Page 65 - vl_51
P. 65

Prin marile biblioteci ale lumii





                                        Clementinum




                          lementinum reprezintă un complex de clădiri situat în centrul istoric al oraşului
                          Praga,  cu  o  suprafaţă  de  2  ha,  fiind  astfel  al  doilea  cel  mai  mare  complex
                  Carhitectural din oraş, după Cetatea din Praga. De multe ori, lumea se referă în mod
           greşit la Biblioteca Naţională a Republicii Cehe folosind numele de Clementinum (Klementinum în
           cehă), uitând că întregul complex poartă acest nume, şi nu doar clădirea în care se adăposteşte
           biblioteca.Un  tur  al  Clementinumului          I
           include, pe lângă bibliotecă, şi vizite la
           Holul  Meridian,  Capela  Oglinzilor  (aici
           au loc frecvent concerte de muzică clasică
           şi  jazz  şi  alte  evenimente  culturale)  şi
           Turnul  Astronomic  (din  Turn  se  poate
           vedea  întreg  Oraşul  Vechi,  o  privelişte
           extraordinară), dar şi Biserica Sf. Clement
           şi  Biserica  „Adormirea  Maicii
           Domnului”.
                  La origini, în secolul XI, în locul
           complexului  se  ridica  o  simplă  capelă
           dedicată  Sfântului  Clement.  În  Evul
           Mediu,  aceasta  s-a  transformat  într-o
           mănăstire dominicană care, la rândul ei, a fost transformată în 1556 în colegiu iezuit (mănăstirea a fost
           oferită de către Ferdinand I iezuiţilor, cu scopul de a promova educaţia catolică, după sosirea iezuiţilor
           în Boemia). Iezuiţii au început să-şi extindă sediul în anul 1653: lucrările de reconstrucţie au durat
           aproximativ 170 de ani, de unde şi varietatea de stiluri arhitecturale regăsite în complex. De asemenea,
                                                         în proiectarea clădirilor au fost implicaţi
                                                     Biblioteca Ducelui Humfrey
                                                         arhitecţi faimoşi ai vremii, cum ar fi Carlo
                                                         Lurago, Franz Maximilian Kanka şi Kilian
                                                         Ignaz Dientzenhofer.
                                                              Colegiul iezuit a funcţionat aici până
                                                         în  anul  1654.  Pe  lângă  săli  de  clase  şi
                                                         dormitoare,  iezuiţii  au  mai  construit  o
                                                         bibliotecă, o tiparniţă, o farmacie, o sală de
                                                         teatru  şi,  bineînţeles,  clădiri  care
                                                         aparţineau bisericii.


            Vox Libri, Nr. 2 (51) - 2019                                               62
   60   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70