Page 24 - Vox Libri Nr.73/2024

Ars legendi

dată Lower și Middle Gardiner street și Mountjoy square, vest: apoi, în ritm mai lent, fiecare
cârmind la stânga, Gardiner's place dintr-o inadvertență până la colțul mai îndepărtat cu Temple
street, nord: apoi în ritm redus cu întreruperi de oprire, cârmind la dreapta, Temple street, nord până
în Hardwicke place. Apropiindu-se, despărțiți, în ritm de mers destins au tăiat amândoi rondul din
fața bisericii lui George diametral, coarda oricărui cerc fiind mai scurtă decât arcul pe care îl
subîntinde.” (p. 608).
Capitolul final, Penelopa, este construit pe baza monologului interior al lui Molly.
Preferința lui Joyce pentru a da cuvântul personajului feminin în ultimul capitol al romanului
reprezintă ea însăși o replică polemică la o întreagă tradiție patriarhală. Monologul, lipsit de semne
de punctuație, reflectă fluxul spontan al gândirii, sugerând, totodată, o încercare de reîntoarcere la
formele literaturii orale: ,,Da fincă na mai făcut una ca asta să ceară micu dejun în pat cu două ouă de
când la hotelul City Arms o făcea pe bolnavu și cu vocea pierită făcea pe măria sa să pară mai
interesant în fața hoaștei de doamna Riordan pe care credea co avea la degetul mic și ea tot nu nea
lăsat nici o para toți ia dat pe slujbe pentru ea și pentru sufletu ei mare cărpănoasă sa temut să scoată
patru bănuți pentru spiritu denaturat șimi spunea mie tot ceo durea ca o meliță cu politica și
cutremurele și sfârșitu lumii las să ne mai și distrăm umpic până atunci Doamne ferește să fie toate
femeile ca ea foc și pară pe costumele de baie și decolteuri de parcă dorea cineva so vadă în ele cred
că deaia era așa evlavioasă că nu se uita nici un bărbat la ea de două ori sper să najung așa ca ea mare
minune că nu ne cerea să umblăm cu fața acoperită dar era o femeie bineducată asta sigur și
trăncănea cu domnu Riordan în sus și domnu Riordan în jos și lui cred că binei părea că se scăpase de
ea și câinele ei îmi tot amușina blana [...]” (p. 682-683).
În concluzie, romanul Ulise al lui James Joyce, unul dintre cele mai importante monumente
literare moderniste, se joacă cu așteptările cititorilor la mai multe niveluri: utilizarea paralexei și a
monologului interior, amestecul șocant de stiluri, experimentele de limbaj, sfidarea convențiilor
prozei tradiționale complică țesătura narativă până la a o obscuriza, redefinind astfel modalitatea de
înțelegere a literaturii și înscriind discursul romanesc pe orbitele unui scriituri ludice, deopotrivă
provocatoare și deconcertante.

* James Joyce, Ulise, traducere din limba engleză de Rareș Moldovan, ediție îngrijită,
cuvânt-înainte și note de Erika Mihálycsa și Rareș Moldovan, Iași, Editura Polirom, 2023.

Vox Libri, Nr. 4 (73) - 2024 22