Page 27 - Vox Libri Nr.73/2024

Prin marile biblioteci ale lumii

duce la un act de sabotaj: prin înlăturarea lui nu
dintr-o poruncă, Să nu fii desfrânat devine un
îndemn la a călca strâmb); o Tora din secolul
X, probabil din Spania, scrisă de la bun
început sub formă de carte și nu de suluri; o
ediție princeps a operelor lui Shakespeare
(tipărită la 1623 - din 750 de exemplare, numai
232 se mai păstrează în lume, cuprinde 36 din
37 din piesele lui Shakespeare dintre care 18
nu mai fuseseră publicate înainte, numită
„ediția boboc” de trandafir de personalul
bibliotecii deoarece pe o pagină se observă
urma lăsată de un boboc de trandafir pus la
uscat între pagini).
Aceste cărţi, spune Pearce Carefoote, nu doar conţin poveşti, ci au propriile poveşti. Aceste
poveşti comunică în mare măsură întreaga experienţă a omenirii şi au foarte multă răbdare -
cărţile, mă refer. Stau pe rafturi şi ştiu că unele dintre ele nu au fost răsfoite poate de o sută, două
sute de ani. Poate unele au fost folosite chiar ieri, şi totuşi au foarte multă răbdare. Stau, dăinuie şi
aşteaptă ziua în care cineva are nevoie de ele.
Pe lângă volumele pomenite de acesta, biblioteca are și multe volume din domeniul științei,
dintre care trebuie menționate: un exemplar în limba latină, probabil din secolul 14, al Elementelor
lui Euclid, o ediție din 1566 a lucrării lui Nicolaus Copernic De revolutionibus orbium coelestium -
Despre revoluțiile sferelor cerești, ediția din 1687 a Principia - Principiilor lui Isaac Newton,
Traité élémentaire de chimie - Tratatul elementar de chimie de Antoine Lavoisier din 1789, sau
lucrarea Micrographia de Robert Hooke din 1665 (prima carte în limba engleză care descrie
organisme observate la microscop și în care se folosește pentru prima oară termenul celulă într-o
scriere de biologie).
Începând cu anul 2004, biblioteca s-a
confruntat cu problema pusă de condensul
provocat de deteriorarea izolației clădirii.
Încercând să găsească o soluție împotriva
umezelii și mucegaiului care afectau colecțiile
bibliotecii, universitatea s-a consultat cu o serie
de experți din domeniile arhitecturii și restaurării
clădirilor. Toate soluțiile propuse necesitau sume
uriașe de bani - zeci, poate sute de mii de dolari - ,
o reconstrucție cvasitotală a bibliotecii și, prin
urmare, mutarea și depozitarea colecțiilor în alte
spații, unde publicul nu ar fi avut acces la ele pentru o lungă perioadă de timp. De abia în 2016, un
angajat al bibliotecii a văzut un anunț pentru un curs organizat de universitate, intitulat Ingineria
soluționării problemelor. Profesorul și studenții - majoritatea acestora proaspăt absolvenți de liceu
- au venit cu o rezolvare economică, care nu impunea mutarea colecțiilor: izolarea la exterior a
clădirii cu un strat de spumă termoizolantă, care să fie apoi acoperit cu ciment.

Vox Libri, Nr. 4 (73) - 2024 25