Page 8 - 1923-24

Pag. 356 C O S I N Z E A N A 25—XII- í923

cari au aceeaşi bază de pildă: ma­
şina de scris, de calculat, de adrese,
casa înregistrătoare. linolype-ul (ma­
şina de cules) şi altele. Toate aceste
noi invenţii au provocat reforme
esenţiale în îndeletnicirile omeneşti.
In deosebi maşina de scris a creiat
o epocă în mişcarea femenistă, ru­
pând deodată toate zăgazurile, cari
se opuneau pretenţiilor femeii, de
a îmbrăţişa profesiuni pentru cari
bărbaţii, se pare că aveau privilegii.
Astăzi aceste privilegii au căzut
şi dactilografía a ajuns să fie o
funcţie curat femenină.
Totul s’a spus asupra dictaturei
j Expoziţia de copiiTaranjatăvde Reuniunea FenieilorîromâneJdin'Beiu^şi jur şarmante a dactylografiei şi filmele
în Septemvrie! 1923. Reuniunea din Beiuş în frunte cu neobosita ei prezi- americane s’au întrecut a edita
dentă D-na Elisa Dr. Pavel este una dintre cele mai active reuniuni din scene romantice, când patronul ne-
ţară, care desvoltă o activitate prodigioasă şi plină de rezultate frumoase.
mai putând rezista gingaşelor ochiade
ale dactilografei a luat-.o în căsă­
torie.
cârlige cu caractere imprimate la după cum singur spunea — aşa fel Afară de aceasta' prerogativă ro­
un cap, independente şi aşezate ca să nu ajungă milionar, căci cu manţioasă femeea a devenit colabo­
într’un cerc mobil. toată debilitatea de care suferea, ratoarea scriitorilor, a oamenilor de
Ori atât maşina lui Burt, cât şi Sholes a lucrat foarte mult. Tipul afaceri, a bărbaţilor de stat. Ea a
aceea a lui Progin s’au dovedit a prezentat fraţilor Remington era al ajuns în funcţiuni cu mult mai în­
fi bunicele maşinei actuale. Maşina douăzeci şi cincelea în şase ani. semnate, decât cele pretinse de am­
lui Progin mai avea meritul de a fi In ziua, când s’a încheiat aface­ biţia ei.
fost executată şi poate cea dintâi, rea, el nici nu s’a mişcat de acasă, Şi aceasta numai graţie invenţiei
care a dat rezultate pozitive. din micul său orăşel Milwankee şi lui Christophe Latham Sholes, care
Mai poate fi amintit în şirul cer­ a îndcredinţat totul unui om de a fost un binefăcător al omenirei.
cetărilor italianul Giuseppe Ravizza afaceri Densmore şi unui vânzător
de Novara (cam de pela 1837) Pasto­ abil G. W. N. Jost,’ dela cari a pri­
rul Hansen, din Copenhaga ş. a. mit odată pentru totdeauna suma
Franţa şi America au dat cel mai de 12000 de dolari, pe câtă vreme FIORI DE TOAMNĂ
mare număr de inventatori până la cei doi asociaţi câştigă milioane.
Cristophe Latham Sholes, adevăratul Ce e drept, că maşina atunci AURELIA POP
inventator al maşinei actuale. încă n’avea forma ei definitivă şi
Împrejurările au făcut, ca modestul technicienii lui Remington au mai De ce simţim un gol în suflet
jurnalist american să triumfe în cer­ adăugat câte ceva. In deosebi unul Când florile s’au ofilit?
cetările sale. Desvoltarea conside­ Jenne a avut ciudata idee să-i dea Şi inima de ce ne doare
rabilă a afacerilor şi progresul in­ forma maşinei de... cusut, crezând, Când geme codrul desfrunzit?
dustriei au accelerat aceasta ciudată că prin pedală se poate accelera
invenţie. Cu stolurile călătoare
viteza. Căci se credea, că altcum Spre alte lumi, spre alte zări,
La început s’au organizat con­ r.’are nici un rost să se cheltuiască Pleca t-a u cântecele toate
cursuri de viteză pentru scrisul cu 125 de dolari pe o maşină, când Şi şoaptele de pe cărări...
condeiul. S’a perfecţionat apoi steno­ o peniţă costă un penn>. Şi pe urmă
grafia, practicată de altcum din anti- nici operatori nu erau. Ei trebuiau Trec apele grăbite’n cale
citate. Pentru maşina de scris s’au formaţi. Oricum anul 1873 se poate De paf că fug de nenoroc,
făcut zece descoperiri, până când numi anul naşterii maşinii actuale Şi valurile lor suspină
s’a ajuns la forma actuală. de scris. Jost şi Densmore au dat Pe drumuri fără de soroc.
O nouă împrejurăre, care a acce­ numele lor unor alte maşini. Iar doi
lerat realizarea actualei maşini este din cei treisprezece copii ai Iui l-atât amar în rostul firii
întâlnirea lui Sholes cu fraţii Re­ Sholes au inventat modele nouă. Când plânge vântul a pustiu
mington reputaţi pe aceea vreme, Unul. din ei s'a asociat chiar cu Şi când s’aştern pe codri neguri
ca fabricanţi de arme, Reminton. Ca nişte giulgiuri pe-un sicriu...
C. L. Sholes este un inventator In sfârşit ultimul tip al lui C. L.
prin natură, un vizionar chiar. Nici Sholes va fi în curând cunoscut de Din care umbră să răsară
el, şi nici colaboratorii săi dela toată lumea şi va fi unul dintre Un gând mai viu ori mai senin,
început: Carlos Glidden, S. W. Soule cele mai perfecţionate. Când — cu fiori târzii de toamnă
n’au fost ingineri sau mecanici. — Sholes a avut ca confident pe Abia păreri de rău mai vin?...
Soles a fost tipograf-editor-jurnalist Edison, care încă a construit ma­
şi ajunsese să se ocupe şi cu poli­ şini de scris şi a fost în relaţiuni Ni-e gândul întristat ca cerul
tica. Avea inimă bună, modest, con- de intimitate cu inventatorul lino- Când nu luceşte nici o stea;
ştienţios, instruit, nu avea patima type-ului. Iar sufletul — pafcâ-i o floare
banului, el a.lucrat toată viaţa — Sunt o mulţime de invenţii noi, Lovită-'n zori de btumă grea...-