Page 69 - 1901-12

REDACŢIXJNEA, 3 &azeta“ iese intern, ţi.
! MministraţiTiiiea §i Tipografla! Abonamente pentru Anstro-Uagaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Po un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
acrişori nei'rancate nu so pri­ N-rii de Dumineci X fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franoî, po şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
as prlmeso la Admtnlstraţlune în I\ -rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următorole Se prenumeră la tiite ofl-
BEEtOURÎ do A5TONŢT7BÎ: cielo poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Naclit'., afară şi la d-nii colectori.
Sur. Augenfeld & Emerio Les- AtJonamentnl pentru Braşov
nor, Heinrioh Schalek. A. Op-
pelik Naclit'. Anton Oppelik. Âdministrafiunea. Piaţa mare.
în Budapesta: la A. V. G-old- T6rgul Inului Nr. 30, ctuciu
borger. Ekstoin Bornat, Iuliu I.: Po un an 20 oor., pe şiso
Iieopold (VK Erzsebet-korut). luni 10 oor., pe trei luni S oor.
Cu dusul în casă : Pe un an
PREŢUL IHSERŢIUNILOR: 24 oor., po 6 luni 12 o., petrei
o seria garmond pe o colină A N U L luni 6 oorbne___ Un esempiar
10 bani pentru o publicare. —
Publicări mai dese după tari­ 10 bant. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile strnt a se
plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Ir. 280. Braşov, Miercuri 19 Decemvrie. 1901.

Mijloc de-a atrage pe Slavi. cuvent „S, T.“, se li-se dea putinţa întrâga poporaţiune a Italiei este în con­ enunoiaţiunî, şi într’un duios articol caută
de a-se cultiva cu temeiu pe pă­ tra triplei alianţe. să-i spele pe Jidani, arătând, că nu ei sunt
Nu de mult s’a respândil soirea, mântul patriei lor în limba lor ma­ de vină la ruinarea comunei. Se’nţelege!
ca societatea de binefacere slavă din terna. In Praga şi în Petersburg
Ţarul şi Bulgarii. Se soie, c& în
Rusia a decis a înfiinţa în Peters- ce-i drept asemenea nu pot primi Sofia se va ridica un monument în amin­
burg un convict pentru tineri slavi instrucţiune în limba lor maternă, tirea Ţarului Alexandru II, supranumit Alegeri municipale.
din ţerî streine. Am arătat ce ob­ dâr o vor primi cel puţin într’o „Ţarul liberator**. Oomisiunea monumentu­
servări tace cu privire la acesta „Bu- limbă înrudită cu idiomul lor şi La 28 Decemvrie n. s’a ţinut în Deva
lui a călătorit la Petersburg, oa să învite congregaţia de alegere a funcţionarilor co-
u
dapesti Hirlap . apropiată de inima lor prin idea
pe Ţarul Nicolae II. la festivitatea desvă- mitatensl. Schimbări în corpul funcţionari­
Presupunând, că vor fi primiţi comuniunei de rassă slave; ei se lirei monumentului. Oomisiunea a fost pri­ lor nu s’au făcut de rândul acesta. Au fost
în acel institut şi tineri slovaci, şerbi vor pute mărturisi acolo tot-odată mită de Ţarul. Stoian Zaimov a adresat realeşl fostul vioe-şpan Mara, protonotarul
ar fără sfiâlă ca Slovaci, libertate, ce
•şi ruteni din Ungaria, numitul 4* Ţarului o vorbire, în oare a tălmăcit do­ Pogany, prezidentul la Scaunul orfana! Si-
se îngrijesce de pe acum de „urmări nu o au la şcâlele de stat ungu­ rinţa poporului bulgar de a fi de faţă la mionaş şi apropo toţi veohii funcţionari.
rele“ şi se şi grăbesce a tace pro­ resc! din patriă. desvălirea monumentului. Ţarul a răspuns Interesant şi tot-odată revoltător e
puneri cum se se delăture periculul Mai arată „S. d. TagbU, că fârte cordial şi mulţumind pentru invitare faptul, că în oomisiunea de candidare n’a
ce ar veni dela acel institut, unde Slovacii din Ungaria de 4ecî de anî, a încheiat cficend : fost ales niol un Român. In contra acestei
se vor cresce tinerii slavi în spirit de când li-s’au desfiinţat în anii — Dorinţa mea cea mai fierbinte, este de ilegalităţii a protestat din partea Româ­
panslavist. 1870 gimnasiile, nu mai au nici o a petrece câte-va cţile în mijlocul amicalului po­
scâlă secundară cu limba de propu­ nilor Dr. Aurel Vladîn numele partidului na­
„B. H.“ propune, ca se se in­ por bulgar, pe care-l Ugă de Rusia legături ţional român. Dâr oe să veefi, voinioosul vice-
nere slovacă şi se miră că şi astă4î
troducă în lege disposiţiunea, după frăţescl sfinţite cu sânge. Dâcă raporturile po­ şpan a avut îndrăsnâla de a răspunde, că
încă se susţine acel interdict faţă
care numai acelor tineri se li-se litice îmi vor permite, negreşit voiu merge la el nu recimâsce partid român. Declaraţia
cu Slovacii, deşi în timpul din urmă
acorde favorul anului de voluntar desvâlirea monumentului Ţarului liberator. acâsta făcută aşa (picând dela tribuna pre-
Slovacii şi-au schimbat programul
în armată, cari vor face studiile lor sidială, a iritat cu drept cuvânt spiritele
şi l’au pus pe basa statului politic
la o şeblă secundară din patriă. Românilor, considerându-o aceştia ca o
unitar, ridicând numai postulate cari Alegerea dela Ighiu a fost fixată
Piind-că sunt înse multe caşuri, ca provocare directă şi ca o indireotă ame­
sunt întemeiate pe legile esistente. de oomitetu! central electoral pe fliua de 2
cetăţeni, cari trăesc în streinetate ninţare, că va sci el, vice-şpanul, cum să
se fie necesitaţi a-şî da fiii lor la Din cele premerse conchide foia Ianuarie n. 1902. lucreze pe viitor contra partidului român.
şcolele de acolo, foia şovinistă ve- amintită, că acjî mai mult ca înainte Şi nu uitaţi, că acesta s’a făcut, în
(ţend, că faţă cu aceştia trebue se Slovacii sunt îndreptăţiţi a pretinde Pentru Polonesii din Posen. In representanţa unui comitat locuit aprâpe
se facă o escepţiune, mai propune şcoli secundare slovace şi că statul dieta din Lemberg, contele Zartorichj a esclusiv de Români (98°/ .)
ca ministrului de honvecjî se i-se trebue se li-le concâdă dâcă are in- oetit o declaraţie privitâre la eveuimentele * 0
dea împuternicirea de a admite es- tenţiunî cinstite faţă cu ei. din Wreschen. Drept remedia contra prigo-
cepţiunî, întru cât aceste nu pot Aşa este. Der întrebăm : fire-ar rilor la rari sunt eapuşi Polonesii din Po­ In comitatul Timişului înoă s’au făcut
prejudeca intereselor statului. Slovacii mai puţin îndreptăţiţi de sen, declaraţia propune, ca pe viitor să se alegerile de funcţionari eomitatensî. Dintre
Cu modul acesta sperâză foia a-şî înfiinţa şcoli proprii, dâcă pos­ luore2:e cu zel şi forţe îndoite pentru înflo­ candidaţii români au fost aleşi: loan Dara­
maghiară, că se va împiedeca odată tulatele lor naţionale ar merge un rirea naţională şi pentru deşteptarea eon- bant (fisc), Iuliu Nicolaevitf- (vice-notar),
pentru tot-deuna, ca tinerimea din pas mai departe şi ar reclama ceva soiinţei naţionale la cei asupriţi. Declara­ George Berariu şi Dr. Elie Bob (asesori la
sînul naţionalităţilor se visiteze in­ mai mult decât e preve4ut în legile ţia a fost primită ou furtunâse aplause. scaunul orfanal), Dr. Romul Poruţ (fisic su­
stitute esterne anti-maghiare. esistente ? perior onorar) şi Cornel Pincu pretor on.
De unde îşî scote fâia sibiiană
Cu privire la propunerile de mai
acel med de argumentare şi pe ce Licitarea unei comune. îu foia ofi­
sus ale cjiarului şovinist maghiar face cială ungurescă se publică un anunţ de li- Germanii din Bucurescî.
şi-l baseză? Nu cumva ar fi ceva
„Sieb. d. Tageblatt“ unele observări
contrar principiului constituţional ca citaţiune, cuprinzând 690 de rânduri, in
nemerite, espunendu-şî părerea cum acest anunţ se fixâză licitarea averilor din Profesorul Dr. Pani Samassa, care a că­
un popor din Ungaria se pretindă
s’ar pută mult mai sigur şi mai bine comuna rutenâsoă Als6-Kalocsa (Maramu­ lătorit prin Transilvania şi România, descriin-
odată şi ceva mai mult decât este
u
delătura periculul acela, de care se reş). piarul „Hazânk** scrie din incidentul du-şl în revista „Deutsche Wooheuschrift
preve4ut în nevoiaşa lege de naţio­
teme acea 16iă, fără a fi de lipsă a acesta următârele- „Statului nu-i este per­ impresiunile de călătorie, vorbesce şi despre
nalitate ?
se recurge la nisce mesurî şi mij- mis a tolera asemenea tâlhării. Guvernul Germanii din Bucurescî, Reproduoem în
loce cu totul estra-ordinare şi ne­ să introducă pe pământul rutenesc legea traducere o parte din cele scrise de profe­
drepte, Contra triplei alianţe, ţfiarul ita­ marţială. Să spânele vr’o 200 de mişei soral german:
Deeă e vorba ca tinerii slavi lian „Capitale*, oare se (ţi 06 a fi organ ofi­ chazarl, cari nu fac alta, decât oâmătărie, „In Bucurescî se amestecă orientul
din Ungaria se fiă reţinuţi de-a cios, polecoisâud ou fliarele austriaco în oes- înşelătorie, tăoiunărie. La spânzurătâre cu ou eultura oooidentală. Când vii însă din
M
u
merge se studieze la Praga orî la tiunea Tripolis, scrie între altele, oă Italia ei . Oficiosul „B. N. este grozav de su­ Constanţinopol şi treol prin străc}ile curate
e
Petersburg, atunci, 4i° cu drept n’a profitat nimic din tripla alianţă şi că părat pe charul agrar din causa acestei ale Buouresoilor, în prima linie nu simţi

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. De atunci limba românâscă a început sobele. Elevii şi profesorul aduoeau bucăţi o lege specială a şcâlelor. Tocmai la 1833
a fi persecutată şi aruncată din şcoli. de lemne pe sub manta şi pe sub paltâne a fost făcută o lege de obştâsoă adunare.
Venirea lui G. Lazăr în Bucurescî, a spre a îuoăl(Ţi sobele. Atunci şcâla din St. Sava luâ denumirea
Istoricul liceului sf. Sava. schimbat cu totul direcţiunea iustrucţiunei înţelegeţi ce muncă a trebuit să aibă de colegiu naţional.
publice. Limba română, considerată pănâ Heliade îu acea epocă, când un se gâsiau El era frecuentat de 800 elevi; dis­
Acest liceu fiind cea mai vechie ius- aci ca improprie pentru studiu, şi-a luat profesori spre a face tote cursurile giama- tribuiţi în 4 categorii de ol.ase : înoepătâre,
tituţiune culturală din România, credem locul de onâre oe i-se cuvenea. siale. umaniâre, complimentare şi speciale. Inter­
că e de folos a da aci, după „Secolul X X * , De atunci şoola din sf. Sava a înce­ Primii profesori, ce au fost numiţi în natul a fost pus sub direoţiunea Eforiei,
istoricul fondării lui, aşa precum l’a espus tat de a fi şcâlă greoâscă, ea a devenit şoolile înfiinţate în judeţe, au fost elevii care a numit oensor pe profesorul George
elevilor din internat d. Heliade R&dulescu, şoâlă Daţion&lă. lui Heliade, Ei au fost oei diutâiti apostoli Popp. D’atunel profesorii au îuoeput să
direotorul internatului Sf. Sava, ou ooasia Iu limba nâstră se predau tâte cur­ ai instrucţiunei publice din ţâra Românâscă. obţie catedrele lor prin concurs.
serbării patronului acelui liceu şi internat: surile. Lazăr a stat profesor dela 1816 pănă Sentimentele patriotice au fost aşa de bine Sub domnia lui Alexandru Ghiea,
Dintr’uu hrisov din 1707, aflat rle la 1821, apoi a plecat la Avrig, în Tran­ plantate în inimile lor, încât ei au căutat Heliade avu mare influinţă şi d’atunol s’a
t
ilustrul şi regretatul V. A. Ureohiă, resultă silvania, unde a murit la 1823. Primii şoo- să redeştepte acele sentimente adormite de dat multă desvoltare instruoţiunei publice
că Const. Brânooveaun a construit şi a larl ai lui Lazăr au fost Heliade Rădulescu, dominaţiunea fanariotă în poporul român. şi oolegiului naţional dela st. Sava.
restaurat „şcâla Domnescă**, oe era la bi­ Petrache Poenaru, Eufrosin Poteca şi Si- Heliade de şoolarii lui s’a servit a face re- Nu tot astfel a făcut Vodă Bibesou.
serica sf. Sava. miou Marcovicl. voluţiunea din 1848, precum Tudor Vladi- Acest domn a avut nefericita ;ideie d’a în­
In 1775, Alex. Ispilâcte a arătat Imlooul lui Lazăr a fost numit He­ mirescu s’a servit de elevii lui Lazăr. fiinţa un gimnasiu frauces sub direcţia lui
multă solicitudine pentru şcâla acâsta şi a liade Rădulescu oa profesor, cu o leafă de La 1832 şcâla a fost reorganisată, Monty în locul gimnasiului naţional. Cur­
înfiinţat un local propriu oonstruit din nou, 50 lei pe lună, la vîrsta de 22 ani. Metoda înfiinţâudu-se cursuri noue. Tot in acest surile se predau în limbă străină. Pe atunci,
aşa oă după 12 ani şcolarii terminau stu­ ou care preda leoţiuuile şi zelul care punea an s’a proiectat reînfiinţarea internatului pe bând un puternic vecin susţinea, că ori­
diile, dâr Mihail C. Suţu a desfiinţat şcâla i-au atras forte mulţi elevi. A avnt să se diu st. Sava, spre a fi mai de aprâpe su- ginea Românilor se pierde în întunere-
Donacâscă şi în locul ei ;a instalat curtea lupte ou multe dificultăţi şi ne-ajunsurl. praveghiaţl în studiile şi purtarea lor. cul seoulelor, studiul lirnbei narionale şi a
domnâsoă. Jârtia u’avea lemne cu oe să se încălclâsoâ Regulamentul organic nu cuprindea istoriei trebuiau răspândite în tâtâ ţâra,