Page 31 - 1898-04

Nr. 77—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

aţîţare în contra naţionalităţii maghiare. esposiţiunea jubilară din Viena. Au fost să-şi maghiariseze numele ca semn de ad- se va face esamene şi din obiectele învă­
Tot articulul nu este, decât un strigăt de espuse peste o miiă de obiecte, tote pro­ miraţiune şi de adoraţiune. ţământului primar şi din lucrul manual. Pre -
indignare din partea poporului săsesc ca ducte genuine ale Românilor şi Rutenilor miantul I din clasa IV pentru Istoria na­
Omor. Ni-se scrie: In 4 Martie n. c.
răspuns la articulul publicat în August din Bucovina. Obiectele colectate şi aran- ţională va avâ ca recompensă „premiul
un vizitiu ungur din Braşov cu numele
anul trecut în cji&rul „Hazânk" şi în care geate cu multă pricepere şi îngrijire ofe­ Clement", constând din 200 lei în numerar,
Becze Adam a împuşcat pe un husar din
sunt insultate într’un mod nemai pomenit reau o privelisce încântătore. Cămeşi cu înscrierile se pot face printr’o cerere adresată
Homorod, de-asemenea ungur, cu numele
femeile săsesci. altiţe de o frumseţâ rară. câtrinţe, năfrăml preşedintelui Societăţii în Calea Victoriei
Dako Samuel, staţionat în Cohalm. După
întrebat fiind acusatul de cătră pre­ cu cusături originale românesc! gingaşe şi Nr. 110 chiar de pe acuma pănă cel mai
ce a comis fapta, ucigaşul a prins caii la
şedinte, că- ce înţelege el sub şovinism, frumose, ştergare, breurl etc. etc. tote cu târdiu la 24 Aprile a. c. Tuturor elevilor
căruţă şi o luâ la fugă prin comuna Heviz
apărătorul Lurz a intervenit, spuind clien­ indicaţiunea locului de provenienţă. De o din provincie li-se vor acorda de Societate
spre Braşov. Gendarmii din Cohalm însă,
tului său, că nu e dator să răspundă la o deosebită frumuseţă sunt covorele naţio­ pe timpul concursului locuinţă şi mâncare
cu trenul dela 8 ore sera au plecat după
astfel de întrebare, cu tot8 aceste acusatul nale, mai ales din regiunile românescl. în mod gratuit.
făptuitor. La Feldiora s’au dat jos din tren
Olemens a făcut un fel de definiţiune a Drăgălaşe sunt diferitele producte ale Hu-
şi, când a sosit aici trăsura lui Becze, i-au
■şovinismului, dicend : Eu ţin, că e şovinist ţulilor, ploştî, bastone ţîntuite cu cuie şcl.
strigat gendarmii să stea. Ucigaşul atunci Wlulţămiiă publică.
acela, care fără a respecta câtuşi de puţin Şi industria de casă a Ciangăilor este re-
a dat bieiu la cai, der gendarmul George
drepturile şi limba altora, numai voinţa sa presentată cu vr’o câte-va producte fru­
Câmpean (român) fugend a prins caii de Au contribuit în anul curent pentru
o privesce ca drâptă şi corectă. mose. Ici colea se pote observa la unele
dologl şi oprind trăsura, a legat pe ucigaş ajutorarea elevilor miserî dela şcola ele­
A urmat apoi ascultarea proprietarului producte influinţe moderne, mai ales la mentară gr. cat. din Sibiiu : Auraria“ cassa
şi l’a adus înapoi. El e acum în temniţa ri
foiei Dr. Gustaw Kelp, care spuse, că el nu producte din regiuni românesc!, cari strică
din Cohalm. de economii în Abrud 15 fi. „Arieşana“
se amesteca în redactarea foii, ci da numai mult frumseţei şi gustului original naţio­ institut de credit şi economii în Turda
ici, colo sfaturi prietinescl redactorului nal. De deosebit interes sunt productele, Cununia. Din T.-Severin ni-se anunţă
2 fi. 50 cr. Reuniunea de imprumut şi
Olemens. ţ)ice mai departe, că în total nu cari oferă influinţa reciprocă între popo- cununia d-rei Gisela R. Popescu cu d-1 Con­ u
păstrare în Ilia mare 2 fi. 50 cr. „Rîurena
consimte cu modul cum a fost scris arti­ rele ţării. In genere poporul rutân pare a stantin Râdulescu-Motru. Cununia se va să- institut de credit şi păstrare în Capolnoc-
culul, dâr tendinţa lui o aprobă. întrebat fi mai conservator în gustul productelor verşi Duminecă în 12 Aprilie v. — Since-
Mănăştur 2 fi. şi D-1 D. Nicolau Racoţa
fiind, dâcă îi pare rău, că a apărut acel sale, deşi de altă parte nu se pote nega, rile nostre felicitări!
medic în Şeica mare 1 fi.
foileton, a răspuns: căci ţ>eu nu-i pare bine, că în mare parte sunt lucrările rutene in­
Sosirea trupelor austro-ungare din Creta. Subscrişii se ţin plăcut obligaţi de a
deorece i-a causat deja multe neplăceri. spirate de motive românescl. Caracteristice
Din Pola se scrie, că în 16 1. c. la 8 ore 15 esprima şi pe asta cale sincera lor mul-
In fine a fost ascultat tipograful pentru influenţa reciprocă sunt unele că­
m. dim. au sosit acolo pe vaporul „Aurora" ţămire în numele şcolarilor miserî pentru
Teodor Botschar. Fiind luat de scurt, că meşi ciangăeştl cu altiţe curat românescl.
batalionul al 2-lea al regimentului de in­ ofertele aceste benevole.
de ce a lăsat să se culâgă acel articul, el Colecţiunea .espusă în şalele comitetului
fanteria austro-ungar Nr. 87. Batalionul la Sibiiu, 15 April- n. 1898.
.a răspu/.s că n’a avut vreme să cetâscă ţării este de mare preţ şi de sigur va face
intrarea lui în port a fost salutat cu salve de
acel articul, că după cât scie el direcţiunea onore Bucovinei la Viena. Bar. N. Mus­ In numele comitetului
tunuri. Ministrul comun de răsboiă, Krieg-
foii o are Dr. Kelp, dâr Glemns se ocupă tatsa, care lucrâză de mulţi ani în resortul
hammer, a făcut revista batalionului. De Juliu Bardosy, Romul Simu,
cu redacţiunea. In find spune, că articulul acesta, a câştigat merite incontestabile pen­
faţă a fost totă garnisona aflătore în Pola. preşedinte. secretar.
s’a cules întocmai cum a fost manuscrisul tru industria nostră de casă prin colecta­
Ministrul comun de răsboiii a ţinut o vor­
şi dă unele desluşiri privitor la fapul, că rea minuţiosă a tuturor productelor carac­
bire batalionului, esprimând mulţămita Maj.
articulul a fost tăiat în 7 părţi ca să-l cu- teristice şi frumose. Pe lângă productele
Sale, pentru ţinuta şi împlinirea misiunei ULTIME SOIRI.
legă de-odată mai mulţi culegători. espuse a mai colectat d-1 bar. Mustatza
lor pe insula Creta. După acâsta a predat
După ascultarea acusaţilor, preşedin­ pentru esposiţiunea din Viena aprope 2000 Cluşiu, 20 Aprilie. A seră târcjiu
colonelului Guzek, comandantul batalionului,
tele declară, că a primit o scrisore expres în- oue de Paşte deosebit colorate. s’a terminat procesul clarului „Bis­
din partea monarchului ordinul coronei de
17 Aprilie din Bistriţă. Scrisorea este da­ tritzer Ztg.“ Juriul a declarat una­
fer cl. III şi căpitanului cav. Jedina crucea
tată din Berlin şi subscrisă: Regina Ziegler. Procese de pressă contra unui diar nim vinovaţi pe redactorul Klemena
militară pentru merite. In fine batalionul
Acesta damă declară în scrisore, că ea slovac. Un colaborator al cliarului naţional şi pe proprietarul foii Dr. Kelp. Ti­
a defilat dinainntea ministrului comun de
este aceea, care a scris articulul, pentru slovac „Narodni Noviny", d-1 Isidor Jialc, pograful Botschar a fost achitat.
râsboiu.
care s’a intentat proces de pressă diarului a fost citat pe erl, 18 Aprilie n., înaintea Tribunalul a condamnat pe Kle-
„Bistritzer Ztg.“, locuinţa ei este : Berlin curţii cu juraţi din Budapesta în causa a Defraudare. Din Arad se telegrafâză, niens la 14 fale, pe Dr. Kelp la 8 (Iile
Passauer-Strasse 5. trei procese de pressă, ce ’i s’au intentat nu­ că la oficiul de dare orăşenesc de acolo s’a închisore şi la 200 fl. perdere din cau­
(Observăm, că acesta damă din Si- mitului diar pentru articull scris! de d-1 întâmplat o defraudare de 100,C00 fi. Pro­ ţiunea foii. Acusaţiunea n’a fost es-
ghişora este poeta născută în Sighişora, Jiak. Unul din aceşti articull a fost scris curatura a pus pe cassarul orăşenesc A. tinsă şi asupra autdrei declarate Re­
care şi-a câştigat deja un frumos renume din incidentul visitei regelui Carol la Bu­ Berczey în stare de acusaţiune, fiind tot­ gina Ziegler. Acusaţii au anunţat re­
între Saşi). dapesta. Replicând foilor şoviniste ungu- odată suspendat din post. curs de nulitate.
In urma declarării de mai sus pre­ rescl, cari cu atâta îngâmfare vorbiau atunci
Meseriaşii români din Arad vor aran- Budapesta, 19 Aprilie. Isidor Jialc,
şedintele înainte de 6ra 1 p. m. a închis de-o înfrăţire româno-maghiară etc., autorul
•..şedinţa şi a anunţat, că pertractarea se va articulului încriminat a arătat, că e absurd gia în Dumineca Tomii, 12 (24) Aprilie c. colaboratorul Ziarului naţional slo­
tt
continua după amâdî la 3 ore. şi numai a vorbi despre o înfrăţire între o petrecere împreunată cu representaţiune vac „Narodni Noviny , pentru doi ar­
declamatorică-teatrală în sala cea mare a ticull încriminaţi a fostat declar din
Români şi Maghiari, pe câtă vreme Ro­
hotelului „Crucea albă". Comitetul arangia- partea curţii cu juraţi de aici vino­
mânii sunt atât de neîndreptăţiţî, persecu­
SOIRILE DILEI. taţi şi dilnic gratificaţi cu epitete ca „vad tor: Petru Truţa, preşedinte ; Iosif Moldo- vat, er faţă cu al treilea articul in­
vanu, v.-preşedinte; Ioan Lucaciu, Con­
olâh", „kutya olâh" etc. Procurorul a gă­ criminat verdictul a fost achitător.
— 8 (2(1) Aprilie. stantin Cismaş, notari; Nio. Ştef, I. Vancu, Tcibunalul a condamnat pe Jialc pentru
sit în acest articol o agitare a Românilor
diriginţî de cor ; Fr. Rogneanu, D. Todoi-ov, „ agitaţiune“ la opt luni închisore de stat
Membrii Asociaţiunei. După constată­ şi Slovacilor contra rassei maghiare şi sub
cassarl. începutul la 8 ore sera. In pausă şi 600 fl amendă.
rile organului „Asociaţiunei", la finea lui , acest pretext a intentat procesul.
se vor juca: „Bătuta" şi „Căluşeriul" sub
Martie a. c. Asociaţiunea avea: 70 membri conducerea vatavului J. Olariu. Venitul cu­ Londra, 20 Aprilie. Din Washing­
fundatori, 184 pe vieţă, 786 ordinari. Ou Studenţii bulgari escursioniştl, elevi rat este destinat pentru edificânda sală de ton sosesc scirî tot mai îngrijitdre. Nu­
totul 1040. împărţiţi după despărţăminte, lo­ ai pedagogiului din Silistra, cari au visitat mărul aderenţilor preşedintelui Mae-
cul prim îl ocupă despărţământul Sibiiului şi oraşul nostru în Vinerea trecută, au joc şi concerte. Kinley a scă4ut şi se crede, că decă
cu 76 membri, (7 fundatori, 19 pe vieţă şi ajuns deja alaltăerl la Cluşiu. Ciceronii Programa: 1) „La oglindă", de G. Coş- senatul va stărui pe lângă resoluţia
buc, declamată de D-ra Rosalia Niga; 2)
50 ordinari); despărţământul Năseudului are lor unguri aşa i-au condus şi i-au informat sa, camera o va primi în cele din
89 membri (11 fundatori, 23 pe vieţă şi 35 de bine pe Bulgari asupra stărilor de aici, „Peneş Curcanul" de V. Alexandri, decla­ urmă dimpreună cu recunoscerea re­
mată de d-1 Petru Ponta, 3) „Florin şi
ordinari); în locul al treilea vine Beiuşul încât, de ar fi să credem foilor maghiare, publicai cubane. Mac-Kinley a de­
Florica" de V. Alexandri, representată prin
cu 61 membri (1 fundator, 1 pe vieţă şi pedagogii bulgari cu elevi cu tot au rămas clarat, că nu va da sancţiunea de-
59 ordinari); Abrudul 60 membri (2 funda­ nespus de încântaţi de tote câte le-au vă­ d-1 Mihai Bila, d-ra Paulina Avram şi d-1 cisiunei pentru recundscerea republi-
Vasiliu Stef.
tori, 23 pe vieţă şi 35 ordinari); B'laşiul dut şi le-au audit. Oraşul Cluşiu le a dat cei cubane.
55 (3 fundatori, 4 pe vieţă şi 48 ordinari); un prâncl şi cu acestă ocasie prof. de is-
Braşovul şi Deva câte 47 membri (la Bra­ toriă Bachneff să fi rjis într’un toast, că a Societatea scientifică literară
şov 2 fundatori, 7 pe vieţă, 38 ordinari, âr străbătut şi pe la ei (Bulgaria) plângerea, „ Tinerimea, română“ din BucurescI, con­ D I V E R S E .
:1a Deva l fundator, 6 pe vieţă şi 40 ordi­ că naţionalităţile ar fi aici asuprite, dâr el form statutelor sale, precum ni-se anunţă
nari) ; Făgăraşul 45, Sălişte 42. Tote cele­ cu colegii şi cu şcolarii săi s’au convins din partea presidiului, va ţine anul acesta Asii pentru câni. In Londra există o
lalte despărţăminte cu mai puţini membri, acum, că naţiunea maghiară e tolerantă şi al XV lea concurs de studii şi al IV lea reuniune, care are de scop ocrotirea câni­
unele chiar numai câte 2 — 3, er despărţă­ liberală; a vădut la Braşov în gimnasiul de lucru manual între toţi elevii şi elevele lor vagabundl şi de ai hrăni pănă când
mântul Agnitei nici lin membru. de altă limbă deplina libertate a limbei de învăţământului primar urban şi rural din stăpânii dau de urma lor. Pe cânii, cari
propunere nemaghiare, der au vădut şi li­ România. Va ţine asemenea al II lea con­ nu sunt căutaţi de stăpânii lor, îi vând,
Arestanţii politici români. Pascile din
bertatea pressei române şi a pressei naţio­ curs asupra Istoriei naţionale şi al IlI-lea er decă nici cumpărători nu se află, atunci
acest an le-au petrecut în temniţă următorii
nalităţilor. O astfel de libertate de pressă concurs asupra desemnului după natură îi omoră cu acid fenic, aşa că nu simt nici
arestanţl politici români: La Seghedin în­
nu e nicăirî în lume, deci nu-i adevărat, între toţi elevii şi elevele celor dintâiîi o durere. Acestă societate esistă deja de
văţătorii George Făgărâşan şi Orucian Simit,
că în Ungaria naţionalităţile ar fi asuprite patru clase secundare din totă ţâra în ceea 36 de ani şi stă sub protecţia reginei An-
preotul M. Rubinoviciu şi Manuilă Sara. La
şi tiranisate. — Nu garantăm esactitatea ce privesce istoria naţionlă şi între elevii glei. Mai întâih acestă reuniune a fost bat­
Vaţ preotul Vas. Morariu, despre care ’i se
cuvintelor ce le pun în gura profesorului celor 7 clase secundare pentru desemnul jocorită de toţi, dâr acum âmenii s’au îm­
•3crie „Tribunei", că de când e închis a în­
bulgar foile maghiare. Observăm numai, că după natură. Concursurile vor începe la păcat cu asilul pentru câni. Ce urmări fo-
durat grele lovituri ale sorţii, murindu-i
,prea bate la ochi tendenţiositatea rapor­ 26 Aprilie v. c. şi vor continua în tote lositore are acel asii, se pote vedâ de-acolo,
socrul său, socră-sa şi un frate căsătorit
tului unguresc, cari nu se sfiesc a esploata dilele de sărbătore din luna Maifi pănă la că în marele oraş Londra, de când esistă
abia de 5 săptămâni.
şi visita pedagogilor din Silistra în inte­ 17 inclusiv, dela orele 8—12 a. m. şi 3—7 asilul cânilor, nimeni n’a fost muşcat de
Esposiţiune de industria de casă bu- resul politicei de maghiarisare. Decă în p. m. în localul şcolei primare comunale vr’un câne turbat.
•COvinenă. Cetim în „Patria" : In şalele co­ adevăr Bulgarii au rămas aşa de mult în­ „C. A. Roseti" din strada Clemenţei şi în
mitetului ţării au fost espuse dilele trecute cântaţi de cultura şi de libertatea ma­ sălile liceului „St. Sava". Concursul de
■obiectele de industriă de casă bucovinână, ghiară, âtă că se oferă cea mai bună oca- Istoria Naţională şi de desemn va ave loc Proprietar: I>r. Aurel Miireşlaww.
■colectate de d-1 Nicu bar. Mustatsa pentru siune, ca ministrul Perczel să le propună in cliua de 13 Maiu v. c. când tot-odată Redactor responsabil: Gregoriw Maier.