Page 30 - 1898-04

P agina 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 77 -1898.

alte puncte ale hotărîrei autorităţilor bise­ factori anti-culturali. Vorbitorul nu află aceia, ai căror patriotism este neîndoios. Senatul a refusat de a primi amen­
ricesc!. Mai dise în fine raportorul Tuba, deci nici o raţiune în tendinţa, ca statul Vorbitorul doresce, ca în privinţa §-lui 9 damentul votat de Camera representanţilor.
căreservarea acestui drept de ingerinţă a gu­ să sprijinescă asemenea stări de lucruri pă- să fiă dumerit din partea guvernului, căci Tot odată, a respins propunerea, ca Senatul
vernului asupra preoţilor „este pretinsă şi gubitore. Va să dică prima lui observare altfel din considerare faţă cu autonomia să ţină o conferenţă împreună cu Camera
de interese naţionale şi de stat forte impor­ este, ca ajutorul din partea statului se se bisericei sale n’ar pute sprijini proiectul. representanţilor, cu 43 contra 34 voturi.
tante“. Recomandă proiectul spre primire dea esclusiv preoţilor cualificaţi, stabilindu-se In aceeaşi şedinţă a mai vorbit con­ Decisiunea acesta a Senatului s’a co­
luliu Wlassics, ministrul de culte, ţine minimul venitelor preoţescl cu 800 fi. la an. tra proiectului deputatul sas Schwiclcer şi municat Camerei representanţilor. Dingley
se declară, că politica bisericâscă a statu­ A doua observare se refere la numărul contele Ioan Zichy. Cest din urmă a pre­ a susţinut amendamentul primit de Cameră
lui ungar n’a fost nici-odată condusă de preoţilor prevăduţl în proiect a se ajutora. sentat şi un proiect de resoluţiune, cerând şi a propus o conferenţă a acesteia cu Se­
cugetul, de-a desbina de cătră olaltă sta­ Seim, dice Apponyi, că mai ales în bise­ corectura proiectului în aşa mod, ca prin natul. Bromwell propuse ca Camera să
tul şi biserica. Bisericele recepte sunt tot rica greco-orientală fără nici o basă numărul el să nu fiă strîmtorată autonomia biseri­ primescă resoluţia Senatului. Acâstă pro­
atâtea unităţi deosebite, dintre cari unele preoţilor este urcat la o cifră, ce trece celor. punere a fost respinsă cu 172, contra 148
stau în relaţiunî mai strînse. cu statul, al­ peste trebuinţă. Adese-ori numai pentru a voturi şi propunerea Dingley a fost pri­
tele în relaţiunî mai depărtate. Prin urmare satisface unor interese familiare s’au creat Conflictul ispano-american. mită fără votare.
clise mai departe ministrul, nici-odată nu numărose posturi de preoţi, pe cari a-le
voiu pute dice, că în tote caşurile singu­ susţine cu ajutore dela stat nu este nici­ Spania se pregătesce de răsboiîi.
ratice cestiunea dintre stat şi biserică este decum justificat. Luni consiliul de miniştri a încuviinţat ca Dela tribunalul din Clusiu. >
a se resolva după aceleaşi principii egale. A treia observare privesce jei'tfele vaporele Companiei transatlantice să fiă Cluşiu, 19 Aprilie st. n.
Ministrul e de firma „convingere *, că pro­ aduse de credincioşii singuraticelor biserici transformate în corăbii de răsboih. După-
1
iectul nu este vătămător pentru autonomia pentru susţinerea preoţilor şi bisericelor lor, cum i-sedepeşeză din Madrid diarului „Ber- Procesul de pressă a diarului săsesc
w
bisericescă. E cu totul greşită interpretarea de cari jertfe însă proiectul nu ţine semă. liner Tagbl. în cercurile bine informate săptămânal „Bistrizer Zeitung“, care pre­
celor ce clic, că proiectul face dependentă Pe când celor 2,200.000 credincioşi ev. ref. de acolo se crede, că situaţia Spaniei în cum se scie, fusese amânat de două ori,
întregirea venitelor de persona preotului. e prevădut a li-se da un ajutor de 43-8,000 răsboiii nu va fi nici decum nefavorabilă. s’a pertractat Marţi în 19 Aprilie st. n. înain­
Nu de persona preotului, ci de singurati- fi., pe atunci celor 1,600.000 credincioşi In genere se admite, că râsboiul se pote tea curţii cu juraţi din Cluşiu.
cile parochii o face dependentă. E adevă­ (români) gr. or. e prevădut a li-se da un aju­ petrece numai pe insula Cuba şi în apele Acusaţi sunt: Friederic Clemens, lo­
rat, că proiectul dă guvernului dreptul de-a tor de 911,000; şi pe când pentru 1,200.000 învecinate. Colonia spaniolă din Buenos- cuitor în Bistriţa, de 43 de ani, evaug.
pută subtrage în anumite condiţiunl între­ de credincioşi augustini e prevădut un aju­ Ayres a contribuit 3,700,000 franci cu scop lutheran, necăsătorit, redactor al diarului, de
girea venitelor. Nu se pote pretinde doră, tor de 71,000, pe atunci israeliţilor, cari de a-se constitui un încrucişător. In 6 profesiune pantofar. El este învinuit a fi
ca acel stat, care dă întregirea, să stea sunt numai 700,000, e prevădut a li-se da Maiă se va arangia în Madrid o mare comis delictul de agitaţiune în contra unei
eventual cu totul impotent şi nearmat faţă 91,000 fi. E cu neputinţă, ca aceste dispro- luptă de tauri, a căreia venit e destinat naţionalităţi prevădut în §. 171 şi §. 172
cu un preot, care ăoveăesce o atitudine nepa­ porţiunî să nu producă turburări în sînul pentru subscripţia naţională. alinea 2 al cod. penal, pentru-că a publi­
w
triotică şi-şi uită de datorinţele lui faţă de bisericelor autonome. Vorbitorul doresce, ca Din Havannah „Agenţia Havas pri- cat foiletonul apărut la 4 Septemvre 1897
patria. (Aşa este! Aşa este! în drepta), la împărţirea ajutorelor dela stat să se ţină mesce soirea, că în sfatul generalilor spa­ în numitul diar sub titlul: „Petofi-Feier in
său ca să stea cu manile în sîn faţă cu o semă de jertfele şi sarcinele, ce credincioşii nioli s’au stabilit deja planurile de apărare. der Sachsenstadt“.
autoritate bisericăscă, care pote din sim­ le portă pentru susţinerea preoţilor lor şi Generalul Blanco a primit o deputaţiune Mai departe sunt acusaţi Dr. Gustav
patia faţă cu preotul acusat, închide ochii în proporţiunea acestor sarcine şi jertfe să a comercianţilor din Havannah, cari i-au Kelp, locuitor în Bistriţă, de 31 de ani
faţă cu anumite uneltiri în contra statului, se împartă ajutorele. Altfel el nu pote sus­ oferit tot concursul. Generalul Pândo in- evang.-luth., însurat, n’are copii, advocat
— uneltiri, faţă de cari însă statul nu pote ţine proiectul, căci e mare nedreptate a se specteză fortificaţiile dela Cienfuegos, caii sublocotenent în res. la regim, ces., şi reg.
închide ochii, ci e dator a îngriji, ca preoţi da bisericei luterane 71,000 fi., pe când sunt destul de tari spre a resista ori că­ 63 de infanteria. El este învinuit a fi co­
cu atitudine nepatriotică să nu fiă împăr­ bisericei române gr. or. 900,000 fi. rui atac. mis transgresiunea prevădută în §. 34 al pa­
*
tăşiţi din sumele destinate pentru între­ Altă modificare pretinsă de Apponyi tentei de pressă austriaco absolutiste, care
girea venitelor. In fine ministrul mai dise, ar fi, ca sumele destinate pentru ajutorare In Statele-Unite atenţiunea generală este în vigore pentru Ardei; în fine este
că în acest proiect el află pe deplin apă­ să se pună la disposiţia autorităţilor bise- este îndreptată cu mare încordare asupra acusat" Teodor Dotschar, asemenea locuitor
rate marele interese naţionale şi recomandă ricesci cu obligamentul, ca să-l administreze resoluţiunilor corpurilor legiuitore. Camera în Bistriţă, de 48 de ani, rom.-cat„ căsă­
deci proiectul spre primire. ca fond separat şi în fiă-care an să presente deputaţilor cere restabilirea păcii pe insula torit, are un copil, tipograf, pe basa §.
guvernului lista preoţilor ajutoraţi, er decă Cuba şi numai eventual intervenţia urmată. 35 (a) a aceleiaşi patente austriaco.
Contele Albert Apponyi: dice, că proiec­
guvernul ar observa, că au fost ajutoraţi Senatul dimpotrivă în resoluţia sa, primită Tribunalul a fost astfel compus: Preşedinte
tul e de natură cu totul oportunistă. Ou
scopul proiectului consimte şi el, deore-ce şi preoţi nemeritaţi, să pretindă dela auto- cu 67 contra 21 voturi, cere evacuarea br. Sig. Szentkereszthy. Judi: Lud. Becselc şi
vede şi simte, că e o neapărată necesitate î-itatea bisericescă a-le subtrage ajutorul. Cubei de cătră trupele spaniole, imediată Jos. Bartolc. Acusator public, procurorul
de-a ajutora bisei’icele mai sărace şi pe Dâcă însă ar observa, că anumita autori­ intervenire armată şi recunoscerea Cubei ca reg. Lad. Sâmi, er apărătorul acusaţilor
preoţii slab dotaţi; dăr faţă cu disposiţiile tate bisericescă procede în mod ilegal, atunci republică şi declară tot-odată hotărît că Dr. Garol Lurz advocat în Braşov.
cuprinse în proiect are de-a face mai să-i subtragă respectivei biserici ajutorul. n’are de gând a anecta insula. Juriul a fost astfel compus: Dr. K.
multe observări. In sensul acestor observări Apponyi Este der o deosebire între resoluţiu- Szentkirâlyi, Dr. Stef. Ghidofaly, Dr. G.
a presentat în numele său şi al soţilor săi Menyhart, Jul. Lenk, Nicol. Trandafir, Dr.
Mai întâiu nu află corecte cele două nile Camerei şi aceea a Senatului. Alal-
de principii un proiect de resoluţiune, cu CI. Ovâry, Lud. Remenyik, Dr. Gustaw
categorii de preoţi, de cari se face amin­ tăeri camera representanţilor a desbătut
propunerea, de-a se trimite proiectul comi- asupra resoluţiei Senatului. Resultatul nu Genersich, Sziilld Arpâd, Ioan Aslan, Dr.
tire în proiect, adecii împărţirea preoţilor
siunei financiare şi de culte pentru a-1 mo­ este încă cunoscut. Preşedintele Mac Kinley Jos. Gaman, suplenţi Jul. Csiszar, şi Sarga
ajutoraţi în cualificaţî şi necualificaţî. Nu cu-
difica pe basa principielor arătate de el. Kristof.
nosce nici un punct de vedere de-al statu­ şi conducătorii partidei republicane sunt
Contele Andreiu Bethlen: Ar dori să pentru resoluţia camerei, care se razimă In actul de acusaţiune se dice între
lui, care să justifice sprijinirea preoţilor
fiă considerat acest proiect de lege numai pe mesagiul lui Mac Kinley. De aceea altele, că în foiletonul „Petofi-Feier in der
necualificaţî (Yii aprobări în stânga şi stânga
ca provisoriu, enunţându-se în lege, că sta­ Sachsenstadt , care a fost scris din inci­
u
estremă). Nisce preoţi eşiţî din popor, cari pressa republicană a început deja o viuă
tul se angajeză a întregi salariile preoţilor dentul desvălirii statuei lui Petofi în Si-
numai pentru-că sciu scrie şi ceti sunt in- agitaţiune în contra resoluţiei Senatului.
diferitelor confesiuni pănâ la minimul anu­ Republicanii dic, că votul Senatului se da- ghişora, marele poet maghiar ar fi înfă­
struaţi în ritualiile bisericesc! şi ridicaţi la
mit, er împărţirea ajutorelor să se lase au­ toresce numai democraţilor şi aderenţilor ţişat ca un revoluţionar, ca un agitator şi
rangul de preot, nu numai că nu pot face
torităţilor bisericescl. Ministrul a luat asu- ca duşman înfocat al Nemţilor; în de­
servicii, dăr activitatea lor este direct pă- partidei poporului, cari sunt ostili lui Mac
prăşi o sarcină peste măsură grea, când a Kinley. cursul foiletonului se d* „Decă Saşii
06:
gubitore atât pentru vieţa religiosă-morală,
cuprins în acelaşi cadru 7—8 confesiuni pănă acuma n’au sciut’o — statua lui Petofi
cât şi pentru cea culturală; ei sunt nisce Va fi de lipsă ca pentru stabilirea
cu totul diferite între olaltă în privinţa o spune cu neruşinare înaintea întregei Eu­
unei înţelegeri între Cameră şi Senat,
situaţiunei lor materiale. Şi mai grea sai - rope uimite, că ei n’au decât o ţintă: se ne
-
aceste să ţină o conferenţă comună.
cină vre însă să ia asupră-şi, când şi în facă Unguri... Poetul a servit numai ca
interesau grăniţerii noştri, că ce le vor- S’aştepta ca deja eri să se ţină acestă
privinţa împărţirei şi subtragerei ajutorelor preteest ca să fiă adus într’un oraş săsesc
besce preotul, ci mai mult erau îngrigiaţi Conferenţă.
vre să introducă prin lege aceleaşi reguli. statua eroului naţional, este acesta o tră­
şi priveau necontenit afară, uude înaintea Sunt unii cari cred, că diferenţele
Proclamarea egalităţii în împrejurări nee­ sătură de şac isteţă şi laşă, vrednică de
bisericei îşi lăsaseră armele în piramide, ca ce s’au ivit între cele două corpuri ale
gale este o nedreptate. Drepturile, ce şi-le urmaşii poporului hunic viclean şi săl-
nu cumva să se tredescă de-odată fără ele. Congresului se datoresc numai unei tac­
arogă guvernul în § 9 al proiectului îl batic“.
După liturgiă feciorii se întorseră consterneză. Faţă cu agitaţiunile în contra tice, care are de scop de a amâna deci- Amintitul foileton se încheie cu cu­
1
erăşl între sunetele marşului „Râkoczy * în siunea ca Statele-Unite să mai câştige
statului esistă lege şi tribunal disciplinar vintele : „Munca de soboli va rămâne za-
casarmă, unde nisce oficerî maghiari din timp pentru pregătirile de răsboiîi. Alţii u
bisericesc. Mai e ore lipsă de a împuternici cred, că aderenţii păcii ar mai pută încă darnică .
nou încercară feliu şi formă se-i înduplece guvernul să afle agitaţiune acolo, unde cele Redactorul responsabil a lui „Bistri-
la depunerea jurământului, ba făcură chiar două legi nu o află? învinge pănă în cele din urmă. tzer Zeitung“, Clemens, a declarat în de­
şi propunerea, ca batalionul însuşi să-şi Cei mai mulţi însă sunt de păi’ere,
Atitudine contrară statului pote să fiă cursul cercetării, că foiletonul incriminat
formuleze jurământul, la care să mai adaugă că răsboiul va isbucni cât mai curând.
o crimă, pentru care chiar şi pedepsa cu l’a scris o damă din Sighişora, al cărei
numai atât, că nu va lupta contra Ungariei'’ '. morte să fiă prea puţin, der agitaţiune pote * nume însă nu-1 pote spune. E gata însă a
1
v
Tote încercările fură însă respinse, şi sol­ fi şi când cineva nu stimeză pe solgăbi- Soirile cele mai nouă spun, că în răspunde el însuşi pentru acel foileton. In-
daţii noştri declarară, că pentru ei numai
răul. Acesta e un lucru ferte serios şi se Camera representanţilor din Washington, tr’aceea, cum vom vede la sfirşit, autorea
şi numai vechiul jurământ pe steagul ce-1
pote dice, că cel ce graviteză spre Moscva Dingley a presentat o rosoluţie egală cu foiletonului s’a dat ea însa-şi pe faţă.
au este sfânt şi valid.
ori Bucuresci urmezâ o atitudine contrară ceea a Senatului, însă cu amendamentul, Urmând ascultarea acusaţilor, a fost
Chiar şi diarul „Der Ungar nu putu statului. Pot se vină însă timpuri, când lu­ că nu cere recunoscerea independenţei cu- ascultat mai întâih redactorul Friederic
u
să nu admire, constanţa acesta a grăniţeri- crurile vor fi judecate altfel. De aceea n’ar bane. Acestă resoluţie dimpreună cu amen­ Clemens, care dice, că deore-ce foiletonul
lor năsăudeni. afla consult a se introduce în lege o discre- damentul propus a fost primită cu 179, a venit dela o cunoscută colaboratore, nu
Câte-va dile mai târdiu batalionul fu ţiune în aşa formă şi atât de mare a contra JB6 voturi. l’a mai cetit şi l’a dat imediat la tipar, în-
strămutat într’un etagiu al casarmei din puterei. Aşa der Camera nu vre să recunoscă troducându-1 cu cuvintele: „Ni-se scrie din
strada aşa numită „ tjllii , unde imediat lângă Se şoptesce prin culuorele camerei, că Republica Cuba, der voesce totuşi ca : „po­ Sighişora . Nici nu era timp ca să-l mai
u
u
el, în odăile laterale, era încartirat un ba­ e lipsă a se aduce legea în acest fel, porul Cubei să fiă liber . Din causa retu­ cetescă, deore-ce sosise târdiu, numai cu
u
talion de honvezi. pentru ca statul maghiar se aibă faţă cu şului Camerei de a recundsce independenţa puţin înainte de ce trebuia să apară foia.
^Va urma.) gr eco-orientalii o unghiţu. Ei bine, atunci să oubană, resoluţia vă trebui să fiă trimisă Acusatul a declarat, că aprobă direcţia ar-
nu-i pună pe aceştia sub acelaşi capac cu erăşl la Senat. ticulului şi nu vede în acel foileton nici o