Page 9 - 1923-24
P. 9
25 XII. 1923 ------------------------------ ---------- C O S I N Z E A N A ----- --------------------------------- Pag. 357
DINTR’O CĂLĂTORIE A LUI nimic mai mult"**; după el păşea sericile; aici erau negreşit zorile
tovarăşul lui având legaţi în jurul unei civilisaţii. Priveliştea pe care
AURK TWAIN IN INSULELE
gâtului crăcii unei perechi de năd o da adunarea era aşa de extra
SANDWICH* ragi ; restul persoanei sale fiind cu ordinară şi în acelaş timp aşa de
totul gol ; înapoia lui venea un alt mişcătoare, încât misionarilor ii era
In districtele rurale ale oricăreia „gentleman“ dichisit simplu cu o greu să se ţie de buchea cărţilor
din acele insule, călătorul dă la cravată focoasă şi o vestă cu dungi. sfinte şi să meargă înainte cu dum-
fiecare ceas peste cete de fete cu Sărmanele făpturi străluceau . de nezeeasca slujbă; şi în treacăt fie
pielea negricioasă scăldându-se în mulţumire şi nu-şi dau deloc seama zis, când nevinovaţii copii ai soare
râuri sau în mare cu totul despuiate că fiinţa ceva absurd în înfăţişarea lui începură toţi să schimbe hainele
de haine, şi cari nu arată nici un lor. Priveau unii la alţii cu admira între olaltâ in toiul adunării şi dă
zel prea necumpătat întru a-şi as ţie fericită şi se putea vedea lim dură Ia iveaiâ unele tfecte iresis-
cunde goliciunea pede că tânerele fete luau notă de tibile în timpul reîmbrăcării, nu le
Când misionarii şi-au luat săla tot ce aveau celelalte asuprâ-le, aşa mai rămânea nimic alt de făcut
şul pentru întâia oară în Honolulú, de natural de ai fi zis că au trăit misionarilor decât să prescurteze,
femeile din partea jocului zilnic totdeauna intro ţară de Biblii şi curmând totul printr’o binecuvân
făceau vizite prietenoase fatnililor că ştiau pentru ce sunt făcute bi- tare şi să dea drumul acasă fan
lor, nefiind îmbrăcate cu nimic, tasticei mulţimi.
nici măcar cu sfială. Cu greu au ** în limba Americanului Mark Twain: ‘ Din englezeşte
putut să fie încredinţate că acest „only thisand nothing more“ adecă splen de I. Olimpiu Stefanovici-Svensk.
lucru era destul de nedelicat. In didul refren al vestitului poem al lui Buc. 5 Dec. 1923.
sfârşit misionarii le înzestrară cu EdgarPot: „Corbul“ (The raven). Svensk.
rochii lung!, şi comode de americă:
în felul acesta se puse capăt difi IMPRESII DE CRĂCIUN
cultăţii — căci muerile prinseră a IUSTIN IL1EŞIU
se plimbă în cete prin oraş, dezgo STUDENŢILOR ARESTAŢI LA VĂCĂREŞTI
lite» foc şi cu rochiile îndoite sub Urlă vântul.
braţele lor; în felul acesta ele mer * Fulgii ţes covor de spumă şi aştern cu el pământul.
geau la casele misionarilor şi apoi Gerul cântă la ferestre — noaptea e întunecată.
acolo purcedeau a se îmbrăcă! In Arborii bătrâni şi negrii dorm cu inirpa ’ngheţată.
curând băştinaşii vădiră o puter Cucuveaua ţipă straniu, corbii gândurilor sboară,
nică inclinaţie pentru îmbrăcăminte; Fâlfâirea lor sinistră mă’nspăimântă, mă'nfioaru.
dar în scurtă vreme se dovedise
că o întrebuinţau numai spre mân Limbi de flăcări mor in vatră,
drie. Misionarii importară o câtime Al tăcerii Cerber latră — ,
de pălării, bonete, şi alte vestminte Şi pustiul mă apasă ca o lespede de piatră.
bărbăteşti şi femeeşti, le distribuirá In palatele măreţe fierbe vinul şi orgia,
şi rugară lumea să nu mai vie la Nimeni nu-şi mai aminteşte că se naşte azi Mesia.
biserică, Dumineca viitoare, goală Desfrânarea se întinde. Curtezanele alină
ca de obicei. Şi nu veniră goi; Fruntea conţilor năprasnici, cu ochi roşii, de morfină.
dar spiritul lor naţional de iubire In castelele bogate cu lachei şi sclavi şi sclave
pentru aproapele îi făcîi să le îm Palide figuri s'agită: trântori cu idei bolnave.
partă cu vecinii lor cari nu luaseră Şi boeri cu feţe supte, prinşi de lene, arşi de ură
parte la împărţire, şi în Sabbathul Clipocesc in largi fotolii îmbăiaţi în băutură.
viitor, bieţii propovăduitori cu greu Cluburile gem de chiot şi orchestrele oftează
se *puteau stăpâni să nu-şi iasă din Şi burghezi sătui de aur, groşi la cefe. aiurează.
fire în faţa întinsei lor turme. In Tinere perechi se plimbă prin saloanele bogate —
mijlocul citaniei 'imnului, câte-o Isbucnesc in râs matroane mofturoase, decoltate.
doamnă brună şi măreaţă se stre Huet, zgomot, sună-ar ginţii pela mesele de joc,
cura în sus, spre aripa bisericei, Şi păpuşele acestea parcă sunt la iarmaroc.
cu o lume întreagă de aere şi fu
muri, neavând pe ea decât un In castelele bogate fierbe vinul şi orgia,
„burlan“ de pălărie (cilindru), si o Nimeni nu-şi mai aminteşte că se naşte azi Mesia.
pereche de mânuşi eftine ; o’ altă
doamnă o urma gătită fdc într’o Cântă vântul.
cămaşe bărbătească, şi nimic alt; o Fulgii ţes covor de spumă şi aştern cu el pământul.
alta intra valvârtej, având legate în Iar la gratiile negre o lumină se aprinde:
jurul taliei doar mânecile unei Au venit pe nori de aur îngereii să colinde.
haine lucitoare de stambă şi târând
după sine restul întocmai ca pe o Ferecaţi in lanţuri grele zac in temniţi fiii ţării
coadă de păun, un maestos „ţap Pe când liftele străine sorb din cupe aurite
logodit“ din tribul Kanako înainta Vinul negrelor ispite.
falnic şi cu paşi măsuraţi, îmbrăcat Ferecaţi în lanţuri grele zac eroi nevinovaţi,
cu o bonetă de femee, pe care şi-o Pălmuiţi de cei nevrednici, urgisiţi, brutalizaţi —
pusese înainte, pe dos — „atât şi Cei cari azi iubesc avutul, ţara, legea şi credinţa
Stau ca hoţii în celule — dar nu-i doare umilinţa.
1 • • ^ *. Ş’ 1
1
* Tradus din volumul „Innocent at Rabdă frig în negre temniţi, şi li-e foame, căci n’au hrană
home“ de Mark Twain. Si-şi bat foc de ei păgânii în pornireu lor duşmană.