Page 61 - vl_51

Publicul numeros care a umplut sala a fost o
dovadă grăitoare a aprecierii de care se bucură
venerabilul scriitor.
I-am adresat, din adâncul sufletului,
urarea „La mulți ani!”, cu bucurie, cu cât mai
multe reușite și în continuare.
De-a lungul timpului, Miron Țic a
devenit un nume de rezonanță a literaturii
hunedorene, a reușit să se impună în lumea
literară prin talentul și harul cu care a fost dăruit
de Dumnezeu. Așa cum atât de frumos și-a
intitulat un volum de versuri, Miron Țic a dus pe
umeri întreaga viață „Dulcea povară a
cuvântului”. Este o povară pe care a purtat-o cu
i u b i r e , c u p e r m a n e n t a d o r i n ț ă d e
autoperfecționare, o povară din care s-au născut
cele peste 20 de volume de poezie, proză, teatru,
memorialistică. A fost, este și va rămâne un
permanent ucenic al slovei, un ucenic care a avut

drept deviză și versul poetului Alexandru
Philippide: „M-atârn de tine, Poezie, / Ca un
copil de poala mumii”.
Toți cei care îl cunosc și îl apreciază pe
Miron Țic știu că el și-a identificat viața întreagă
cu poezia, o poezie plină de sensibilitate, așa
cum atât de sugestiv spune într-o poezie:
„Destinul meu e POEZIA
Floare neuitată, în priviri,
Cuvânt sfânt ce poartă bucuria,
Celor mai calde şi alese amintiri
… Mă închin Ţie, Doamne Sfinte,
În duh şi-n adevăr, mă voi ruga
POEZIA fiindu-mi destinul din cuvinte
Primii fulgi ai iernii, mi-e dor a-i număra.”
Scriitorul Constantin Stancu a reușit să
surprindă esența creației poetice a scriitorului:
„Miron Țic rămâne în perimetrul poeziei clasice,
venind dinspre Lucian Blaga, a poeziei care

Vox Libri, Nr. 2 (51) - 2019 58