Page 85 - Drumul_socialismului_1987_03
P. 85
în spiritul orientărilor şi indicaţiilor secretarului
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI -VA I
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
@ J'JOITUV. «uvîOCtSîc
S O C I A L I S M U L le. fa mm îa cocserie
OREAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARAAÎPX. ACŢIUNE DE PRESĂ COMUNĂ A ZIARELOR „DRUMUL
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N SOCIALISMULUI" DEVA SI „STEAGUL ROŞU" PETROŞANI
I 4 pagini — 50 bani j Răspundere şi exigenţă pentru creşterea
j Anul XXXIX, nr. 9 130 . JOI, Wt MARTIE 1987
şi îmbunătăţirea producţiei*
Plenarei Comitetului Central Mina Bărbăteni este o tăiere şi, ca urmare, rea nele brut extras de la în
ceputul anului.
altă importantă furnizoare
lizăm productivităţi scăzu
de cărbune pentru cocs te, producţii cu mult sub nat pentru încadrarea în
Căile pe care s-a acţio
cele planificate.
din Valea Jiului. în luna
al Partidului Comunist Român ianuarie, colectivul de aici torul ne-a vorbit despre indicatorii de calitate ne-au
în continuare, interlocu
nu şi-a îndeplinit sarcini
fost prezentate do ing. Ivan
le de plan cu aproape 3 000 preocupările colectivului Vitan, şeful compartimen
tone de cărbune, în schimb pentru sporirea randamen tului de programare a pro
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae în cadrul dezbaterilor, au fost exami în februarie a dat în plus telor în abataje .şi creşte ducţiei.
Ceauşescu, secretar general al Partidului nate, cu exigenţă şi răspundere, rezul 82 de tone. Ce-i drept, de rea producţiei de cărbune
Comunist Român, s-a desfăşurat, în zi tatele obţinute în înfăptuirea planului păşirea nu este spectacu — Prin măsurile şi acţiu
lele de 24 şi 25 martie, Plenara Comite pe primul trimestru al acestui an, în uti loasă, dar însemna un nile întreprinse am reuşit
tului Central al Partidului Comunist lizarea cu eficienţă sporită a capacită pas pe calcă recuperării LA i.M. BÀRBÂTENI să separăm total fluxuri
Român. ţilor de producţie, a întregului potenţial restanţelor din prima lu le de steril de cele de căr
Plenara a avut următoarea ordine de tehnic şi uman de care dispune econo bune, să menţinem în ex
zi : mia naţională. Totodată, au fost anali nă. Rezultatele obţinute pentru cocs, preocupări o- ploatare capacităţile de
1. Raport privind realizarea planului zate cauzele neajunsurilor care au dus Ia de , la începutul lui mar rientate în direcţiile dez producţie din stratul
naţional unic de dezvoltare economico-so- ncrealizarca unor indicatori do plan, evi- tie — un minus de aproa voltării continue, în limi 13, cu un conţinut redus
cială a României pe trimestrul I, măsu denţiindu-sc măsurile întreprinse în ve pe G 000 tone de cărbune tele posibilităţilor existen de cenuşă. De asemenea ne
rile pentru îndeplinirea planului în tri derea îmbunătăţirii întregii activităţi c- — măresc restanţele, ceea te, a capacităţilor de pro străduim să realizăm o
mestrul XI şi pe întregul an 1987, precum conomice. în acest sens, a fost înfăţişat ce face ca primul trimes ducţie, intensificării rit bandajare optimă a tava
şi pentru desfăşurarea în bune condiţii modul cum se acţionează pentru recu tru al anului să se încheie mului de execuţie a lucră nelor, cu seîndură şi plasă
a lucrărilor agricole de primăvară. perarea ncîntîrziată a restanţelor, perfec cu planul nerealizat. Cau rilor de pregătiri şi inves dc sîrmă, să împuşcăm se
2. Raport privind efectivul, compoziţia ţionarea şi modernizarea în continuare a zele acestei stări de lu tiţii — domeniu în care se lectiv în abatajele cu zone
şi structura organizatorică a partidului la proceselor tehnologice, sporirea nivelului cruri ni le-a prezentat di va folosi din ce în ce mai
31 decembrie 1986 şi activitatea politico- tehnic şi calitativ al produselor, creşte rectorul întreprinderii, ing. mult mecanizarea princi sterile. O altă măsură,
organizatorică desfăşurată de organele şi rea mai accentuată a productivităţii mun Gheorghe Mo doi : palelor operaţiuni. care s-a dovedit eficientă,
organizaţiile de partid pentru înfăptui cii şi a eficienţei economice, reducerea — Rămînerile în urmă Un mare merit U are constă în intensificarea o-
rea hotiiririlor şi directivelor partidului. consumurilor, a cheltuielilor materiale şi din anii precedenţi la lu -însă colectivul minei Băr- peraţiunilor do claubaj,
¡1, Raport cu privire la activitatea des încadrarea strictă în normele stabilite, crările de investiţii nu biiteni in ceea ce priveşte atît pe fluxurile din sub
făşurată de organele de partid, de stat pentru realizarea ritmică a producţiei ne-au dat posibilitatea să încadrarea în indicatorii
şi organizaţiile de masă în anul 198G pen fizice, în structura planificată, onorarea ne creăm capacităţile de de calitate a cărbunelui teran cit şi la suprafaţă,
tru înfăptuirea politicii de cadre a parti tuturor sarcinlor la export, pentru înfăp producţie necesare realiză extras şi livrat preparaţiei acolo unde este absolut m-
dului. tuirea integrală a planului pe trimestrul rii planului, să deschidem Lupeni. în această activi
4. Raport privind activitatea de re II şi pe întregul an . Au fost prezentate, noi orizonturi. La aceasta tate rezultatele înregistra DORIN GHETA,
zolvare a propunerilor, sesizărilor, rccla- de asemenea, măsurile luate în domeniul se adaugă tectonica deose te sînt deosebite. Valoarea DUMITRU GHEONEA
maţiilor şi cererilor oamenilor muncii în agriculturii, pentru executarea, intr-un bit de accentuată a câmpu lor este sintetizată în bo
anul 1986. timp cit mai scurt, a tuturor lucrărilor a- lui nostru minier,, caro ne nificaţiile primite, care. (Continuore în pag. o 2-a)
5. Raport cu privire la activitatea in gricole de primăvară, astfel îneît să se da mult de furcă si în mo pînă la sfîrşitul trimestru
ternaţională a partidului şi statului în obţină recolte superioare, în conformitate mentul de faţă. Datorită lui 1. se vor ridica la
1986 şi principalele obiective ale politi cu prevederile planului pe anul 1987, cu zonelor sterile care au a- 13 000 tone de cărbune, cu *J Material cu apariţie
cii externe în anul 1987. obiectivele noii revoluţii agrare. Părut într-un abataj nu mult mai mult decîl mi simultană in ziarele
6. I’roblcmc organizatorice. Participanţii la plenară au reliefat în putem folosi combina de nusul înregistrat la cărbu ,,Drumul socialismului"
Raportul la primul punct al ordinii de semnătatea deosebită a documentelor su şi ,,Steagul roşu".
zi a fost prezentat de tovarăşul Con puse dezbaterii, a măsurilor stabilite care A
stantin Dăscălcscu. asigură întărirea pe mai departe a rin-
In continuare, în cadrul dezbaterilor, durilor Partidului Comunist Român, creş
au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Ol terea rolului său conducător in toate do
teana, Carol Dina. Neculai Ibănescu, Ma meniile de activitate, perfecţionarea sti
rin Iâiaclie, Radu Bălan, Aguriţa Alexan- lului şi metodelor de muncă ale orga
drescu. Ştefan Rab, Emil Huidu, Ghcorghe nelor şi organizaţiilor de partid, intensi
Enică, Marin Gheorghe, Dumitru Con ficarea activităţii lor politico-organizato-
stantin. Marin Bradcn. rice pentru înfăptuirea hotărîrilor şi di
Exprimînd sentimentele de profundă rectivelor partidului. în acelaşi timp, s-a
dragoste, stimă şi preţuire ale comunişti relevat că măsurile prevăzute contribuie
lor, ale tuturor cetăţenilor patriei faţă de la realizarea in cele mai bune condiţii a
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participan politicii de cadre a partidului, corespun
ţii la dezbateri au dat o înaltă aprecie zător cerinţelor şi exigenţelor actualei e-
re rolului esenţial, determinant, al se tape de dezvoltare a ţării. Totodată, a-
cretarului general al partidului în ela cestea asigură soluţionarea cu maximă
borarea şi înfăptuirea politicii interne şi operativitate a propunerilor, sesizărilor şi Mineri din cadrul sec
externe a partidului şi statului, în fun cererilor oamenilor muncii, în conformi torului I al I. M. Bărbă
damentarea planurilor şi programelor de tate cu hotărîrile de partid şi legile ţării, teni, înaintea intrării în în pregătirea campaniei agricole de primăvara
schimb. Ei se numără
dezvoltare economico-socială a ţării, în stimulîndu-se o participare tot mai largă printre cei care îşi înde
organizarea şi conducerea operei istorice a maselor Ia conducerea treburilor so plinesc ritmic sarcinile
de edificare a socialismului şi comunis cietăţii, la dezvoltarea democraţiei mun de plan. Se munceşte în „foc continuu“,
mului pe pămîntul României, în promova citoreşti, revoluţionare în patria noastră.
rea cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării Foto AL. TĂTAR cu răspundere, pentru viitoarea
rodnice între naţiuni. (Continuare in pag. a 4-a)
recoltă de leguma şi fructe
în toată această perioa culturile do legume tu,
dă legumicultorii şi ponv- jmrii. Pînă acum -au
cultorii din f e r m e l e plantat două milioane fire
03 ECONOMII, ne Ia în
ceputul anului la zl, lu A.E.S.C.II. Sîritandrei au de varză timpurie, un mi
crătorii din unităţile co desfăşurat ri activitate sus lion fire de tomate, un
merciale aparţinătoare ţinută atît în sere, cît şi milion fire de salată şi a-
I.C.S.M.A. Hunedoara au
economisit peste 12 000 kWli în grădini, efectuînd o proape 800 O0O fire de ar
energie electrică. în a- gamă largă de lucrări. dei. De asemenea, se pre
ceea.şi perioadă au colectat Iată, de pildă, în .sere, gătesc răsadurile pentru
şi predat peste î>,r» tone
hîrtie şi cartoane, au re
cuperat multe alte mate
riale A.E.S.C.H. SÎNTANDREI
ÎNTILNIRE CU BRI
GADA ştiinţifica. în lucrătoarele din cele două culturile ce urmează a fi
organizarea Comisei co
munale de răspîndire a cu ferme conduse de ingine plantate în cîmp.
noştinţelor ştiinţifice din rele Viorica Ardean şi
Gurasada, în satul Runc- Aneta Căl'man muncesc Tot în această perioa
şor a avut loc o reuşită dă s-au transportat şi ad
întîlnire a brigăzii ştiin la întreţinerea culturilor ministrat în cîmp peste
ţifice cu localnicii. „Mate de legume timpurii. Amin 3 200 tone de îngăşâmin-
rialitatea lumii în lumina tim numai că de la înce
ştiinţei şi practicii social- putul anului s-au recoltat te organice. Lucrarea se
istorice contemporane“ a şi livrat unităţilor de pro desfăşoară în continuare,
fost tema întilnirli ce a mecanizatorii Nicolae
suscitat un viu interes. fil 50 tone de salată verde Neamţu, Bujor Blaj şi
Filmele documentare au (cam 10 000 dc căpăţîni zil Marin Ştefan fiind cei an
susţinut cu succes ideile nic).
dezbătute. trenaţi la transportul gu
— în prezent acţiunea noiului şi administrarea
numărul unu în fermele lui.
Combinatul siderurgic „Victoria“ - călan. l,n turnătoriu do cilindri, unde munceş
te brigada condusă de Nicolae GăUleanu, lucrătorii din for mapa Iul Ioan Itul pregătesc noastre — sublinia ingine
tUi cu atenţie formele pentru fusele inferioare alo cilindrului de laminor. rul Ioan Darabant, direc MIRCEA LEPĂDATU
Foto NICOLAE GHEORGHIU torul asociaţiei — este pre
— • — • — . gătirea răsadurilor pentru (Continuare (n pag, a 2-a)
