Page 83 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 83
3 9 129 9 MIERCURI, 25 MARTIE 1987 Pag. 3
550 de ani de la izbucnirea marii Fiecare localitate, fiecare loc de munci
flZIUNE
răscoale ţărăneşti de la Bobîlna să poarte pecetea spiritului gospodăresc
, România —
Aşa după cum arăta to rani asupriţi din părţile Răscoala ţărănească in lui popular, pe lingă toa-
tsiune directă varăşul Nicolac Ccauşescu: Spmeşurilor. tră într-o nouă fază la (Urmare din pag. 1) letarea zonelor verzi, au ţiunile au fost declanşate
şi vor creşte in amploare.
îal „Din cele mai vechi tim Nobilimea, luată prin sfîrşitul toamnei aceluiaşi
rf continuat tăierile de co Nc-am procurat materia-]
ţconus».v,că puri, lupta ţărănimii pen surprindere de ridicarea la an şi în iarna 1437—1438. recţie la arborii ornamen Iul dendrologic — tranda-]
ila muncii şi tru pămînt şi o viaţă mai luptă a supuşilor ei, de Sînt ocupate acum de că — în jurul tuturor uni tali, au pregătit material firii şi florile care se vor
,\i îi revolutio- bună s-a împletit strîns acţiunile violente ale ţă tre iobagii răsculaţi ora tăţilor alimentare s-a fă vegetal săditor, au săpat planta în prima etapă. Pe
eu lupta întregului popor ranilor, de atacurile pe şele do pe Someş şi Arieş
srlal. „Norii pentru înlăturarea relaţii care ie săvîrşeau în drum (Cluj, Dej, Turda), la ea cut ordine şi curăţenie. gropi în vederea plantări ste 2 500 fire de trandafir],
Tonetele pentru comerţul
lor viitoare.
Episodul 6 lor de exploatare şi asu spre tabăra de la Bobîlna, participînd şi păturile să stradal au fost curăţate şi mai bine de 20 000 flori.
S-a început cu curăţarea
prire, pentru dezvoltarea şi-a constituit propria ta race din oraşe. La Cluj, De la tovarăşul inginer
nai. societăţii româneşti pe ca bără si, la sfîrşitul lunii în interiorul zidurilor ora vopsite. Marea majoritate Virgil Burtea, şeful secto zonelor şi spaţiilor verzi
a unităţilor sînt la această
lea progresului social. S-au iunie, începe prima mare şului, se instaurează o rului de gospodărie comu din jurul blocurilor, par
înscris ca pagini nepieri înfruntare de forţe între conducere populară, expe- oră igienizate. nală şi locativă al consi curilor şi părculeţelor.
toare în letopiseţul trecu răsculaţi şi nobili. Rezul rimentîndu-se astfel forme — Nici lucrătorii între- liului popular, aflăm că Concomitent s-au colectat
tului nostru revoluţionar tatul este catastrofal pen politico-instituţionale , de 'prinderii noastre nu au sîmbătă şi duminică ocoa si predat peste 12 tone de
răscoalele ţărăneşti de la tru armata nobiliară şi mocratice. Pînă la urmă stat cu manile în sin în lele silvice Simeria, Ilia, materiale refolosibile —<
Bobîlna din 1137, cele astfel se ajunge la prima însă, ţărănimea răsculată a această primăvară. în ju Şoimuş şi Dobra au con fier vechi, metale, hirtie,
ri I: G,00 Ră conduse de Ghcorghe Doja înţelegere dintre cele două fost înfrîntă, iar represa rul tuturor celor 86 dc u- tinuat să scoată din pă cartoane, sticle, borcane.
ii i dimineţii ;
cdicului; 6,30 în 1514, de Horea, Cloşca tabere, încheiată sub dea liile au fost pline de cru nităţi s-a făcut curăţenie dure arbori şi arbuşti or Bineînţeles, toate lucrările
zilei in agri- şi Crişan în 1784, marea lul Bobîlnei în 6 iulie zime. — sublinia tovarăşul Pom- namentali destinaţi plan pe şantierele bunei gos-]
Rrtdiojurnal; răscoală de la l‘J07 şi atî- 1437 şi întărită de Conven- piiiu Trifan, directorul tării în Deva. în final vor
» ţară; 8,00 Răscoala de la Bobîlna podăriri .şi înfrumuseţări
j*ei; s,io Cil tea alte bătălii purtate de tul din Cluj—Mănăştur. a probat forţa ţărănimii I.C.S.A.P. Hunedoara. Am fi aduşi şi plantaţi peste ale oraşului Brad vor
ilor; 9,00 Bu ţărănime pentru o viaţă Ţăranii urmăreau „dobîn- ridicate la luptă, potenţia mai notat că în unităţile 800 de mesteceni, 400 de spori in amploare în zile
ri; 9,05 Răs- mai bună, împotriva cla dirca vechilor libertăţi", dc alimentaţie publică din tei si 100 conifere cu ba
scultătorilor ; lul ci revoluţionar. Cele le următoare.
ini de ştiri; selor exploatatoare, pen „scuturarea şi înlăturarea două victorii obţinute în Hunedoara, care dispun de lot.
înregistrările tru schimbarea rînduicli- greutăţilor şi poverilor de bătăliile date cu asupri terase, grădini de vară Paralel cu toaletnrca zo
oteleviziunii; lor anacronice din ţările neîndurat şi scuturarea etc., mesele, scaunele, um CALAN :
.şi formaţii torii oi la Bobîlna şi Apa- breluţele au fost deja pre nelor verzi s-a desfăşurat,
la sate; io,is româneşti". jugului nesuferit al ser liu, înstăpînirea asupra cu participarea populaţiei,
11.00 Buletin Grefată pe un fond so biei". Clujului şi altor oraşe din gătite, interioarele şi fa PARTICIPARE
\,05 Litera .şi ţadele puse la punct, nu şi o rodnică acţiune do
i; 11,25 Cîntă cial complex, prin amploa Reorganizată in cursul apropiere în toamna şi mai bune pentru a primi recuperare a metalelor re- NUMEROASĂ,
hină şi Cvin- rea şi implicaţiile sale, răs verii şi toamnei anului iarna anului 1437—1438, REALIZĂRI
ii ian“; 12,00 coala ţăranilor români şi 1437, oastea feudală în au constituit reuşite ale oaspeţi... folosibile, predîndu-se la
tini; 12,05 Ar- unitatea specializată 10,6 NOTABILE
e; 12,35 Dra- maghiari din Transilvania fruntă din nou pe răscu masei ţărăneşti organizate, DEVA : tone fier vechi. 200 kg ce
nă, România, de la 1437, cunoscută în laţi, în octombrie acelaşi căreia i s-au alăturat ple-
le: versuri; istorie sub numele do an, survenind lupta de la beimea de la oraşe, lucră nuşi de plumb şi 105 kg Numai sîmbătă şi du
moara fol clo răscoala de la Bobîlna, a Apatiu, cu rezultat nede- torii din mine şi ocne de alamă.
ne la 1 la 3; O BUNĂ CORELARE minică au participat la
rcmleră ra- avut un puternic ecou în cis. O nouă „înţelegere" sare, alte categorii socia A FORŢELOR acţiunile de mai bună gos
15,15 Opereta societatea timpului său. intre cele două tabere se le nemulţumite de abuzu BRAD :
săi cînt“ de Motivul imediat al iz încheie, ca fiind adeverită rile marii nobilimi. podărire şi înfrumuseţare
ndrino (se- Şi in municipiul reşedin aproape 6 000 de cetăţeni
15^10 Mioriţa; bucnirii revoltei l-a consti la Conventul mănăstirii Prof. OLIMPIA PALAMARIU, ţă de judeţ zilele de -sun- PE MĂSURĂ
ixiy^l • *6,15 tuit solicitarea în monedă din Cluj—Mănăştur. tineri şi vîrstnici, pen
li),*» ece nouă a unora dintre obli Muzeul judeţean Deva bătă şi duminică au fost CE TIMPUL PERMITE sionari, elevi, copii din
revolu ,*ona- rodnice pentru gospodări
uzăcă popu- gaţiile către stăpînul feu re şi înfrumuseţare. în ACŢIUNILE CRESC oraşul nostru — preciza
Buletin de dal, stăpînire şi biserică, tovarăşul Ioan Bacriu, se
.oordonate e- în această perioadă, Tran mod deosebit s-au mobili IN AMPLOARE cretarul biroului executiv
17,25 Muzică silvania era şi teatrul u- zat la acţiune elevii. în
7,10 Sinteze parcurile Cetăţi', Tinere al consiliului popular oră
logice. Uma- nor permanente peregrinări La Brad, iarna se hotă şenesc. Bilanţul hărniciei
ţionar — co- de armate nobiliare — şi tului, Autogara, la intră răşte greu să plece. Dar
menie; 18,00 ele hrănindu-se tot din rile dinspre Ilia şi Simeria, lor înseamnă greblarea a
♦ Buletin de elevii de la liceele Dece- gospodarii buni si apre mai bine dc 20 hectare de
.îsta interna- avutul ţăranilor. Drept ur bal, pedagogic, de chimie, ciaţi au ieşit în zilele mai
o; 19,00 Bu- mare, în martie 1437, ţă zone şi spaţii verzi, scua-
•i;; * Muzică, ranii iobagi români şi un energetic, dc construcţii şi primăvăratice la muncă ruri si parcuri, practic în
20.00 Radio- minier, sub îndrumarea pentru a-şi face străzile,
• Agricultura guri din părţile Satului treaga suprafaţă pe care
sugestia dv.; Mare şi de pe Someş s-au cadrelor didactice si a per cartierele, oraşul tot mai o avem în oraş. Peste 5 000
r-o oră; 23,00 răsculat, adunîndu-se pe sonalului de la secţia do frumoase.
tic; 23,10 Fu- gospodărie a consiliului de pomi ornamentali au
,15 Nocturnă dealul de lingă satul Bo popular, au făcut curăţe Ionel Şipoş, tehnician ia fost deja văruiţi, acţiunea
,55—24,00 Bu- bîlna, dintre Dej şi Cluj. sectorul gospodărie comu fiind în plină desfăşurare.
Aici s-au fortificat după nie .şi au evacuat gunoiul nală şi locativă al consi
modelul uzitat în epocă, strîns de pe zonele verzi, liului popular orăşenesc, Tot în zilele în care am
înconjurînd platoul de pe au colectat şi predat fior completează: declanşat acţiunea dc pri
înălţimea menţionată cu vechi. — Am repartizat pe cir menire s-au adunat şi pre
un lanţ de care şi căruţe, Populaţia din cartierele dat 108 tone fier vechi şi
în interiorul căruia s-au Gojdiî, de pe străzile Car- cumscripţii ' electorale şi alte metale, s-au curăţat
it; timid dar organizat. în această ta I.M.C. Deva. Maşinistul Aurel Pricop, unul din oame paţi, Oituz, Bălcescu, îm asociaţii de locatari nomi aproape 4 000 metri lineari
Patria); Vra- bără de la Bobîlna au ve nii de bază al colectivului do oameni ai muncii din secţia preună cu personalul de nal ce anume lucrări se de şanţuri, s-au reparat
ţă * Prinţul l’KKMO, efectuînd operaţia de armare longitudinală a tu
IHUNEDOA- nit în cursul lunilor mai burilor. specialitate de la sectorul cer efectuate. Pe măsură mai bine de 20 kilometri
âlbastrc ale şi iunie 1437 numeroşi ţă- dc zone verzi al consiliu ce vremea ne-a permis, ac do drumuri.
kx \) ;
empo. —
(Mode* n —
to Cari os şl te. Avea doar trei ■ ani...
iz (Flacăra); Peste 1 800 de elevi, cu u o n o • o o ia & 4 4
el); PETRO- prinşi in 53 de clase, în Parsnfi şi... „părinţi - Dacă ¡-aţi intilni, ce
itătorii din vaţă la Şcoala generală ie-aţi spune ? ii
ioasă (Pu — Eu i-aş întreba de ce **
torii de aur nr. 1 din Orăştie. între a- ne el. Mamei ii este greu de cînd nenea lancu a do
I (7 No ¡em ceştia şl fetele de la Casa şi atunci acuza profesorii nată in spital la Timişoa nu m-au căutat, de ce nu ii
ul (Unirea); | de fete. în cea mai mare cu patru copii, că mai am că-i persecută copilul. No ra, in urma unui accident. rit s-o înfieze. Erau vecini i-au spus fratelui nostru
In vizită la trei fraţi. Cel mic, Mihai, tele slabe şi absenţele ne Doar bunica din Petroşani de apartament in cartierul mai mare că are două su îl
(Cultural) ; parte, părinţii ţin o legă are doar un an. Cînd sînt motivate consemnate în o ajută. „Dacia" din Deva şi ia-
Muzica unei tură permanentă cu şcoa rori. Ce mult aş vrea să-mi
farul); LO- la, se interesează de rezul toţi plecaţi, eu ¡1 îngrijesc. catalog, in dreptul nume — într-o vacanţă de iar .milia Verona şi Lazăr tanc găsesc iratele ! — spune
jTRILA : Ini- i
istia iubirii tatele lor la învăţătură, de Eu şi Mihaela, sora mea lui lui Varga Romulus, din nă, in Petroşani, am întil- n-a rămas indiferentă la Anişoara, in timp ce Mi ii
imcitoresc) ; modul de comportament, cea mare, care mă ajută clasa a Vll-a G, erau ne nit-o pe mama pe stradă. ceea ce se petrecea in la- haela ridică din umeri,
mi'lia Ciologari, care avea
Eram cu bunica. S-a a-
şi pe mine. Îmi verifică te
numărate. „Acest şcolar
suspinind.
’ Fata fără
ajută profesorii la amena
; URICANI: i jarea unor laboratoare noi mele. obraznic şi irascibil îşi a- propiat de noi şi a între patru copii. „Tata mă tot
»eriile I—II
de „Pa ră sau la reamenajarea alto Felicitări Florin, felicitări meninţă colegii cu bătaia" bat-o pe bunica: „Ea este bătea şi m-a luat la ei ne SCURTA BUCURIE ii
ii; BRAD : ra, cit şi a atelierelor de Marius. Şi, mai ales, feli - ne spune diriginta cla Ancuţa ?", iar bunica i-a nea". Starea sănătăţii şi DE A AVEA UN CĂMIN
i rea mare practică, contribuie la rea citări părinţi ! sei. răspuns: „Ce, nu-ţi mai virsta nu ie-a permis însă Petronela Dencişor avea
') ; G U R A - lizarea planului economic. s-o înfieze şi Angelica se doar doi ani la decesul fi
ilescenţil rc-
Iinerul); o- i Am notat citeva nume : MINDRIA MAMEI ailă acum la Casa de iele. mamei. Au rămas Iară
nţii albaştri Paul Micoiu, Georgică Şl A TATĂLUI : Dar vacanţele la ei şi le sprijin, ea şi încă trei su
•genda cală- CELE TREI FIICE petrece şi nenea lancu
ratlc (Fla- I Munteanu, Mihai Birleanu, vine mereu s-o vadă, se rori minore. în 1976, comi
G IU -B A I: O Liviu Vinţan, Cornel Ră Florina Tirziu este una sia pentru ocrotirea mino
•dreţe (Casa sădeam/, Aurel Bota, Con dintre cele mai conştiin interesează de ea. „Mulţu rilor hotărăşte internarea
HAŢEG: O CADRU m Má^FESTáRH â u^qr : j mesc, lancule" - doreşte
ii (Dacia) ; stantin Petruţescu ş.a., ca cioase eleve ale clasei a să-i transmită Angelica. Igr în instituţii de ocroti •m
indantul să- re au răspuns prezent la Vll-a B. N-a avut nici anul .Înalte. j re. Paste patru ani, ea vine
>i: Asociatul toate acţiunile de bună trecut şi nici în acest an la Orăştie, la Casa de fete.
Itură); Si ROSTESC
lii u ra k (Mu- gospodărire a interioare nici o absenţă. Este pre CUVÎNTUL „MAMĂ" Cum pe tată nu-i mai
Muzica li lor şl incintei şcolii. Alţii, zentă, ca şi părinţii ei — cunoşti copiii ?". Acum re interesa soarta copilei, şi
ni na) ; GIIE- din păcate, nu ştiu unde tatăl operator chimist la Poate pe această cale DOAR ÎN CÎNTEC cum fusese remarcată ca
u nu e săr- s va afla şi tatăl, Alexandru gret că am tăcut atunci
fcrul). învaţă copiii lor, cine sînt C.S. Hunedoara şi mama Varga, de ,,isprăvile" o- cind m-a întrebat dacă o Surorile Anişoara şi Mi o fetiţă harnică şi respec
cei care se ocupă de ei. casnică - la toate activi draslei... iubesc... Trebuia să-i spun haela David erau mititele tuoasă, conducerea a re
tăţile extraşcoiare. „Nu". Pentru că l-a pără comandat-o pe Petronela
NOTE DE 9 Şl 10 - - Surorile nrele, Tatiana ■„ÎŞI DORISE O PĂPUŞĂ sit pe tata şi pe Ramona, cînd au fost părăsite in familiei Ruşescu Nicoîae
NICI O ABSENŢĂ şi Adriana, au fost şi ele CARE PLÎNGE..." şi pe Remus, iraţii mei. tr-un apartament din blo din Bumbeşti-liu, judeţul
cul 7, strada Trandafirilor
Se numeşte Florin Te- eleve ale acestei şcoli - Acum are alt soţ, alţi trei din Hunedoara. Au trecut Gorj, care venise să înfie
ban şl este elev in clasa a ne spune Florina. Acum — Ji-e dor de mama ? copii. de atunci şapte ani. Acum ze u n copil.
i vremea va Vlll-a C. Dirigintele Ioan sînt studente. Una la fizi - Nu, că n-o cunosc. Şi ...Abia la sfîrşitul tristei „M-am bucurat Mi-au
ire. O’* 1 că, cealaltă la politehni sînt eleve in clasele a spus că m-au luat pen
la înccpri., Toma ne relatează: „Deşi nici nu vreau s-o ştiu... poveşti am înţeles de ce Vlll-a şi, respectiv, a V-a.
inoura trep- situaţia lui nu-i uşoară că, in Bucureşti. Vreau să ...Ochii Ancuţei Călău se Ancuţa îşi dorise, cînd a Şi amindouă ştiu să cinte tru creştere şi educare.
vor cădea (tatăl a decedat şi mama muncesc astfel incit să le umplură de lacrimi. Crnd lost internată, o păpuşă Le spuneam mamă şi ta
ib formă dc urmez exemplul. Pentru ca minunat. tă...".
il va sufla 1 mai are de întreţinut doi avea doi ani a lost inter care plinge. Păpuşa pe — Ce ştiţi despre părinţi, Dar bucuria ei s-a spul
s
rat din di- şcolari), Florin este de mama şi tata să fie mindri nată la Şcoala ajutătoare care Elena Lăzărescu, di
le. Tempe- I nota 9 şi 10. Este harnic, de noi, de toate. din Bretea Strei, iar cind rectoarea Casei de fete, Anişoara ? berai după nici doi ani.
ne vor fi * ordonat, bun şi la practică". a împlinit şase ani a ve i-a dăruit-o cind a vizi - S-au despărţit. Adre Cea care venise s-o ia (de
re zero şi Aşa cum este şi Marius COLEGII nit la Casa de fete din O- tat-o la spital... sele lor nu le cunosc. Pe profesie asistentă la spita
, iar cele \ îl ŞTIU DE FRICĂ răştie. Părinţii n-au vizi- mama o mai ţin minte, lul comunal !) a renunţat
% Birleanu, din clasa a Vll-a
! plUS 7 Şi E. Doar crnd a fost ame tat-o in ultimii patru anJ. „MULŢUMESC, IANCULE" deşi de atunci n-am ma ! la gestul uman. aducind-o
îteorolog de I — Părinţii mei sînt înca ninţat cu repetenţia a ve Nici atunci cind au lost ...Aşa învăţase să-i spu văzut-o. Pe tata nu-l mai din nou la Orăştie.
iţ P-). draţi în muncă - ne spu nit mama la şcoală. Chiar anunţaţi că ietija-i inter nă, lancuîe. încă de mică, ştiu. M/Vrae/a nu-i cunoaş ESTERA ŞINA
I