Page 75 - 1901-12

Nr. 281—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

(Sibiiu) 5 cor., îoaohim Muntean preot ort.
Pretinsul plagiat Caragiale. Congresul sionist. sa, atitudinea sa, vorbele sale tradau nefe­
(Gura rîului) 2 oor., Elia Pop înv. pens. ricirea fără nume, oare-1 apăsa. Dâmna
(Şomcuta mare) 2 cor., Dr. George Popesou Un (ŢaUat din România ou numele Deschiderea congresului sionist a avut Nobel murise. Miliardarul era mai sărac,
şi soţia sa n. Cornelia G. Z'gre (Lipova) 0. Ioueseu (Caion) în două articole publi­ loc în Basel la 28 Decemvrie în presenţa deoât cel din urmă muncitor fericit; el
10 oor. Transport din nr. treouţ cor, 45 cate în „Revista Literară** a aousat pe d-1 a 260 de delegaţi diu tâte părţile lumei şi perduse totul, femeia, pe care o adora şi
1. L. Caragiale, că ar fi plagiat drama sa
In total 74 cor. Siibiu, în 30 Decemvrie a unui public de vr’o 1000 de persone in­ copiii săi, pe cari îi iubia ou ardâre şi îi
„Năpasta după o piesă ungurâscâ a unui
u
1901. — Dr. C. Diaconovich. Kemeuy Istvân. vitate. Dr. Herzel din Viena fu ales pre­ plângea în tâte loourile. Şi pentru a-şl
D-1 Caragiale a răspuns la acâstă în- şedinte, âr de vice-preşedinţl fură aleşi Dr. calma acest năcaz, se gândi a răspândi
Meseriaşii din Bucnrescî în număr
drăsnâţă acusare, dând în judecată pe au­ Max Nordau (Paris), Sohlenoff (Moscva), binele în jurul lui. Aşa e. Acest savant
de peste 200 au mers Luni la ora 1 în
torul acelui articol, precum şi pe directo­ Gaster (Londra) şi Montefiore (Londra). Dr.
corpore la Cameră. Dintre ei s’a ales o dele­ rul revistei. deveni un naturel plin de delicateţă şi com­
gaţie de 15, care a cerutsă vorbâsoă cu d-1 Etă petiţia, pe care distinsul literat a Herzl a făcut o espunere încuragiatâre a pătimire şi se gândia să despăgubâsoă ome-
mişoării sioniste şi a declarat, că Sultanul, nimea de relele răsbâielor şi de duşmăniile
ministru Missir, sâu cu d-1 preşedinte al înaintat-o Preşedintelui Curţii cu Juri de
Camerei. Questura Camerei n’a primit în Ilfov : care l’a primit în audienţă, i-s’a părut, că sălbatece.
ar fi amioul şi protectorul Israeliţilor. Dr.
biroul preşedintelui, decât şepte din dele­ „Eu am şi acuma încă în ureohiă vo­
Domnule Preşedinte! Herzl adăogâ, oă Israeliţii prin triumful
gaţia meseriaşilor. In aoel biurou cei şepte cea sa duloe, puţin voalată. El ne vorbia
Domnii Const. Al. Ionesou, domiciliat sionismului pot deveni un element de pros­
meseriaşi au fost întâmpinaţi de d-nii Au- îu englezesoe şi adresându-mi-să mie în
în BucurescI strada LucacI 10, şi Th. M. peritate (!?) pentru imperiul otoman, pe
reliau ministru de interne şi Fericliide, pre­ Stoenesou, domiciliat tot aici strada Arou- particular, cu o fervâre pe care nu o pot
şedinte al Camerei. Delegaţia meseriaşilor lui 10 — primul ca autor, er al doilea oa urmă a declarat, oă banca colonială israe- uita, mă sfătui să mă cousacrez poesiei şi
a cerut, ca să i-se spue când va fi depusă director — în două artioole publicate în lită e gata a funcţiona. Adunarea a apro­ de a aoâte diu acâsta tâtă graţia şi tâtă
1
pe biroul Camerei legea meseriaşilor. D-1 „Revista Literară *, în numerele dela 30 bat pe urmă darea de sâtnă a oomitetului oonaolaţiunea.
Nopmvrie şi 10 Deoemvrie (numere, pe cari asupra situaţiunei morale şi financiare a
ministru de interne a răspuns în numele „Fârte feminist, cum era, el a decla­
le alătur aci) m’au defăimat şi calomniat, grupului sionist. Max Nordau a pronunţat
guvernului, că legea în oesiie va fi depusă adăogând la injuriile triviale ce-mi »dre~ rat, că poesia femeilor poete îi vorbesce
în Cameră la 20 Decemvrie şi va fi luată sâză şi afirooaţiunea, că eu am furat una pe urmă un lung discurs asupra mişcării mult mai direct la inimă, decât aceea a
în discuţie după sărbători. D-1 Aurelian a din operele mele — drama „Nâp&stea* — sioniste. bărbaţilor „fiind-că, (jioea el, femeile eâută
1
1
făcut atenţi pe meseriaşii din delegaţie, oă după o lucrare a unui probabil înohipuit Ou data de 29 Deoemvrie se mai de- viâţa cu amor şi mârtea ou violenţă *.
autor maghiar, Kemeny Istvan. peşâză următârele din Basel:
guvernul le va abandona oestia, dâcă nu Idea acâsta îl neliniştea şi pe acest
Oa urmare a unei asemenea oalomnii,
vor înceta ou agitaţia. Guvernul nu voesce La congresul sionist domnesoe o mare
vă rog, domnule Preşedinte, a cita pe sus brav om, care a furnisat morţii cele
să se orâdâ, că a cedat ameninţărilor me­ animaţie. Multe dame au venit să asiste şi
numiţii domni înaintea Onor. Curţi ou Ju­ mai teribile arme, simţia, în singu­
seriaşilor. raţi, la cea mai apropiată sesiune, ca să ele la desbaterî. rătatea sa, apăsând din ce în ce
răspumjâ în faţa justiţiei de pagubele mo­ Architectul Marmorek din Viena a
La clubul - Jockey din Viena rale şi materiale, ce mi-au oausat cu o îu- mai greu asupra lui ura morţii. —
este mare părăsire, de oând cu perderile drăsnâlă ne mai pomenită până ast&cjî în dat citire dării de sâmă anuale şi a con­ Legatul seu fu un fel de repara-
de miliâne ala coutelui polon. însuşi Ma- publicitatea nâstră. statat activitatea mişcării sioniste în t6te ţiune, de revanşluat contra propriului
părţile lumei, unde s’au înfiinţat anul acesta
jestatea Sa şl-a esprimat indignaţla asupra Mă însoriu oa parte civilă oontra seu eu. In durerea sa de sot solitar
tolerării jocului hasard în numitul club şi acestor calomniatori cu suma de lei 20.000. numărâse grupuri şi comitete. şi părinte jelitor, a conceput el no­
baronul Cliartek, directorul fondurilor im­ Primiţi, eto. Discuţiunea s’a desohis apoi asupra bila şi admirabila ideie. Adevăraţii
periale, într’o adresă trimisă directorului I. L Caragiale, mijlâcelor de a ameliora situaţiuuea fisioă fondatori ai premiului Nobel sunt
clubului declară, că dâoă nu se vor lua autor dramatic, publicist şi comer­ morală şi economică a Jidovilor. morţi: D-na Nobel şi copiii sei.
măsuri, clubul va fi scos din localul fon­ ciant, str. Rotari, 15. Discursul lui Max Nordau a fost mult O.
durilor imperiale, unde este aşeclat ou chi­ Procesul acesta, care promite a fi aplaudat. Oratorul a susţiuut, oă este ab-
rie. Directorul a adus o hotărîre, prin care atât de interesant, este fixat a-se judeca în solutamente necesar de a stabili relaţiunl
interdice riguros orl-ce joc de Lasard în lo- sesiunea de Martie a Curţei cu juraţi de directe între israeliţii comunităţilor din S C I R ! U L T I M E .
Ilfov.
•calul olubului. Vorba ceea; După plâie............. Apus şi proletarii jidovi din Orient, pentru
Vor pleda pentru d-1 Caragiale d-nii a ameliora posiţiunea lor socială, şi a adău­ Basel, 31 Decemvrie. Congresul
Mişcare socialistă în Reşiţa. In advocaţi G. Pana şi B. Del&vr&ncsa. sionist a ţinut o şedinţă de nopte.
gat, că idea sionistă va triumfa când toţi
Reşiţa se vor face în curând alegerile func­ Din darea de sâmă a lui Marmorek
Israeliţii vor fi convinşi de utilitatea aces­
ţionarilor comunei. Locuitorii din Reşiţa tei mişcări. reiese, că există comitete sioniste
fiind în mare parte soeialişl, şi-au format 0 şc61ă română ameninţată. chiar şi în Canada, Chili, Brasilia,
Montefiore din Londra a vorbit des­
lista lor proprie de candidaţi, cari vor fi Persia, Asia-centrală, Siberia. —
Micăsasa, 28 Dec. 1901. pre „Colonial Bank**, oare are de scop co-
sprijiniţi şi de muncitorii, cari sunt în nu­ Un delegat sionist a făcut un drum
măr de 12.000 în Reşiţa. Directorul mine­ Onorată Redacţiune\ In curând sa îm- lonisarea Syriei şi Palestinei cu IsraeliţI de 15 fiile dela frontierele Mandşu-
şi de a îmbunătăţi situaţiuuea proletarilor
lor Eberhardt, se dioe, că s’ar fi pronunţat, plineso trei ani de oând inspectorul regeso riei. Congresul a adus următârele
jidovi.
oă va ooncedia pe toţi acei muncitori, cari şcolar din comitatul Târnavei-micî cu oca- hotărîrî: 1) Congres sionist tot la
îşi vor da votul la candidaţii socialişti. sianea visitărei şoâlei nostru române con­ Adunarea decide creaţiunea unui foud doi anî 2) O mare asociaţiune eu-
Declaraţia aoâsta a produs agitaţie enormă fesionale gr. oat., aflând mai multa defecte israeiit naţional şi funcţionarea unei Bănci prin4end pe toţi Israeliţii din lume.
printre muncitori. Pentru menţinerea ordi- la aoestă şcdlă a declarat, jcă dâcă nu vor coloniale isroelite în Londra. 3) Cinci milione vor fi destinate pen­
nei s’au cerut gendarml. E de temut, că fi delăturate, va fi silit să ia disposiţii Dr. Herzl, care a adresat Sultanului tru a cumpăra pământ în Palestina.
se va întâmpla oiocnire între muncitori şi pentru înfiinţarea unei şcdle de stat în Mi­ o telegramă pentru a-i presenta omagiile
Berlin, 30 Decemvrie. Ministrul
gendarml. căsasa, comună în majoritate oovîrşitâre oongresiştilor, dă cetire răspunsului, care i
Germaniei din Venezuela a părăsit
locuită de Români şi f'ârte puţini Ma­ fu adresat de cătră maestrul ceremoniilor,
Mişcarea funcţionarilor de stat. oraşul Caracas, după ce avusese o
ghiari. Ibrahim-paşa, şi oare asigură pe congresiştl
:
Euncţ onarii din Seghedin au lansat o cir­ violentă diseuţiune cu preşedintele
Inspectorul a şi fâcur, încă de atunci de simpatiile Sultanului.
culară, în care se aduce din nou pe tapet Castro.
arătare la locurile competente despre sta­ Se dă cetire nnmărâselor telegrame
oestiunea îmbunătăţire! lefurilor. — Va să
rea lucrurilor, înşirând scăderile aflate la de adesiunne trimise din tâte părţile lumei.
dioă tot lefuri şi lefuri, dâr poDorul săra
şcdla nâstră şi oerând înlăturarea urgentă L i t e r a t u r i i .
-cui, care se gânjoe sub povara greutăţilor, Intre congresiştl domnesoe o mare în­
a acelora. Se vorbesce chiar, că nu mult
de unde să mai plătâscă atâtea lefuri, căol sufleţire.
va trece şi se va înfiinţa şi în Micăsasa „Clipe de repaus“ de Sorcovă. Un
îmbunătăţirea lefurilor funăţionarilor nu volum elegant, care pâte ooupa loc pe ma­
şoolă de stat.
•s’ar putâ face în alt chip, decât prin noue sa orl-cărui salon. Preţul 2 corâne (Pentru
Prea Ven. Consistoriu din Blaşifi a Istoricul unei donaţiunî.
imposite. Acest lucru ar trebui să-l vatjă România 2 Lei 50 bani) porto estra. Cre­
dat cei drept ordin, ca tot oe e ou pu­ dem a fi de prisos a mai recomanda în
.şi domnii funcţionari.
tinţă să se facă, pentru-oa şoâla nâstră con­ Cum au fost create premiile No- special acâstă nouă apariţie literară. In
Cinci sute de familii fără pâne. In fesională să nu fie primejduită în esistenţa bel ? Ce inspiraţiune—paradoxală la acest volum găsim un limbagiii frumos ro­
cjiua de 28 Decemvrie au fost concediaţi ei, pierejându-şî caracterul oonfesional. prima vedere — îndemnă pe inven­ mânesc şi nişte povestiri scrise cu atâta
spirit, încât cartea odată luată în mână,
.250- de muncitori din fabrica de vagâne Lucrul ou tâte acestea a rămas baltă. tatorul dinamitei a-şî dedica imensa
nu o mai pui jos, până nu ai cetit’o tâtă
din Arad, âr la 4 Ianuarie vor fi congedi- Poporul, nu se prea alterâză de ameninţă­ sa avere cultului fraternităţii şi al Se pâte procura la Tipografia A. Mureşianu
aţî alţi 250. Miseria oresce pretutindenea, rile de felul acesta şi fie din indolenţă, fie păcii ? pe lăngă trimiterea preţului indicat plus
mii de muncitori rămân fără pâDe în t6te că ascultă de şoptele rău-voitorilor causei D-şora Elena Văcârescu ne dă 20 bani porto.
oraşele, er statal faoe lux şi domnii func­ învăţământului nostru, se retrage dela adu­ eşplicaţiunea acestui lucru în cfiarul „Supplex Libellus Valachorum ,
a
ţionari cer să li-se mărâsoă lefurile.,.. cerea de noue jertfe pentru şcdlă. ,,Echo de Paris**. memoriul presentat împăratului Leopold II.
Comuna Micăsasa era odată bine si­ de cătră episcopii Bob şi AdamovicI în
Premiu pentru lucrări de metere- fită ce dioe domnişora: numele poporului român din Transilvania
tuată materialicesoe. A venit însă comasa­
ologie şi astronomie. La academia îdin — Eram la Paris cu părinţii mei şi la anul 1791. Textul original latinesc şi
rea, oare s’a făcut — şi din causa neprove-
Paris între premiile împărţite la finea anu­ într’o după amiaejă de vară luam îngheţată alăturea de acesta traducerea românescă
derii şi uşurinţei poporului — ou păgubi- făcută de profesorul Dr. E. Dăianu. Sibiiu,
lui 1901 era şi un premiu de 3000 franci în pavilionul d’Arinenonville, îu acel deli­
1
rea locuitorilor băştinaşi ai comunei şi „Tipografia* societate pe acţiuni. Un esem-
pentru lucrări de meteorologie şi astrono­ cios oadou din Bois de Boulogne. Ou noi
oare în aoelaşî timp a eşit strălucită pen­ plar broşat costă 1 corână (plus 5 bani
mie. Acest premiu a fost conferit păriute- erau oâţl-va p ietenl engiesî. Aceştia ne porto). Se află de venejare la Tipografia
r
tru curtea baronului Radak. Poporul nu
u
lui Stanislau Chevalier diu societatea jesu- atreseră atenţiunea asupra renumitului in­ „ A. Mureşianu .
şl-a oerut păşunat comun, o reoerinţă in­
iţilor peutru descoperirile astronomice fă­ ventator al diuamitei, care şedea la masa a
dispensabilă pentru micul agricultor şi oul- „Cartea Durerii de Emil Bougaud,
cute în Ghiu a, unde de 13 ani stă în frun­ vecină. Eu mă uitam ou curiozitate nes­ tradusă din originalul frances de lacob
tivator de vite. Acjl poporul e decărjut ma-
tea observatorului din Zi-Ka-Weibel. pusă ja inventatorul celui mai teribil mij­ Ricolescu, editura lui Dr. E. Dăianu. Tipo­
terialioasce şi de sacrificii bâuesol nu vră
loc de destrucţiune, de care s’a aucjit vr’o grafia lui Heinrich Uhrmann din Timişâra
Cazaci recompensaţi. Ţarul, pentru să audă. Aici zace causa pentru care şeâla 1895. O cărticică de mângăere sufleteseă,
dată, şi am fost forte satisfăoută, când ami­
a recompensa bravura ou care oazaoii din nâstră e ameninţată eu închidere. care costă legată 3 corâne plus 10 bani
cii noştri se întorseră spunendu-ne, că
trupele ţinutului Amur au apărat teritorul Mi-am ţinut de datorinţă &-!e espuue porto. Se află de vînejare la Tipografia
11
Nobel şi-a esprimat dorinţa, de a-ne fi „4. Mureşianu .
Amurului în contra năvălirilor Chinesilor, acestea în publicitate, cu scopul de a
presentat.
li-a dăruit, pentru a-se stabili, teritorul atrage atenţiunea factorilor (competenţi laj
numit trunssejauic, situat la sud de rîul primejdia, ce ne ameninţă şooia. — Oe om era acesta? Proprietar: Dr. Aurel Mureşiaviu.
:Soja, pe malul stâng al fluviului Amur. T. S. | — „Era în spre şâră. N’am p.uţuţ dis­ Redactor responsabil: Traiari H. Pop,
tinge faţa acestui om nefericit, dâr vocea