Page 8 - Vox Libri Nr.73/2024

Constantin Ittu

Protofeminism și incunabule

ontribuția aceasta își propune o procesul de tipărire, pe lângă meșterii
incursiune într-un univers mai puțin tipografi, doi la număr, ele fiind remunerate
C adus în discuție, nu cel al pentru munca lor, sumele obținute revenind
feminismului, ci al protofeminismului, însă așezământului monahal.
redus la arcul cronologic al secolului al XV-lea, Dacă am menționat protofeminismul
martorul primelor tipărituri, pe care lumea sau proto-feminismul, trebuie să precizez că
științifică le definește ca incunabule. Reperul va acesta este considerat a fi un concept – este
fi opera florentinului Marsilio Ficino (1433- adevărat, contestat parțial, ca [exprimare] fără
1
1499), Platonis opera omnia, apărută ca editio sens –, folosit pentru a defini un curent din
princeps în 1484 la mănăstirea călugărițelor epocile anterioare apariției feminismului. În
dominicane San Jacopo di Ripoli din Florența. schimb, fenomenul cunoscut drept feminism,
Ficino a fost primul renascentist care nu numai privit cronologic, debutează în secolul al XIX-
că a tradus opera lui Platon din greacă în latină, lea, după majoritatea surselor, iar după altele,
dar a îmbogățit-o cu (relativ) scurte introduceri, reduse ca număr, încă din secolul al XVIII-
2
pe care el le-a numit argumenta, precum și cu un lea . Veacul nostru este martorul apariției
număr de comentarii la unele dintre dialogurile fenomenologiei feminismului, care, spre
platonice. exemplu, în ochii și sub pana profesoarei de
Toate acestea vor vedea lumina tiparului în filosofie de la universitatea canadiană McGill,
conventul călugărițelor menționate, iar acest Alia Al-Saji, nu trebuie privită ca o simplă
fapt m-a determinat să încerc demersul continuatoare a unei tradiții, în care se
menționat în titlu. De reținut un aspect extrem de regăsesc nume precum Edmund Husserl,
important, unul inedit în epocă, anume Emmanuel Levinas, Edith Stein ori Simone de
implicarea viețuitoarelor acelei mănăstiri – Beauvoir, ci este o metodă de investigație
3
vlăstare ale familiilor aristocrației florentine – în fenomenologică, una deschisă schimbărilor .
1. Gordon Teskey [recenzie], Richard Rambuss, Spenser´s Secret Career, Cambridge, Cambridge University Press, 1993,
în Modern Philology, vol. 93, nr. 4, 1996, pp. 507-509, la p. 507.
2. Margaret Ferguson, „Feminism in Time”, în Modern Language Quarterly, nr. 65, issue 1, 2004, pp. 7-8; Nancy F. Cott,
„What´s in a Name? The Limits of Social Feminism”; or Expanding the Vocabulary of Women´s History”, în Journal of
American History, nr. 76, 1989, pp. 809-829.
3. Alia Al-Saji, „Feminist Phenomenology”, în Ann Garry, Serene J. Khader, Alison Stone (eds.), Routledge Companion
to Feminist Philosophy, London, Routledge, 2017, pp. 143-154, la pp. 143-144. Mai multe amănunte despre influența
fenomenologiei lui Husserl asupra feminismului, cf. Alia Al-Saji, „Bodies and sensings: On the uses of Husserlian
phenomenology for feminist theory”, în Continental Philosophy Review, vol. 43, 2010, pp. 13-37
Vox Libri, Nr. 4 (73) - 2024 6