Page 74 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 281—1901.

Băiatul oondamnat şi el la internare trec actualmente în Serbia şi greutăţile, ce Crisa bulgară. Se depeşâză cu data
Alegerea municipală din Săcele.
într’o casă coreoţională, nu s’a lăsat mai pe 4ilnio se ivesc, abia dâcă îi va fi dat pă- de 28 Decemvrie, că primul-ministru Ka-
Am comunicat la timpul sân, oă con­ jos în insultarea magistraţilor. reohii regale serbesol să salute faţă ’n faţă ravelow a cetit decretul princiar,, prin
tra alegerei de membrii în representanţa 6r al treilea minor îşi purta princi­ pe Ţarul Rusiei. oare sesiunea S o b r a n i e i , care espirase
comitatensă, 00 s’a făcut în Săcele pe la piile sale, ori ale părinţilor săi, său educa­ Calamităţile, oe domnesc în Serbia în 4> de 27 Decemvrie, s’a prorogat
ua
mijlocul lunei lui Noemvrie, s’a înaintat re­ torilor săi pe faţă în caraotere neşterse, oreeză guvernului neplăceri constante. Crisa pănă la 5 Ianuarie. Primul-ministru a
curs din sînul Maghiarilor de acolo, cari având tetovate pe frunte cuvintele: „Mdrte bulgară i-a venit în cât-va în ajutor, căci
declarat, că oabinetul şl-a fost dat dimisia,
au rămas nemulţumiţi cu ea. tiranilor . Sub „tirani* se înţeleg de sigur a scăpat guvernul de visita deputaţilor bul­ dâr că principele n’a prirait’o. Este proba­
u
La acea alegere fuseseră proclamaţi autorităţile chemate a menţine ordinea în gari la Belgrad. Era planul ca deputaţii bil, că Sobrania va fi disolvatâ, şi că ale­
membrii aleşi: Killyeni Andreiu cu 110, stat. sârbi şi bulgari să ţină o şedinţă comună, gerile se vor face peste cinci săptămâni.
Yerzea Romulus ou 98, Ştefan Kope ou 96, Etă deol trei minori, cari finind instruc­ la care ar fi presidat preşedintele Sobra- Se speră, oă bancherii străini vor renunţa
şi Henter G-ab. cu 93 de voturi. niei bulgare. Se mai plănuise, ca din inci­
ţiunea obligătdre, au trecut prin şcolile la monopolul tutunurilor, şi că noua ca­
Oomisiunea verificătâre comitatensă, dentul aoesta să se adreseze Ţarului o te­
statului, unde li-s’a inouloat de sigur res­ meră va vota proiectul de împrumut, oe
căreia i-s’a înaintat recursul lui Donaţii
pectul faţă cu autorităţile, dâr nu li-s’a dat legramă, îu oare să i-se esprime Ţarului i-se va presenta.
Alex. şi soţi, eerendu-se nimicirea alegerei omagiile poporului sârbesc şi bulgar. Minis-
nici o noţiune religiâsă.
şi rânduirea unei nouă alegeri, a respins tru-preşedinte sârbesc Vuiet, care vrâ să sus­ Revoluţie în Argentina. O depeşă
Oare direcţiune este prin urmare mai
recursul, neaflând motive pentru anularea ţină bune raporturi ou monarchia austro- diu Santiago (de Ohili) anunţă, oă circulă
proprie pentru inoulcarea sentimentului de
alegerei. ungară, nu prea era învoit ou demonstraţia sgomotul cum că revoluţiunea a isbuonit
datorie tinerelor generaţiuni?
In urma aoâsta, Donaţii şi soţi au aoâsta, însă u’avea nici energia oa even­ la Buenos-Ayres.
Răspunsul şi-1 va găsi singur oii cine,
apelat la comisiunea revăcjStdre a comita- fără multă greutate. tual să o împiedece. Acum crisa bulgară
,tului, ca for mai înalt. Ţa scăpat de-ocamdată de neplăcerea Înfrângerea insurgenţilor co•
Argumentele luate din viâţa practică lumbieni. „Gazata de Frankfort." află diu
ComisiuDea revăclStbre a desbătut aoâsta.
sunt mult mai elocuente, decât orl-ce dis- New-York, că insurgenţii columbienl au su­
aoâsta apelaţiune, după cum spune foia Din Belgrad se depeşâză, oă toţi mi­
cuţiune teoretică şi aceste argumente nu ferit o mare înfrângere. Atât trupele gu­
maghiară din loo,'.în şedinţa de Luni d. a. niştri au intenţiunea a-şl da dimisia din
sunt de loc favorabile teoriei moralei inde­ vernului, cât şi insurgenţii au pierdut 400
la oare au luat parte, sub preşedinţa fişpa- eausa manevrelor oposiţiei, care doresce a
pendente. Fructele edueaţiunei pur laice de omeni.
nului Lazar, prot.onotarul Ştefan Pantzel, vedâ compus oabinetul esclusiv numai din
sunt atât de amare, încât statele, cari au
Cari Fabritius şi luliu Moor. radicali. Actualul ministru de răsboih, în Din Paris se sorie, că preşedintele
păcătuit în diracţia acâsta, ar trebui să
Comisiunea revucjStbre a deois unanim, cas de crisă, îşi va păstra porfoliul. Loco­ republiciei, Loubet, a semnat îu 4' de
ua
vadă, că e timpul suprem a-se întârce pe
ca apelaţiuuea să fiă respinsă, dâr a aflat, tenentul LunjevicI, fratele reginei Draga, 27 Decembre mai multe decrete relative la
o cale mai bună. Criminalitatea minoreni- a plecat în Belgia, unde va urma cursurile
că resultatul alegerei a fost greşit euunciat avansarea mai multor generali de brigadă
lor s’a dovedit cu date statistice, că a dela o şcolă militară superiorâ.
şi prin urmare a decis, să fie restabilit con­ la gradul de generali de divizie. Intre oei
oresout în mod înspăimântător, de când
form adevărului astfel, ca să fie priviţi oa Manifestaţii revoluţionare în avansaţi figurâză şi generalul Baillond, care
morala laică s’a făcut stăpână pe institu­
membrii aleşi Killyeni cu 110, Yerzea Rq- tele de educaţiune. Jiusia. Din Petersbnrg se telegrafâză, că a comandat o brigadă în cursul _expediţiei
mulus cu 98, Henter G. eu 93 şi Gyirâ în Charoow şâpto sute de studenţi şi mun­ din China. Generalul Geslin de Bourgogue,
De aceea va cuprinde tot-deuna un
Szâsz Istvân ou 92 de voturi. citori au parcurs stradele oraşului înarmaţi oare fusese trecut în disponsibilit&te la fi­
sentiment de adâncă compătimire, de câte
La acest resultat a ajuns oomisiunea lar e cu revolvere şi precedaţi de drapele roşii nea anului 1900, pentru-că cu ocasiunea
ori cetim prin 4 ®l „liberale* dela noi
revădătbre găsind, oă la alegere s’au dat Poliţia a şargat pe manifestanţi. Un comi­ unei serbări, ce s’a dat în colegiul Iesuiţilor
şi din streinâtate teorii de destrăbălare pe­
91 de voturi pentru Ştefan Kope şi patru sar de poliţie şi un agent au fost omorîţl din Vannes, într’un discurs a dat elevilor
dagogică, cari nu pot să aibă alt resultat,
voturi pentru Stpfan Kope jun. Preşedintele în învălmăşală. Poliţia a făcut 300 arestări. ca exemplu pe VendeenI, cari au rămas
decât disoluţiunea completă a consolidării
şi oomisiunea electorală au adunat aoeste Agitaţia e la culme în oraş. credincioşi lui Dumue4eu şi Regelui, — a
naţiunilor pe calea progresului.
voturi 91 -f- 4, oa fiind date pentru o sin­ fost rechemat îu activitate.
Esemplele flagrante din Fr&ncia, care Menelik şi Francia. Din Paris se
gură personă şi le-a socotit tote pentru
se pretinde a merge în fruntea civilisaţiu- vestesce, oă guvernul franoes vrând să
Ştefan Kope jun., pe când St. Kope sen.
nei, ne ofer un tablou fârte sombru des­ strîngă legăturile dintre Francia şi Abesi-
avea oele 91 voturi.
pre ceea-oe se numesce civilisaţiune mo­ nia, a învitat pe Menelik să faoă o călătorie S O I R I L E D U E L
Astfel, opinâză comisiunea, trebuia să
dernă. în Francia. Preşedintele Loubet, ministrn-
fie ales la al patrulea loc Gyiro Szâsz Ist­ D —a. preşedinte Waldeck Bousseau şi ministrul — 19 Decemvrie v.
vân, care primise 92 voturi faţă cu cele
coloniilor Dccrais i-au adresat în scopul acesta Serbarea aniversarei 'Reginei Ro­
91 voturi ale lui St. Kope sen. scrisori, pe cari le va duce representantul mâniei Duminecă la ârele 10 s’a serbat
Firesce, că asupra acestei hotărîrl a Din streinâtate. frances din Abesiuia Legardb, care a şi un Te-Deum la mitropolie, la care au asistat
comisiunei amintite comitatense, domnesce Ţarul în Londra. Din Londra se plecat la Djibnti. Dâcă Menelik va primi micii principi” La Teatral Naţional s’a dat
mare bucurie în tabăra contrarilor partidu­ după amîa4î un matineu pentru copiii din
scrie, că aoolo se vorbesoo oa de un invitarea, o corabie franoesă va merge la
lui lui Killyeni, oare a comis păcatul ne­ lucru sigur, că Ţarul va merge la Londra, Djibuti, oa să ia pe Menelik şi să-l aducă şcolele primare. M. S. Regina, Principesa
iertat de a încheia un compromis electoral şi va asista la serbările înooronării regelui la Toulon, de unde o’un tren special regele Maria şi micii principi au asistat la aoel
ou Românii săcelenl. matineu. La întrarea Reginei în sala Tea­
Eduard. abesinian va merge la Paris. Guvernul fran­
oes nu se îudoeşce, că Menelik va primi trului, musioa a intonat imnul regal, er
Călătoria prinţului Nichita. O te­
invitarea şi deja în Aprilie va sosi în Fran­ publicul compus din majoritate de copii —
Instrucţia fără educaţie religiosă. legramă diu Petersburg anunţă, că ministru cia. Menelik va fi însoţit de toţi „ra.s“-ii au făcut ovaţii suveranei, D-uii: general
rusesc de esterne contele Lambsdorf a făcut Wartiade, colonel Mavrocordat şi majorii
Un cjiar franoes ne aduse soirea mai (şefii seminţiilor), între cari şi Makonnan.
prinţului Nichita o lungă visită, după care
deunăzi, oă în Paris a avut loo o disou- Demetresou şi Baranga însoţiau pe M. 8.
acesta a pleoat din Petersburg. Ţarul Conflictul Chilo-Argentin. Portela, Regina şi pe A. 8. R. Principesa Maria. La
ţiune contradictorie publică între un pro­
a dat ordin adjutantului său duce JDolgo- ministru argentin din Ohili, oare a fost
povăduitor al moralei independente, adecă ridicarea cortinei, un cor de 40 d-şore a
rukow să însoţâscă pe Nichita pănă la chemat de guvernul său, a plecat la Bue-
al instrucţiei fără educaţie religiosă, şi în­ intonat un imn în onârea Reginei, compus
graniţă. nos Ayres. Plecarea sa din Valparezo e pri­
tre un preot catolic. Subiectul controversei de d-1 G. Ştefănescu. După aceea eopiliţa
vită cu indiferenţă în cercurile diplomatice,
era, care din cele două direoţii este mai Discursul unui ministru. Minis­ Singurof p- declamat o poesie de ocasie.
deâreoe în locul său a rămas secretarul le-
proprie de a inculoa tinerelor generaţiuni trul de răsboih al Franciei, general Andrd, Regina a chemat în loje pe mica Singurof,
gaţiunei. Se soie, oă Argentina a făcut apel
sentimentul datoriei. Cei doi adversari nu a presidat ceremonia instalărei a trei ba­ a sărutat’o şi i-a dat flori. Versurile erau
la arbitragiul ‘guvernului engles. Foreign
s’au putut convinge nici unul pe altul, nici terii de artilerie. Ou ocesiunea reoepţiuuei de d-1 L. Dauş. S’a representat apoi feeria
Office din Londra însă nu a primit încă
pe partisanii lor. la prefectură, a autorităţilor, ministrul de „Sînziana şi Pepelea*, oare a făcut multă
nici o asemenea cerere din partea guver­
La acâsta numitul cjiar face observa­ răsboitt a felioitat pe ofiţeri pentru devo­ bucurie copiilor şi în special micilor prin­
nului chilian. Guvernul britanic nu ar primi
ţia, oă nici nu se pote cineva aştepta la tamentul lor oătră Republioă. Vorbind apoi cipi, cari erau forte sburdalnicl şi aruncau
să fie arbitru, dâcă nu fao amândouă sta­
un resultat positiv dela o asemenea discu­ de expediţiunea din China, a spus, că acâstă flori la diferiţi copii din loji şi staluri. —
tele aceeaşi cerere.
ţie publică, pentru-că în asemenea cestiunl campanie a probat din nou, oă armata fran- Sâra, la Ateneu, d-1 Grigore Tocilescn a
La Washington nu se orede suficient
argumentele nu valorâză nimic. Argumen­ cesâ este cea dintâi din lume. La banchetul ţinut o conferinţă vorbind despre Carmen-
demersul Argentinei, pentru a-se înlătura Sylva. Conferenţiarul a vorbit despre M.
tele cele mai convingătâre ni le furnisâză oare s’a dat de municipalitate, în onârea
temerea de isbucnirea unui conflict. In cer­ 8. Regina, oa copilă, oa femeie, ca mamă,
viâţa praotioă. ministrului, generalul Andrâ, răspuD4ând la
curile ofioiale americane se aşfcâjriă, ca în ca Regină şi ca poetâ. Sâra la Teatrul Na­
Spre a-şl ilustra afirmaţiunea eitâză mai multe toaste, a mulţumit populfiţiunăi
■ r curând să isbuonâscă ostilităţile. Ministrul
un esemplu classic petrecut a doua 4> după pentru dragostea, ce ara pentru armată şi ţional s’a repetat corul şi poesia ooasională
argentin diu Statele-Unit.e, Gsrois Meru, şi s’a jucat Curcanii, piesa d-lui Gr. Ventura.
controversa publică înaintea tribunalului de a adăogat, că trebue, ca toţi să mârgă mână
declară că în adevăr situaţia e oritică, dâr Curtea n’a asistat.
Seina. în mână şi oa suspiţiunile să dispară cu
că ea nu se va resolva printr’un răsboifl.
Erau acusaţl trei minori, o fată şi doi desăvîrşire în faţa patriei şi a interesului - ua
Comitetul eseoutiv ăl comisiunei interna­ Alegerile din Bihor. Iu 4' da 30
băieţi pentru diferite crime, oa furt, nl- general. Toastul a fost fdrte aplaudat.
ţionale al congresului panamerican din Decemvrie s’au făcut alegerile comitatense
tragiu eto. Procesele acestor trei minori au
Felicitări pentru JD'iig&r. Preşe­ Mexic, a adresat preşedinţilor oelor două în comitatul B'hor sub preşedinta fişpr.uu-
venit la ordinea cj^ei unul după altul' şi
dintele moş-Kriiger a primit numărdse te­ ţări o cerere, prin care îi râgă să resolve lui Beothy Lâszlo. Intre funcţionarii rea-
au dat celor de faţă un trist tablou despre
legrame de felicitare din tbte părţile lumei incidentul prin mijlâce paoifice. leşî vedem şi oâte-va nume românesc!, ca
resultatele instrucţiunei în şcdlele de stat
pentru snocesul reportat de generalul De- Germania e ou totul contra unui ase­ Popp Ion, prim-notar, Nistor Aiexi şi Red-
francese, în cari, după cum este soiut, se
Wfct la Tweenfontein. nic Gavrila fisolgăbirae. Cam puţini pentru
dă o instrucţiune pur laică, escludându-se menea răsboiă, deorece ofiţerii instructori un comitat cu o populaţie aprâpe pe ju­
1&
cu desăvîrşire eduoaţiunea religiosă. Din Sei'bia. După cum anunţă 4 - din ambele ţări sunt tot germani. mătate româuâscă.
u
Fata, în etate da 17 ani, după-ce şî-a rul „Rappel , regina Dragliina ar fi renunţat Se mai spune, oă Peru negociâză o
aucjit sentinţa, oare o oondamna la inter­ la călătoria în Rusia. Se <Ţice, că ea ar fi alianţă defensivă şi ofensivă cu Republica Rescumperarea felicitărilor de anul
nare într’o casă coreoţională pănă la eta­ înţeles, oă pentru caşul când s’ar depărta Argeutina. nou. Iu scopuijrasoumpărării felicitărilor de
tea de 20 ani, s’a adresat judeoătorilor cu din ţâră, Scupştina ar aduce în absenţa ei Camera argentină a adoptat un proiect anul nou au mai contribuit pentru Casa na­
nisoe espresiunî murdare ca: „Dobitdcelor, o lege, prin oare i-s’ar inter4ioe reîntârce- de lege, prin care inter4'oe exportaţiunea ţională următorii d-nî(: Oonst. Stozar câp.
mişeilor, vacilor \ Casă coreoţională pănă la rea în patrie. Cam cu greu s’ar putâ da cailor şi a catârilor, pe cari ohilienii îi i. p. (Sibiiu) 2 oor., Panteleon Luouţa (Si-
etatea de 20 ani? De ce nu pănă la etatea ore4ăment acestei soiri a 4i rului frances; cumpărau în aşa mare număr în provinciile biiu) 2 cor., Dr. Andreid Pop adv. (B.
a
de 40 ani?* având însă în vedere lucrurile, ce se pe­ andine. Huedin) 6 oor., Nicolau Peneiu jude reg.