Page 70 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 280-1901.

decât contrastul între orient şi adierea ci- pănă acum însă nu s’au putut constitui în vorbiri prin telefon au fost 37,717.062.
vilisaţiei apusene. In adevăr, când vefil în seoţie". SOIRILE DILEI.
Valârea sorisorilor şi a ooletelor poştale a
oraşul întins pe un vast teritoriu oasele par­ — 18 (Bl) Decemvrie. fost de 7,444.563.708 corone, greutatea lor
tere său cel mult cu câte un etaj şi mul­ Din străinătate. fu de 88,919.361 chilgr. Posta a incassat
ţimea de grădini printre ele, te întrebi ou Despărţementul Sibiiu al „Asocia■ 47,210.145 oorâue şi a cheltuit 33,856.585,
ţiunii pentru literatura română şi cultura po­
drept cuvânt, că 6re felul acesta de a locui Din Francia se sorie, că la 24 De­ u a avut, deol, un venit de 13,353,659 oorân».
nu este mai oivilisat, decât căsărmile uâstre cemvrie parlamentul a luat vacanţă pănă porului român şi-a ţinut alaltă-erî adunarea Cam .la 65.4 ohilm. pătraţi şi la 3547
ou câte patru etaje? Cine petrece însă timp la 13 Ianuarie, oând se va aduna ârăşl generală în Sibiiu, în localul casinei ro­ loouitorl se vine oâte o postă, şi cam 1a
mai îndelungat în BucurescI, se înţelege, pentru o sesiune scurtă, âr la sfîrşitul lui mâne. Din causa dâr a timpului nefavora­ 101 chilia, pătraţi şi la 5332 locuitori se
că pâte să aibă ocasie din belşug, de a Martie parlamentul se va disolva. Alegerile bil, ploios, dintre membrii esternî nu a par­ vine câte un oficiu telegrafic.
u
vedâ căfiând spoiala externă, în dosul că­ generale sunt fixate pe fiiua de 11 Maiîi, a ticipat nici unul — elice „Telegr. Rom. Ast­
reia se ascunde orientalismul în t6tă origi­ doua Duminecă a lunei, âr balotagele pe fel adunarea s’a ţinut numai on membrii Eliminarea studenţilor poloni din
nalitatea sa. (?) cjiua de 25 Maiîi. Este de prevefiut, că din Sibiiu ai despărţământului. După dis­ Berlin. Senatul universitar din Berlin a
cursul de- deschidere rostit de directorul eliminat pe doi studenţi poloni, cari au par­
In BucurescI Germanii sunt fârte bine mulţi dintre aotualii represeutanţl nu se
despărţământului, d-1 protopresbiter I. Pa- ticipat la manifestaţia arangiată în decursul
representaţl şi jâcă un rol important. Ei vor mai întâroe în palatul Bourbon. Agi­ piu, şi după cetirea şi luarea la cunoseinţă,
întreţin, firesce, relaţiunl 'intime ou senti­ taţia electorală este fârte intensivă şi e de resDective aprobarea raportului comitetului prelegerilor. Pe alţi doi studenţi, cari au
nela cea mai avansată de masse populare remarcat, că nu numai adversarii politici luat parte la demonstraţie, i-a ameninţat
şi raţiociniilor pe 1900 şi 1901, urmând
germane, adioâ cu Saşii din Transilvania. se combat, dâr şi membrii aoeluiaşl partid ou esohidere şi i-a condamnat la mai multe
a-se faoe noua constituire, directorul I.
Aceştia au avut întotdâuna legături întinse între sine. Nu este unire nici între socia­ Papiu râgă adunarea să nu mai reflecteze fiile de carcer. Un alt student din Polonia
comerciale ou România, oeea-ce pe mulţi lişti, nici între radicali, nici între naţiona­ la persâua sa, motivând acâstă rugare ou rusâscă a fost espulsat.
i-a îndemnat a-se stabili aici. Răsboiul va­ lişti. Din oausa acesta o&ndid.aturile nu s’au agendele multe împreunate cu ofioiul său, Distinctiune. Maiestatea Sa Monar-
mal între Austro-Dngaria şi România, atât putut încă face. Guvernul va întimpina o ohul a ordonat, ca locotenentului dela re­
âr d-1 Parteniu Cosma, propunând a fi aleşi
de fatal pentru Saşî, a întărit îuoă şi mai crâncenă oposiţie mai ales în Paris, unde gimentul 52 de infanterie, Pompeiii Benţia,
în noul oomitet membri, cari sâ nu fie tot­
mult imigrările în România, deârece mulţi consiliul comunal este compus în majoritate odată şi membri în comitetul central şi să i-se esprime prea înalta mulţămire pen­
industriaşi mai ales din Braşov, înainte de din naţionalişti, faţă ou cari guvernul ob­ ast-fel să aibă timp a lucra mai intensiv tru succesele favorabile, obţinute întru
răsboiul vamal trăiau numai din exportul servă o atitudine intransigentă, espunând
în interesul despărţământului, — adunarea iustruarea voluntarilor în deours de mai
în Român’a, cu care au trebuit să înceteze consiliul la şicane inutile. Antagonismul în­
alege cu aolamaţiuue: director pe advoca­ mulţi ani. Distinsul e fiiul domnului Nico­
în mod subit, astfel să văfiură puşi în faţa tre guvernai lui Waldeck-Rousseau şi îutre lae Benţia funcţionar la „Albina".
tul Dr. Liviu Lemfayi, âr membri în oo­
neoesitâtii inexorabile de a-şî strămuta ao- oousiliul comunal, s’a manifestat fârte evi­ mitet pe asesorul consistorial Mateiă Voi-
tivitatea în România, ca să p6tă trăi. In dent la desvălirea monumentului lui Bau lean, protonotariul oomitatens Ştefan Stroia, Populaţia Rusiei. Comisiunea cen­
aoelaşl timp însă tocmai în urma răsboiului din, unde socialiştii ministrului Millerand trală statistioă din Petersburg a publicat
profesoral seminarial Dr. George Procu şi
vamal s’a întărit eomereiul îutre Germania au împiedecat pe preşedintele consiliului resultatele recensământului general din 1897.
pe oorefereutul Lazar Tritean.
şi România, al cărui efect fu, că şi din oomuual în vorbirea, ce voia se o ţină. După acâstă statistioă populaţia Rusiei este
de 125.668.000 suflete, din oarl 87,384 sunt
Germania au îuoepufc să imigreze în Ro­ Numai graţie vigilenţei agenţilor secreţi s’a în congregaţia comit. SolnocDfibâca,
mânia. Relaţiile oomeroiale de altfel între putut evita o oioonire seriosă îutre naţio­ ţinută la 20 Dec. c., d-1 Dr. T. Mihali a Ruşi pravoslavnici (69.54°/ ) 13,888.000 Ma­
0
Germania şi România sunt forte v«chl şi nalişti şi socialişti. interpelat pe vioe-şpan asupra presiunilor homedani (11.06%), 11,420.000 rornano-
oatolicî (9.09%) 5,189.000 Jidovi (4.13%),
aprâpe fL-carc oraş din România îşi are şi abasurilor, oe s’au făcut cu ooasia ale­
Apropierea Angliei de dubla 3,743.000 protestanţi (2.98%). 2.173,000 de
strada sa numită „Strada Lipscanilor", rea­ gerii din Noemvrie a membrilor din con­
alianţă. Piarului „Novoje Vremja" i-se sorie orediuţa veche (1.72%), 1,220.000 secte
mintind târgurile din Lipsea. gregaţie. D-1 Mihali a relevat în interpe­
din Londra, că '.Anglia caută în mod stă­ creştine (0.97%), 644.000 secte uecreştiue
laţia sa şi arondarea nedrâptă a oerourilor
De aiol se esplioâ composiţia ooloniei ruitor o apropiere cu alianţa ruso-francesă,
electorale. Vioe-şpauul Dr. Torrna a răs­ (0.51%).
germane din BucurescI, care de sigur tot pentru a contrabalansa şi a faoe imposibile
;
oam aşa va fi şi în celelalte oraşe ale Ro- cuceririle germane în Orient. puns, că va studia cestiunea arondărilor şi Scrisorea unui părinte. Fruntaşul
va presanta oougregaţiei un proiect în pri­
mâuiei. Germanii din Austria sunt în pre- de honvefil din Oradea cu numele Traian
Amăuţii din Ypelc. piarul rusesc vinţa aoâsta.
pouderanţă faţă cu Germanii din Germania. Boczko s’a siuucis fiilele acestea. Tatăl său
„Vjedomosti" primesoe soirea din Oonstan-
In BuourescI comunitatea evangelioă nu­ „Drapelul" din Lugoş anunţă, că cu în desperarea sa, se adresâză fiiarului
tinopol, oă Arnăuţii din împrejurimile Ype-
mără 9000 suflete, între cari 3000 din im­ începere dela 1 Iauuarie st. v. 1902 va „Nagy-Vârad“ ou următârea sorisâre, oare
kului forţâză pe comeroianţii sârbi să le
periul german. Afară de aoeştia mai sunt apărâ de trei-orî pe săptămână. merită să fie cetită : „Traian Boczko, fiul
plătescă diferite sume de bani şi dâcă se
vr’o 11,000 de Germani catolici. Radimul subsemnatului, fruntaş la regimentul de
opun, îi seohestrâză. în distriotul Prizren
principal al Germanismului din BucurescI Dini* nou român. In Orăştiă a apă­ houvefil a venit în cjiua de 24 Dec. la Sa-
s’au înmulţit bandele de boţi arnăute. în
îl formâză comunitatea evangelioă, care rut un nou fiiar săptămânal român „Zb&er- lonta, unde la hotelul „Naţional" s’a împuş-
St.ara Srbija domnesoe o anarchie oom-
esistă mai bine de 150 ani, şi întreţine şco­ tatea“. Oam vedem din Nr. I, ce ni s’a oat, lăsând o sorisâre adresată părinţilor
pletă.
lile germane, în total ou ‘28 clase, frecuen- trimis şi nouă, el este înfiinţat de un grup de săi, în care se plânge, oă în urma relei
tate anual de aprâpe 1000 de elevi, apoi Disolvarea unei congregaţiuni tineri cari şi-au propus a lupta pentru „taotica tratări din partea căpitanului său a fost
un număr de institute de binefacere. Imo­ in Paris. Fâia oficială din 28 Dec. pu­ activităţii® parlamentare. Redactor e d-1 silit sâ-şl ia viâţs. La reg. IV de honvefil
bilele şi fundaţiunile, de cari dispune co­ blică o hotărîre, conform oSreia oongrega- Ioan Moţa. piarul apare în fie-care Sâmbătă nu de mult au omorît pe honvedul Peru,
munitatea au o valore de mai multe uii- ţiunea călugăriţelor augustiniane a Maicii şi costă 6 corâne pe an. Asupra progra­ acuma au trimis pe fiul meu pe cealaltă
liâne, 6r budgetul anual se cifreză cu suma Domnului de Loretto, se disolvă, âr averea mului, ou care debutâză amintiţii tiuerî, vom lume. Vă rog să scrieţi în diarul d-vâstră
de 270,000 lei... Şc6!a evangelioă din Bu-' ei se lichidâză din oficia. Aoâsta -este pri­ reveni. ceva în interesul soldaţilor. Cu stimă Sa-
curescl primesoe dela imperiul german o ma disolvare basată pe noua lege a oon- lonta 1901 Dec. 27 Boczko Pavel, învăţă­
subvenţie de 6000 mărol, oare se lichidâză gregaţiunilor. Măsura aoâsta este motivată Statistica poştei maghiare. In edi­ tor în pensiune.
prin faptul, că congregaţia augustinianelor, tura direoţiunei poştei şi telegrafului un­
la ambasada germană. Crisa financiară din
căreia nu aparţin, decât trei persone, şl au gar a apărut o statistică generală despre Unde te duce patima. In Câmpeni
România se resimte şi la Germani şi co­
munitatea, se vede nevoită a cere augmen­ hărăzit mănăstirea lor unei congregaţiuni circulaţia la poştă, telegraf şi telefon în s’a isoat încă înainte do asta ou vr’o fiece
neautorisate. anul precedent. Din statistica aoâsta es- ani o neînţelegere în sînul poporanilor gr.
tarea subvenţiei imperiale pe anul viitor.
Piarele radicale din Paris protestâză tragem următârele date. In 1900 numărul orientali. Neînţelegerile au fost provooate
Ar fi de dorit, ca guvernul german să
oontra faptului, oă în oiuda legei oongre- amploiaţilor de poştă, telegraf şi telefon a de intrigile unor âmeul sămănătorl de za­
aoorde aoâstă cerere, punând eventual con­
diţia, ca şcâla reală să fiâ lărgită aşa, ca gaţiouiste, printre profesorii institutelor ca­ fost de 21.732; numărul ofioielor 4288, vistie şi ură. Acei nenorociţi nu s’au as­
tolice din Paris se află o mulţime de Ie- abonenţl la telefon 16,291. Cutii de scrisori tâmpărat nici pănă în fiiua de astăfil şi în
absolvarea ei să dea dreptul de voluntar.
suiţl, DominioanI, BenedictinI, ou tâte că 10,167. In anul trecut s’au transmis prin nesoootinţa lor au mers aşa departe, încât
Alianţa pangermană (Alldeutsoher Ver- aceste congregaţiuni nu sunt autorisate. poştă 528,694.928 scrisori şi colete poş­ sub conduoerea unui învăţător în pensiune
band) are şi în BucurescI numeroşi membii, tale ; telegrame au fost date 7,573,177; au făcut petiţie la guvern, cerând să le
!

ceea ce Bibesou nu voia să practice. legiul sf. Sava. Acest colegiu a fost atunci părinţii şi bătrânii noştri, d’aceea a pro- l i publicaţiunile sale aoestei biblioteci, lucra
Acâstă măsură n’a fost nici bună nici pa­ mutat în oasele lui Neofit mitropolitul şi a gresat aşa de mult patria nâstră. care merită cea mai vie recunoscinţă.
triotică. funcţionat acolo până la 1881. Sub domnia lui Oaza, dela 1859 pănă După aceea d-sa a prevenit pe bur­
Loootenenţa domnâscâ, compusă de La 1859 Heliade Rădulescu îutoroân- la 1866, instrucţia publică s’a întins mai sieri, că va cere voie ministerului cultelor
Heliade, Nicolae Golescu şi Teii, în 1848, şi instrucţiunii publice spre a înfiinţa eser-
du-se în ţâră din exilul său de 11 ani, fu lesne, căci lioeul sf. Sava produsese mulţi
a restabilit colegiul naţional şi a desfiinţat ciţiul militar în acest internat şi elevii de
numit de Caza Vodă efor al şcolelor îm­ profesori.
Eforia trecând administraţia la ministeriul la 15 ani în sus se vor eseroita să tragă
preună ou Petraoke Poenaru şi Simion Apogeul său însă instrucţia publică
instrucţiunei publioe, reohemând la cate­ şi la ţintă.
Marooviol, numind direotor pe Io&n Maio- l’a atins sub domnia M. S. Regelui Oarol.
drele lor pe profesorii români alungaţi de Trebue să luăm esemplu de orgaui-
rescu. Eforia şcolelor aveud atribuţiunl Lioeul şi internatul sf. Sava au fost reor-
Vodă Bibesou. S’a coustituit o oomisiune saţie militară dela Buri. Ei au învăţat nu
mari, în timpul aoela a putut să organiseze ganisate, dându se o mai mare desvoltare
pentru îmbunătăţirea instrucţiunei publioe. numai pe oopii, dâr şi pe femeile lor a trage
bine şcâlele şi să înfiinţeze multe în ţâră. învăţământului. Dela 1866 şi pănă acnm
Programa elaborată în timpul loootenenţei ou puşca. De aoea luptă ou atâta eroism
Colegiul sf. Sava gemea de elevi asemenea s’au înfiinţat mai multe faonltăţl şi insti­
domnesol prevede 8 clase gimnasiale şi 2 un mic popor, înoât afil produce admiraţi-
şi internatul său. Esista o mare ardâre tute de înaltă cultură, cari au făout renu-
complimentare. unea lumei. Să fim siguri, a terminat d. H.
printre şcolari spre a-se instrui. Profesorii mele ţârei nâstre.
După căderea locotenenţei domnesol, Rădulesou, oă cei cari conduo destinele
de asemeni puneau mult zel şi stăruinţă
operată de mvasiunea Ruşilor, în 1848, şco- Din acest liceu şi internat au eşit României vor organisa astfel ţâra milită-
spre a-şl îndeplini datoriile lor. Cursurile
lelor le-a mers rău în ţâră. omenii cei mai eminenţi ai României. resoe, în cât femeile şi copiii de 15—16 ani
se făceau, îmi aduc aminte, câte o âră şi
Muscalii fiind goniţi, graţie resbelului jumătate. Profesorul de matematioe, Pavlid, * * '& N ^ să fie în stare a-şl apăra satele lor, âr ti­
*
din Crimea (1853), instruoţia şi oolegiul din n’a lipsit nict-odată dela cursurile sale în Terminând acâstă interesantă şi ins­ nerii şi bărbaţii să plece în bătălie.
sf. Sava şi-au reluat avântul său dinainte, timp de 30 de ani, nici chiar când a mu­ tructivă, pe alocurea duiâsă, espunere isto­ S’a fiis, ou drept cuvânt, oă Românii
graţie venirei la căimăcămie tot a lui Al. rit soţia sa. L’am rugat noi elevii să nu rică, directorul liceului sf. Sava a anunţat au o providenţă, care îi apără în pericol.
Ghica, protectorul oulturei naţionale. facă algebra în acea fii, văfiându-1 aşa de pe şoolarl, oă a înfiinţat în interesul cultu- Aoea providenţă ne-a dat pe M. S.
El la 1857 decreta construirea uni­ emoţionat în olasa sa. Beutimentui datoriei rei lor o bibliotecă în internat. Academia Regele, să sperăm dâr în gloria şi mărirea
versităţii actuale, pe locul unde a fost co­ şi al patriotismului era încarnat adânc în Română s’a grăbit a trimite o parte din naţiunii nâstre!