Page 33 - 1898-04
P. 33
REDACŢIUNTEA, „gazeta« iesg în Mcare (}i,
Admistraţiiiiea şi Tipografia, Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sese luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoî, pe şoso
INSERATE se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la
următorole Birouri de anunoluri: N-rii do Duminecă 8 franoî.
Se prenumeră la tdto ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. cielo poştale din întru şi din
Max. Augenfeld 4 Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrioh Schalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppslik. Alonamentnl pentru Braşov
InBudaposta: A. V. Boldber- Adnun ist raţiunea. Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond po o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu i i l T U L LZSI- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tariiă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunilo
seria 10 cr. său 30 bani. simt a se plăti înainte.
Nr. 78. Braşov, Vineri 10 (22) Aprilie 1898.
De tr nu se esecută legea? de-a înfrânge orî-ce resistenţă din forţa, ci numai cu blândeţă şi pe unii dintre miniştri sunt numai pentru un
partea preoţilor români, fâcend din- cale amicală. termin de 24, alţii pentru un termin de
Face o impresiune comica când tr’enşiî nisce unelte supuse guvernu Interesant este înse, că abatele 48 de ore. îndată după ce preşedintele
vedem, că încă şi astăzi se mai dis lui, cari se stărubscă împreună cu Molnar totuşi a terminat cu cuvin Statelor-Unite va fi subscris resoluţiunile
cută în camera ungara asupra ces- el a ţinb în freu poporul în intere tele: „Rămâne înse fapt, domnilor, congresului, ambasadorul Spaniei, Bernabe,
ti.unei, d6că se esecută orî nu legea sul politicei naţionale maghiare. că legea de naţionalitate nu s’a ese va pleca din Washington.
de naţionalitate. Credeam, că ces- Nici că ne-am îndoit de acesta. cutat. Ei bine, pentru ce nu s’a ese Ministeriul de răsboiii american a ho-
tiunea ac6sta este de mult resolvată Ne-am mirat numai, cum numitul cutat?" tărît se cheme sub steg primul contingent
şi că nimeni nu se mai p6te îndoi deputat, vrend se combată afirma Răspunsul cel mai bun la acesta de 80,000 miliţieni.
acjî, că pe t6tă linia aedsta lege este rea contelui Bethlen, după care întrebare îl dă proiectul de lege In Senat s’a propus un proiect de
desconsiderată şi călcată în picidre. proiectul nu are altă ţintă, decât privitor la ajutorarea preoţilor cu lege, prin care se împarte puterea comba
S’a găsit totuşi un tîner deputat de-a regularisi politicesce pe preoţii disposiţiunile lui monstruose în ce tantă naţională în trupe regulate şi vo
din tabera mamelucilor lui Banffy, diferitelor confesiuni, nu face alta, privesce urmărirea celor ce vor fi luntari. Cei din urmă vor funcţiona numai
care cu ocasiunea discusiunei asupra decât a întări acbsta afirmare. priviţi de ministru ca „duşmani ai în răsboiii. Serviciul va dura 3 ani, afară
proiectului de lege privitor la între Dbr recunbscem, că în fond de statului". numai decă răsboiul s’ar termina mai cu
girea venitelor preoţesc! a avut în- putatul Werner, al cărui discurs îl rând. Toţi bărbaţii apţi de a purta arme
drăsnela de-a afirma, că guvernele aducem mai jos în estras, a avut Conflictul ispano-american. dintre 18 şi 35 de ani formeză armata na
liberale au esecutat legea de naţio problema de-a ataca „partida popo ţională. Bursianii din New-York fac o co
nalitate, ba a mers pană a face grave rală", folosindu-se ca armă în con In 18 Aprilie n. săra hotărîrile luate lectă pentru a înfiinţa şi susţine un regi
41
împutărî „partidei poporale , fiind-că tra ei de învinuirea, că în contra de Camera representanţilor din Washington ment de voluntari. S’au adunat pănă acum
unul din corifeii sei a declarat, că intereselor statului naţional maghiar, au fost trimise Senatului împreună cu ru- 155,000 de dolari. Comandantul superior
acea lege nu se esecută. acbstă partidă cocheteză cu naţio garea ei, ca ambele corpuri să ţină o con- american, generalul Miles, va comanda, se
nalităţile şi agitâză în favorul legei ferenţă comună. Senatul a primit neamâ
Era invederat, că fiind vorba în nat propunerea lui Davis, ca să se ţină elice, armata de invasiune pentru Cuba. Se
amintitul proiect de lege şi despre de naţionalităţi. Pentru a da acesta formeză şi un corp de cavaleri ă compus
„purtarea duşmană statului", au tre lovitură „partidei poporale", trebuia conferenţa comună din Indian!, asemenea şi un corp de aero-
buit se vină în discuţiă şi naţiona se se suleveze din nou cestiunea de In urma acâsta s’a întrunit conferenţa nauţl, c’un cuvânt este o febrilă mişcare
interparlamentară şi la ora 1 din nopte au
lităţile nemaghiare, pe cari guver naţionalitate, aşa că cei din stânga primit resoluţiunile în tocmai cum au fost de pregătire şi înarmare pretutindeni.
nanţii unguri au ajuns a-le privi nu estremă au devenit impacienţi, stri *
mai din punctul de vedere al poli gând: ce mai aţîţaţî acuma acesta redactate de Senat cu escepţiunea pasa- Spaniolii nu sunt mai puţin agitaţi şi
giului
recunoscerii
independenţii
asupra
ţiei de stat. cestiune?
Au aţîţat’o şi o aţîţă de câte- cubane. nu fac mai puţine sforţări de a se pregăti
Aşa şi în discuţiunea amintită ori le vine la socotblă în interesul Senatul a aprobat apoi cu 42 contra pentru răsboiii. Discursul tronului Reginei-
a fost tractată cestiunea îmbunetă- lor de partid. De astă-dată au voit 35 de voturi raportul comisiunei asupra regente va accentua, se dice, că Spania
ţirei sorţii preoţilor mai mult numţii se înegrbscă puţin înaintea aşa caisei eonferenţei interparlamentare. Asemenea a şl-a dat totă silinţa de a susţinea pacea, âr
ca o mesură, ce trebuia se se ia în opiniuni publice pe abatele Molnar, primit şi Camera representanţilor acest ra în urmă va face un apel călduros la popor
interesul maghiarismului domnitor presentându-1 ca pe un desertor dela port cu 310 contra 6 voturi. ca se salveze patria şi să apere onorea şi
pentru a paralisa pretinsele nisuinţe causa „statului naţional unitar ma • * integritatea naţiunii. Se crede, că în ge
duşmane statului în sinul confesiu ghiar". Şi şi-au ajuns încâtva scopul. nere mesagiul spaniol va purta un lim-
nilor nemaghiare. Astfel s’a unit congresul Statelor- bagiu răsboinic.
Abatele Molnar, după cum vedem Unite asupra unei resoluţiunî, din care
Din Washington se anunţă, că toţi
Acâsta auMnărturisit’o mai toţi din raportul asupra şedinţei de erî, lipsesce cererea pentru recunoscerea inde
Spaniolii locuitori în Statele-Unite vor pă
vorbitorii partidei guvernamentale. pentru ca se nu fia anatemisat de pendenţei cubane. Acum se crede, că pre
răsi în decursul săptămânei acesteia Ame
Dintre toţi înse a dat mai mult pe şovinismul domnitor, şi-a dat totă şedintele Mac Kinley nu va ave nici un
faţă tendinţele ostile bisericei ro silinţa se apere „partida poporală" motiv de a refusa aprobarea hotărîrilor rica. Ambasadorul spaniol va pleca, proba
bil, şi el în dilele acestea, lăsând scutul
mâne greco-orientale, ce se cuprind de suspiţiunea, că ar voi se atace ambelor Camere.
în disposiţiunile proiectului de lege idea statului unitar. A declarat, că Se asigură, că resoluţiunile luate vor cetăţenilor spanioli în grijea ambasadoru
din cestiune, deputatul Werner, des „partida poporală" e amică naţiona fi subsemnate de preşedintele Mac Kinley lui austro-ungar.
pre care am făcut amintire mai sus. lităţilor, dbr nu agitatorilor lor; că numai după ce va fi redactat şi ultimatul A făcut mare sensaţiă în Germania
El ni-a spus, că scopul, ce se urmă- şi ea doresce maghiarisarea lor, adecă ce se va adresa Spaniei. Preşedintele Mac scirea, că societatea germană de navigaţiă
resce prin acea întregire a venituri ca se înveţe toţi unguresce, numai Kinley e de părere, ca în ultimat să se „Hamburg-America" a vândut corăbiile
lor preoţesc!, este înainte de tbte, cât ea nu voesce se maghiariseze cu pună Spaniei un termin de 3 dile, pe când „Normania" şi „Columbia" guvernului spa-
FOILETONUL „GAZ. TRANS." sarma „Ullo" colonelul Binder, comandan soldaţilor noştri ce rămaseră în odăile ca Comisarii maghiari mai întâia steteră
tul regimentului „lurslcy Nr. 62“ din Ar sarmei. un moment îmărmuriţl la vederea acestei
deal, şi acesta ordonă majorului Pop, ca privelişti, ce nu pote ave semăn în întrega
In aceste odăi, ce e drept, au fost;
Cum s’a distins să scotă imediat pe toţi soldaţii batalionu istoriă militară; apoi, reculegându-se şi
rămas bucătarii şi bolnavii batalionului
lui năsăudean, fără oficerî şi fără arme, în voind să încungiure între ast-fel de împre
batalionnl I grăniţăresc năseudean aceştia momentan au fost îucunosciinţaţî
curtea casarmei. de cele ce se întâmplă în curte prin gre- jurări şi cea mai mică vărsare de sânge,
în anii 1843/49 ? începură a striga din răsputeri, ca să li-se
Indeplinindu-se ordinul, numitul co gariul Dionisie Nicolae, care se aruncase
De predea grâniţerilor steagul.
lonel începu a pertracta în limba română printre honvedl şi pătrunse pănă la ei, în-
Virffil Şotropa.
cu feciorii, privitor la transportarea celor curagiându-i să nu lase, ca să li-se răpescă După-ce îşi vădură feciorii noştri stâ-
(Urmare.)
două companii la Buda; pertractările a- armele. Der ce pute face o mână de omeni? gul mântuit, imediat steteră pe loc şi, înţe
16. Ordin secret de desarmare. Seducerea cestea se continuară apoi încă în de Honveclii se aruncară asupra lor şi-i de- legând ei pre bine, că faţă cu o majori
bravilor grăniţerî. Aperare desperată. curs de trei (file, fără de-a duce însă la sarmară. tate atât de covîrşitore, şi pe lângă aceea
Ondrea steagului. nici un resultat. armată pănă în dinţi, orî-ce împotrivire
Intr’aceea înaintea casarmei se ivi
Ministrul maghiar de resbel dete în- In fine a patra db în 15 Novembre, încă un batalion din regimentul 2 grăni era zadarnică, se supuseră sorţii.
tr’aceea comandei generale din Buda po coborînd ârăşl la poruncă grăniţerii noştri, ţeresc săcuesc, sub comanda majorului In frunte cu stegul falnic, âr ei ur
runca secretă, ca să desarmeze batalionul fără arme, în curtea casarmei aci în locul Szilăgyi, şi o baterie de şâse tunuri. mând în rânduri regulate, fură escortaţi de
nostru. colonelului Binder se pomeniră cu gene batalionul cel maghiar şi de cel săcuesc
Ou tote acestea însă vitejii noştri
Spre a pute face acesta mai uşor, ralul de honvedl Repâssy, însoţit de doi grăniţerî, revoltaţi în gradul suprem de într’un suburbiu depărtat al Pestei, şi fură
două companii ale batalionului primiră or comisari şi se dice, că şi Kossuth să fi fost cursa, ce li-se puse, neavând la mână ar îndesaţi aci într’un edificiu părăsit şi nesă
dinul, ca să trecă în Buda; companiile de faţă cu mare suită. nătos, unde nu li-se dete nici lumină şi
mele, cu o cutezanţă orbă alergară la stîn-
însă, pe lângă tote promisiunile şi ame Pănă când generalul şi comisarii per- jinii de lemne, ce se aflau în curtea ca nici măcar paturi, aşa că sermanii sol
ninţările, denegară ascultarea, deore-ce fe tractau cu feciorii, de-odată la un semn sarmei, apucară toţi lemne în mâni, şi daţi erau necesitaţi să se culce pe padi-
ciorilor li-se părea forte suspect ordinul, dat eşi fără veste din odăile sale batalio avură curagiul ne mai pomenit să se a- mentul umed.
şi nicl-decum nu voiau să se despartă de nul de honvedl, care era încartirat lângă runce apoi asupra honvedilor, cari steteau Din causa acesta se şi bolnăviră în
olaltă. batalionul grăniţeresc. Honvedii armaţi cu puscile gata la uşile casarmei. Lozinca timp scurt aprope 60 feciori, şi încă de
Scurt timp dup’aceea, la porunca mi ocupară imediat tote intrările în casarmă, era: cu ort-ce preţ să-şi, mântuescâ steagul, de coleră, care chiar pe atunci grassa forte
nistrului maghiar de resbel, apăru în că- tote scările, şi puseră mâna pe armele | care le era legată ondrea. vehement.
