Page 87 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 87
NB. 9 130 • JOI, 26 MARTIE 1987 Fag. 3
Crucea Roşie şi rosturile sale umanitare
LEVIZIUNE
Artizanii i
cjurnal
¡umilele Indcpen- Organizaţie de masă vo manifestări organizate au — într-adevăr. Numai la • Manifestare omagiata.
îţel (color). luntară, cu larg caracter avut ca subiect necesitatea concursul „Sanitarii pri Aniversarea a 65 de ani
Emisiune—concurs succesului scenic obştesc şi cu scopuri pro întemeierii familiilor tine cepuţi” au fost cuprinşi de la crearea Uniunii Ti-'
iicată aniversării fund umanitare, societatea re, trainice, cu cit mai
110 an< la cit peste 10 000 de elevi. A- nerctului Comunist şi a 30
irea lifclepcnden- de Cruce Roşie are în co mulţi copii, ca şi consecin cesta s-a desfăşurat pe de ani, de la înfiinţarea
de stat a Româ- misiile şi comitetele de ţele nefaste ale întrerupe trei grupuri de partici Uniunii Asociaţiilor Stu
1. Participă re- Spectacolul scenic ii are Sub îndrumarea unor profil din judeţul Hune rilor de sarcină. panţi, de rezultate bune denţilor Comunişti din
zentativele judc- ca protagonişti în primul astlel de oameni, adevăraţi
ir Alba, călăraşi, doara un real sprijin în — Care a fost contribu şi foarte bune bucurîn- România a fost emoţionant
iiasna şl Teleor- rind pe interpre\i. Prin ta artizani ai succesului artis ampla muncă pusă în ţia formaţiunilor sanitare du-se — la clasele II—IV marcată printr-o manifes
n. lentul, expresivitatea miş tic, au fost puse in scenă slujba ocrotirii sănătăţii de Cruce Roşie la îndepli
aglnl din Ban- — şcolile generale nr. 1, tare omagială, organizată
desli cării, a cuvintului rostit, ei formaţii de teatru, brigadă omului. Pentru a cunoaşte nirea obiectivelor educative 3, 4, 5 — la V—VIII - la Liceul „Decebal" din.
ejurnal. reuşesc să creeze starea artistică, montaj literar, re activitatea pe care aceas care au stat şi stau în fa şcolile nr. 1, 3, 8 şi Cris- Deva. Prof. Valentina A-
emoţională, de comunicare cital de poezie patriotică, tă organizaţie o desfăşoa ţa organizaţiei municipa tur iar la IX—XII — li chim şi prof. Rodica Pir-
ră în municipiul Deva, le ? ceele industriale nr. 1, 2 van au reliefat bogatele
cu sala, ci; spectatorul, fă grupuri vocale şi corale, — în municipiul nostru
ră de care actul artistic nu dansuri populare, ansam nc-am adresat tovarăşului şi „Decebal”. Este tot mai tradiţii ale luptei revolu
Mihai Cimbru, preşedinte îşi desfăşoară activitatea merituoasă activitatea de ţionare a tineretului din
REŞTI I: 0,00 Ra- ar fi posibil. Ei sint insă bluri de cintece şi dansuri, le Comitetului municipal 30 de grupe sanitare în ca educaţie sanitară desfăşu România. Un loc dis
ramul dimineţii; datori să materializeze in obiceiuri folclorice, alte ge de Cruce Roşie. re sint cuprinse 540 echi rată în şcoli. tinct a fost acordat stră
atul medicului ;
ordinea zilei în primul rind ideea de spec nuri artistice. Pot li amin — Recent a avut loc piere — şi 967 posturi de — Vreţi să vă referiţi şi lucitei activităţi a tovară
ură; 7,00 Radio- tacol, şlefuită de-a lungul tiţi aici, pentru calitatea plenara comitetului muni- prim-ajutor care sint de Ia picătura de viaţă, la şului Nicolae Ceauşcscu în
7,30 Azi, în ţară; c pal de Cruce Roşie, care servite de peste 2 900 de gestul umanitar al donării rîndurile mişcării comu
:
■ista presei; 8,10 multor ore de repetiţii, ce evoluţiilor formaţiilor pe
1 melodiilor; 9,00 aparţine instructorului. Ac care le conduc, Li a Mari- a relevat bilanţul muncii persoane. Grupele sanitare onorifice de sînge ? niste de tineret, aportului
de ştiri; 9,05 Răs- desfăşurate în ultimul an, au participat la pregătiri — Este o latură a mun său determinant în reor
i ascultătorilor ; tivitatea acestora din ur nescu, dirijorul corului din rosturile educative ale ac teoretice şi practice în ve cii comitetului nostru faţă ganizarea Uniunii Tinere
¡ulctln de ştiri ; mă rămîne, de cele mai Ţ e b e a, Nicolae Pera ţiunilor întreprinse ca şi derea acordării primului tului Comunist, în mobili
cces, cutezători 1; multe ori, necunoscută de care avem muft respect,
intece pioniereşti (Geoagiu), Sanvina Frăfilă angajarea cu care oamenii ajutor, ou sprijinit unită în această activiîatc, bio zarea maselor de tineri la
'ubllcitate; 11,00 spectatorului. Instructorii t de suflet — activiştii noştri ţile sanitare în acţiunile logul Gela Pădurean, mem lupta împotriva dictaturii
do ştiri; 11,05 Re- sint cei care, prin presti (Rapoltu Mare), Marina obşteşti — răspund cerin
1987: 11,35 Din Vuzdugan (Ociu), Viorica de prevenire şi combatere bru al comitetului munici fasciste şi a războiului
compozitorului II. giul de care se bucură ţelor umanitare pe care le a bolilor infecto-contagioa- pal de Cruce Roşie are hitlerist.
nu; 12,00 Buletin (majoritatea sint cadre di Boldura (Dealu Mare), Ma incumbă această organiza se, în respectarea norme merite incontestabile. în Manifestarea a fost emo
; 12,05 ştiinţa se- ţie. Ca rezultat al muncii lor igienico-sanitare, în anul trecut a fost recolta ţionant şi înălţător între-’
XX; 12,25 Trăim dactice - n.n.), menţin in rioara Istrate (Pane), Edi
de împliniri mă- activitate potenţialul artis ta şi loan Filip (Brotuna), politice şi organizatorice organizarea activităţilor e- tă o cantitate de 837,7 1 gită de recitalul de muzi
ntccc; 17,40 Din desfăşurate de comitetele ducative din unităţile e- sînge, cu 142,7 1 mai mult că şi poezie patriotică,
i folclorului; 13,00 tic de la nivelul localităţi instructor! de teatru, Ma şi comisiile noastre, orga conomice. în etapa muni decît am p r e c o n i z a t , „Garoafele sint roşii şi din
Ia 3; 15,00 Avan- lor judeţului, aleg sau sint riana Lup (Dumbrava de
ă radio-tv.; 15,13 creatorii repertoriului, lor nizaţia municipală de Cru cipală a întrecerii grupelor 552,950 1 au fost donări o- pricina mea", căruia i-au
de operetă; 15,40 Sus), Salvina Gyarmaty ce Roşie numără în pre sanitare, pe primele şase norifice de la cei 1926 do conferit valorile artei e-
ibll române; 10,00 li se datorează, in primul zent peste 24 000 membri locuri s-au situat cele de natori de la I.E.C., E.M. levele Mihaela Bcsnea, Si-'
mal; 10,15 Au- rind, succesul, calitatea e- (Baia de Criş), instructori cotizanţi. Este merituoasă mona Ciobîrdan, Nina I.ş^
■adio; 1G.45 Meta- de montaje literare, Petru la T.A.G.C.M., I.P.L., în Deva, G.I.G.C.L., I.P.E.G.,
cîrţtoe; 17,00 Bu- voluţiei scenice. în acest sens preocuparea treprinderea de lianţi, Dacia-service, Ţesătoria de toc, Cerasela Măghcfuşan,
î ştiri; 17,03 Ra- Demian (Orăştiaara de şi activitatea organizaţiilor I.C.I.T.P.L.C.I.M., I.M.C., mătase, întreprinderea viei Carmen Tomescu, Ana Ma
a economică ; în etapa pe consilii uni de Cruce Roşie de la I.C.R.A. Ca şi în anii prece şi vinului şi altele. Se sim fia Wotscli, Alina Istvan,
apăr şl te cînt, ce agroindustriale a Fes Sus), Valeria iosivoni (Să
mea; 18,00 Orele cel), instructori de brigadă \ I.M.C., Direcţia sanitară, denţi, la noi se desfăşoară cu te o tot mai largă înţele iar Violeta Anca şi Nadia
8,20 Anul doi al tivalului naţional „datarea ADAS, Cariera Mintia-Ve- bune rezultate cursul pen gere a rosturilor profund David au susţinut un in
ului * — anul României", munca instruc artistică. LI s-au adăugat ţel, I.F.E.T., I.P.I.C.-C.F., tru surori de Cruce Roşie, umanitare şi educative ale spirat moment de muzică
iţei t onale a instructorii ce valorifică şi
ul; i j Buletin torilor a ieşit cu pregnanţă I.J.T.L., I.P.S.R.U.M, Şcoa fin prezent frecventat de organizaţiei de Cruce Ro tînără.
; 19,05 Amfitea- in evidenţă. Ar putea li aduc in scenă dansuri la g e n e r a l ă nr. 3, 114 eleve), merite deose şie, iar, în ceea ce ne • „Patrie română, ţară
lereţil; 20,00 Ra- I.C.I.T.P.L.C.I.M., Consiliul bite în organizarea lui re priveşte, ne vom strădui
d; 20,30 Clrcula- remarcaţi in acest sens in populare, obiceiuri folclo de croi". In cadrul acţiu-ţ
eră bucureşteană; structorii din comunele O- rice - Viorel Bodea (Orăş popular m u n i c i p a l , venind dr. Raveca Bote- să ridicăm ştacheta mun nii naţionale de. educare
î sugestia dv. ; I. C. S. M. I., I. C. S. M. A., zan şi tovarăşei Lucia Vă- cii noastre, începind cu patriotică a pionierilor,
zl într-o oră ; răştioara de Sus, Beriu, tioara de Sus), loan Toan I. C.R.M., cartierele nr. 10, tavu, veche şi entuziastă comisiile din secţii, sec
Moment poetic ; Va ţa de Jos, Baia de Criş, „Patrie română, ţară de
jeturnă muzicală; tă (Boşorod), Bujorel Mar II, 12, 14, 16, 26 şi altele. activistă pe tărîmul Crucii toare, întreprinderi, insti eroi", la Petrila a avut loo
,00 Buletin de Certeju de Sus, Turdaş, cu (lila), Dionisite Urs (Lă — Pornind de la proble Roşii. tuţii, şcoli, sate şi cartiere, o instructivă evocare a răs
Hărâu, Rapoltu Mare, Pui, mele specifice de sănătate — In întrecerile „Pen pînă la nivelul comitetului coalei ţărăneşti din 1907.
pugiu de Sus), Virgil Bu
Baru, Răcbitova, Buceş, ale municipiului, de la sar tru sănătate şi umanitate", municipal şi al biroului Ecoul pe care marea ridi
taş (Obaba-Ponor), Aurora
Băiţa, Vălişoara, Geoagiu, cinile ce revin organiza „Muncă şi sănătate", „Sa său. Este o muncă obşteas care la luptă de acum 80
MEMA! Mihoc (Stinceşti-Ohaba- ţiei de Cruce Roşie, vă că, deloc uşoară, dar în- de ani l-a avut în creaţia
Romos, Bretea Română, nitarii pricepuţi" şcolile
Lunca Cernii, Buniia, Do Răduleşti), Viorel Demian rugăm să vă referiţi la generale şi liceele din mu ţelegîndu-i rosturile, ne literară şi plastică româ
Toate pînzele (Hărţăgani), Gligor Auro activitatea educativ-sanita- nicipiu antrenează mereu înţelegem menirea . nească a fost impresionant
seria a Il-a: „Mis- bra, Lăpugiu de Jos, Sîn- ră şi de prevenire a acci LUCIA LICIU ilustrat prin lucrări de
mărilor“ (Patria); tămărie Orlea ş.a. Nume ra (Dupăplatră). Cu astfel dentelor şi îmbolnăvirilor. şi cu eficienţă elevii.
.1 contraatacă ~ certă valoare artistică.
I-II (Arta); HU- roase colective artistice şi de oameni de suflet se — în colaborare cu Di
RA: Porţile al- interpreţi din aceste loca mindresc căminele cultu recţia sanitară am organi
ale oraşului (Mo-
A); Despărţire lităţi au promovat in eta rale din localităţile respec zat numeroase acţiuni e- „Hărnicie
iră — seriile I-Il pa judeţeană a Festivdlu- ducativc, cum au fost dez
î — B); Roberto tive. Prin personalitatea lor baterile şi expunerile pri
şi diamantul - roz lui naţional „Cintarca se menţine ridicat tonusul, vind prevenirea bolilor pionierească"
i); Bătălia' clin Sub acest generic s-a des
(Arta); PRTRO- României" şi vor evolua, permanenţa mişcării artis cardiovasculare, respirato făşurat o fructuoasa întrece
Luptătorii clin ca de atîtea ori, cu succes, rii, digestive, reumatisma
nisterioasă (Pa- tice de amatori hunedore- le, abuzul de alcool, tutun, re pentru recuperarea mate
întrece
refolosibile,
rialelor
\1 patrulea gard alături de formaţii similare ne integrată Festivalului re organizată în toate uni
ebarcader (Uni- din mediul urban, aparţi- şi medicamente, bolile tăţile de pionieri din şcolile
iăutăt/'* de aur naţional „Cintarea Româ transmisibile, profesionale generale din judeţ. In oru-
e I-L Noiein- nind cluburilor şi caselor niei". şi altele, cu conţinut a- şul Orăştie şi in comunele
LUPENiî Zi de din zonă, întrecerea a fost
re * Dragostea de cultură orăşeneşti şi daptat la specificul mun deosebit de fructuoasă — pen
uţia (Cultural) ; muñid pale. MINEL BODEA cii din unităţile miniere, tru că purtătorii cravatelor
nî: Un oaspete la complexul C.F.R., industria roşii eu tricolor au dorit să
uceafărul); LO- uşoară, şcoli, cooperative răspundă prin fapte genericu
Tăpastia Iubirii lui „Hărnicie pionierească“«
l); PETRILA: Ini- meşteşugăreşti etc. Unele „Astfel — ne scriu membrii
e (Muncitoresc) ; subrcdacţiei „Cuvint pionie
îl: La patru paşi resc“ de Ia c.P.S.l*. orăştie
- adls“ (Retezat) ; — decada record a antrenat
O şansă prea sute şi sute de pionieri de la
leaua roşie); GU- Cu ce noutăţi vă prezentaţi în această şcolile generale nr. 1 şi 2 O-
ZA: Adolescenţii ruştio şl din comunele lialşa,
?i (Minerul); O- Beriu, Geoagiu şi Orăştloara
: Liceenii (Pa primăvară în faţa cumpărătorilor ? Fabrica pentru producţie induşirială şl prestări servi de Sus. Hărnicia noastră S-a
nii pentru pri- cii Brad. La secţia de galva nizare munceşte cu hărnicie materializat în colectarea a
ţării * Ziua „Z“ un colectiv care înregistrează lunar depăşiri ale planului 10 000 leg fier veclii, 4 000 Ug
) ; GEOAG1U- cu 15—20 Ia sută. Intre aceştia îl amintim pe Emil Indrleş, birlic. 70 leg textile, 21 000 Sit
undă de tan- întrebarea din titlu se a- terie-mercerie, marochină- doara, unităţile din piaţa şeful formaţiei de lucru, Elena Ungureanu şi Dorin Manea. ele şi 20 000 borcane“.
'asa de cultură); dresează, după cum se vede, rie. Asigurăm populaţia Dunărea.
: O zi fără note organizatorilor de activitate că ceea ce vom oferi prin Din investiţii, la Orăş-
BRAZI: Coman-
ăril; CAL AN: A- comercială cu amănuntul. magazinele noastre în a- tie, în vecinătatea spi
(Casa de cul- Tovarăşa Viorica Mi- ceastă primăvară va avea talului nou, vom deschi SESIZĂRI - SOLUŢII |
»IMERIA: Rum- lincu, şef birou organizare- un grad ridicat de nou de în această primăvară
(Muroşul); ILIA: ® Unui grup de cetăţeni s
îs — seriile I-1I desfacere-transport din ca tate. Creatorii de modele un mare şi modern ma
). drul Uniunii judeţene a din cadrul cooperaţiei gazin. de ia C.T.E. Mintia, în nu- |
cooperativelor meşteşugă meşteşugăreşti nu sint în ceea ce priveşte pro mele cărora semnează A-
reşti : zgîrciţi în căutări şi nici dusele pe care le desfa drîan luga, întreprinderea |[
ONOEXPRES — Comerţul cu produsa lipsiţi de fantezie. cem, cumpărătorii au deja AVEŢI CUVÎNTUL de transporturi auto Hune-
proprii pe care-1 organ’- Tovarăşul Viorel Bota, cunoştinţă de existenţa în doara-Deva răspunde : îi
•ele extrase la zează cooperaţia meşteşu directorul întreprinderii magazinele noastre a unor • in spaţiul verde al străzii G. Enescu din Hune „începind cu data de 23 li
din 25 martie : gărească în judeţ se des comerciale de stat pen produse de seră — salată doara au fost plantaţi, cu ani in urmă, copaci la o dis februarie a.c., autobuzul 5
1 : 2, 32, -14, 24, făşoară prin 31 de unităţi tru legume şi fructe, o verde şi gulioare. Avem tanţă de 4-5 metri, De la plantare şi pînă acum, nu care deserveşte traseul |
de desfacere. Noutăţi în întreprindere cunoscută în înţelegeri şi cu alte uni le-au fost niciodată corectate coroanele. Crengile au Dobra - Termocentrala J
a II-a 7, I, 4, tăţi producătoare şi pentru ajuns pînă la ferestrele apartamentelor, blocînd intrarea Mintia, pleacă din Dobra
această formă de comerţ general dar totuşi nouă
total de câştiguri: prin care dorim să-i cîş- prin misiunea ‘şi statutul alte produse de seră pe luminii naturale, a razelor solare în locuinţe, incit sîntem la ora 5,50 în loc de 5.29. ţ
lei. tigăm de partea noastră său de funcţionare ; care sperăm să le punem nevoiţi ca în toate încăperile să aprindem becurile, şi Considerăm că in felul a- j
pe cumpărători ? Una din — In ceea ce priveşte în curînd la dispoziţia în timpul zilei, făcînd risipă de energie. Pentru a ne cesta cererea navetiştilor Jj
tre ele priveşte reţeaua, reţeaua, avem pentru a- cumpărătorilor. încadra în prevederile Decretului privind economisirea de pe acest traseu a fost »
EMEA în jurul datei de 1 apri cest an un program de Pentru a veni în spri energiei electrice şi pentru aspectul estetic al acestei soluţionată". ţ t
lie se va redeschide la înnoiri şi modernizări, a- jinul celor care vor să străzi, cerem edililor municipiului Hunedoara să corec © La cererea dv. privind |
azi : vremea va Petroşani în centrul civic probat în consiliul oame planteze sau să semene teze coroanele copacilor, ştiind că asemenea lucrări tre eliberarea unei adeverinţe J
îbătoare şi va un magazin de desfacere. nilor muncii. Separat de legume şi pomi în grădi buie dirijate de către specialişti. (Locuitorii blocurilor de vechime, tovarăşe Da- î
să se încăl- nile proprii, am introdus 1, 3, 5 şi 7 — strada George Enescu - Hunedoara).
Cerul va fi tem- Magazinul va fi speciali aceasta, facem extinderi în magazinele noastre ma radics Martin, strada Da- I
iros. Vor cădea zat pe confecţii de îmbră din investiţii. robanţilor, nr. 25, Deva, ÎJ
ate care pot a» căminte, galanterie şi arti terial semincer de legume ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI I.A.C.R.S. Hunedoara râs- |
aracter de aver- în ceea ce priveşte mo şi răsaduri de cea mai
al va sufla slab zanat. dernizările, la Deva am bună calitate. Prin unită punde că s-au verificat J
moderat. Tempe- Noutăţi avem în privin supus pînă acum acestei ţile I.C.S.L.F. vom pune, • Maria Albişoru - al municipiului Hunedoara. statele de plată de la Trus- I
minime vor fi ţa produselor pe care le acţiuni unitatea din stra Hunedoara. Plata dreptu ® Octavian Stoienescu tul IV construcţii în perioa- t,
între plus 2 şl de asemenea, la dispoziţia
iar cele maxl- oferim cumpărătorilor. Ele da Eminescu şi florăria celor ce doresc pomi fruc rilor băneşti ce vi se cu — Sîntămăria-Orlea. Aso da 1953—1955, insă dv. nu |
} plus 13 şi M privesc grupele de pro de la poşta nouă. Ea Pe vin, potrivit prevederilor ciaţie cliinologică există figuraţi. In consecinţă, nu J
’ondiţii de ceaţă troşani o asemenea trans tiferi — meri, peri, vişini, Decretului 410/1985. se fa în Deva, str. Gh. Bariţiu, vă poate fi eliberat actul |
a. (Meteorolog duse i încălţăminte, trico cireşi. solicitat. f
eiu I,. Ţuţuriga). taje, confecţii, confecţii formare va cunoaşte uni ce la Consiliul popular nr. 5, telefon 13126.
artizanale, covoare, galan- tatea nr. 7, iar la Hune ION CIOCLEI