Page 82 - Vox Libri Nr.73/2024

Atelier de creatie
,

7
O altă lucrare excepțională este cea realizată de Mircea Arman, Metafizica greacă ,al cărei
8
capitol Epicur și școala (Filiația) epicureică propune una dintre cele mai atente sinteze în linia
studiului nostru. De asemenea, un capitol special în cercetare ni-l propune Giovanni Reale în
9
volumul 5 al lucrării sale Istoria Filosofiei Antice. Cinismul, Epicureismul și stoicismul , una dintre
cele mai ample introduceri în gândirea epicuriană aflate la îndemâna unui cititor de limbă română.
Desigur însă că lucrarea fundamentală în cunoașterea lui Epicur este volumul Epicur și
10
epicureismul antic care beneficiază de traduceri din greacă și latină și de un amplu studiu
introductiv și note științifice realizate de Andrei Cornea. Remarcăm aici ampla Introducere în
11
filozofia lui Epicur pe care autorul și îngrijitorul ediției o pune la dispoziția cititorului, de departe
cea mai importantă aducere la zi a cercetării lui Epicur în planul istoriei și filosofiei antice.
Pentru înțelegerea epocii sale, inclusiv din punct de vedere al curentelor filozofice, merită
12
amintită lucrarea lui Tony Spawforth intitulată Istoria Greciei și a Romei . El explică amplu-
13
Capitolul „Apriga Romă. Captivă- Mirajul Greciei” - modul în care modelul grec de gândire s-a
impus și dezvoltat în arealul latin. Cu notații ample: Cicero și Piso, viitorul socru al lui Cezar.
Ce știm despre Epicur - omul?

14
Epicur (epikouros = „cel care este de ajutor”, „ajutătorul” ) se naște la Samos în anul al
15
treilea al celei de-a o sută noua olimpiade cel mai probabil 341 î.Hr. Tatăl se numea Neocles,
cetățean atenian care se implicase împreună cu alți concitadini și soția sa Chairestrata în colonizarea
insulei Samos, care în acea vreme era inclusă în imperiul maritim atenian. Se pare că preocuparea sa
asupra înțelegerii gândirii filosofice a început la 12 ori 14 ani când cel care-l instruia nu a putut să-i
explice noțiunea de haos din Teogonia lui Hesiod, La 18 ani Epicur ajunge la Atena pentru a-și
îndeplini stagiul militar ca efeb (ephebia) – soldat instruit minimal pentru serviciul de apărare.
Este anul 323 î.Hr. când moare Alexandru Macedon. Știm că era perioada când la Atena
16
Xenocrate conducea Academia (Platon murise de 25 de ani) și este foarte posibil ca Epicur să-i fi
17
audiat cursurile .
Ceea ce știm este însă că efortul studierii filosofiei îl începuse cu mult înainte de a veni la
7. Mircea Arman, Metafizica greacă, Editura Academiei Române/ Editura tribuna, 2013, 519 pg.
8. Idem, pp. 443- 449
9. Giovanni Reale, Istoriei filosofiei antice. Vol. 5. Cinismul, epicureismul și stoicismul, Secțiunea Epicur și punerea
bazelor „grădinii”, Capitolul I. Nașterea și trăsăturile „grădinii” pp. 171- 189, II. Canonica epicureică pp. 190- 20, III.
Fizica epicureică, pp. 209- 248, II. Etica Epicureică, pp. 249- 284, V. Învățăceii și urmașii lui Epicur, pp. 285- 287.
Secțiunea a doua este dedicată epicureismului și răspândirii acestuia la Roma și lui Lucrețiu. Avem astfel – în cap. I-
identificate primele încercări de introducere a epicureismului la Roma și cercul lui Filodem, pp. 291- 295, cap. II-
Lucrețiu și învățătura lui Epicur cântată în versurile celei mai rafinate dintre poezii, pp. 297- 320.
10. Epicur și epicureismul antic, ediția a doua, Humanitas, București, 2021, 733 pg. Parte din textele traduse sunt preluate
din A.A. Long & D.N. Sedley, The Hellenistic Philosophers, vol. 2, Greek and Latin text with Notes and Bibliography,
Cambridge University Press 1987.
11. Idem, pp. 13- 200.
12. Tony Spawforth, Istoria Greciei și a Romei, ed. Litera/ Kronika, București, 2022.
13. Idem, pp. 316-334.
14. Locul în care cu 200 de ani înainte de nașterea lui Epicur fusese patria lui Pitagora și cu 100 născuse pe Melissos,
important gânditor al școlii eleate (cf. Andrei Cornea, Introducere în Filozofia lui Epicur, op.cit, p. 15).
15. Cf. Diogene Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, X. 14. Ediția în limba română, București, 1963.
16. Acesta îi succedase lui Speusippos, nepot după soră a lui Platon.
17. Cicero dă acest lucru drept cert: Xenocraten audire potuit (De natura deorum, I. 26. 72).
Vox Libri, Nr. 4 (73) - 2024 80