au  fost  părăsite  in­  familiei  Ruşescu  Nicoîae
                         NICI O ABSENŢĂ       şi  Adriana,  au  fost  şi  ele   CARE PLÎNGE..."  şi  pe  Remus,  iraţii  mei.   tr-un  apartament  din  blo­  din  Bumbeşti-liu,  judeţul
                                                                                                                          cul  7,  strada  Trandafirilor
                      Se  numeşte  Florin  Te-   eleve  ale  acestei  şcoli  -                   Acum  are  alt  soţ,  alţi  trei   din  Hunedoara.  Au  trecut   Gorj,  care  venise  să  înfie­
                    ban  şl  este  elev  in  clasa  a   ne  spune  Florina.  Acum   — Ji-e dor de mama ?  copii.          de  atunci  şapte  ani.  Acum   ze u n copil.
    i  vremea  va   Vlll-a  C.  Dirigintele  Ioan   sînt  studente.  Una  la  fizi­  -  Nu,  că  n-o  cunosc.  Şi   ...Abia  la  sfîrşitul  tristei   „M-am   bucurat   Mi-au
    ire.  O’*  1                              că,  cealaltă  la  politehni­                                               sînt  eleve  in  clasele  a   spus  că  m-au  luat  pen­
     la  înccpri.,   Toma  ne  relatează:  „Deşi                       nici nu vreau s-o ştiu...  poveşti  am  înţeles  de  ce   Vlll-a  şi,  respectiv,  a  V-a.
    inoura  trep-   situaţia  lui  nu-i  uşoară   că,  in  Bucureşti.  Vreau  să   ...Ochii  Ancuţei  Călău  se   Ancuţa  îşi  dorise,  cînd  a   Şi  amindouă  ştiu  să  cinte   tru  creştere  şi  educare.
    vor   cădea     (tatăl  a  decedat  şi  mama   muncesc  astfel  incit  să  le   umplură  de  lacrimi.  Crnd   lost  internată,  o  păpuşă       Le  spuneam  mamă  şi  ta­
    ib  formă  dc                             urmez  exemplul.  Pentru  ca                                                minunat.                  tă...".
    il  va  sufla   1  mai  are  de  întreţinut  doi                   avea  doi  ani  a  lost  inter­  care  plinge.  Păpuşa  pe   — Ce ştiţi despre părinţi,   Dar  bucuria  ei  s-a  spul­
                s
    rat  din  di-   şcolari),  Florin  este  de   mama  şi  tata  să  fie  mindri   nată  la  Şcoala  ajutătoare   care  Elena  Lăzărescu,  di­
    le.  Tempe-   I  nota  9  şi  10.  Este  harnic,   de noi, de toate.  din  Bretea  Strei,  iar  cind   rectoarea  Casei  de  fete,   Anişoara ?  berai  după  nici  doi  ani.
    ne   vor   fi   *  ordonat, bun şi la practică".                   a  împlinit  şase  ani  a  ve­  i-a  dăruit-o  cind  a  vizi­  -  S-au  despărţit.  Adre­  Cea  care  venise  s-o  ia  (de
    re  zero  şi      Aşa  cum  este  şi  Marius      COLEGII          nit  la  Casa  de  fete  din  O-   tat-o la spital...  sele  lor  nu  le  cunosc.  Pe   profesie asistentă la spita­
    ,  iar  cele   \                              îl ŞTIU DE FRICĂ     răştie.  Părinţii  n-au  vizi-                     mama  o  mai  ţin  minte,   lul  comunal  !)  a  renunţat
                %    Birleanu,  din  clasa  a  Vll-a
    !   plUS   7   Şi   E.                      Doar  crnd  a  fost  ame­  tat-o  in  ultimii  patru  anJ.   „MULŢUMESC, IANCULE"  deşi  de  atunci  n-am  ma !    la  gestul  uman.  aducind-o
    îteorolog  de   I  — Părinţii mei sînt  înca­  ninţat  cu  repetenţia  a  ve­  Nici  atunci  cind  au  lost   ...Aşa  învăţase  să-i  spu­  văzut-o.  Pe  tata  nu-l  mai   din nou la Orăştie.
    iţ P-).         draţi în muncă - ne spu­  nit mama la şcoală. Chiar  anunţaţi că ietija-i inter­  nă, lancuîe. încă de mică,  ştiu. M/Vrae/a nu-i cunoaş­  ESTERA ŞINA
                I
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88