Page 1 - 1960-01

.teca Ce r.t-rau
mulsocialismului
Vă przentăm :
Rfia©î'i
fpuntiş! si© Sa
Lot©®
^ Printre brigle de mineri de la j
t mina Lonea, re în cursul anului )
( trecut au obift succese de sea- 5
L mă în lupta . sarcinile de plan, ^
f se numără şi a condusă de Aurel j
( Berindei. Mirii din această bri- 1
( gadă au extrajeste plan 4.500 tone ^
L cărbune. ' -j
( Iată cîţiva :mbrl ai brigăzii: 1
AURIL BERINDEI
şe di brigâdă
DIONfSlE POLIIUO
şef de schlml
IOAN AtARieiU
vagonetar
le la suMactiile noastre voluntan De remarcat că nici unul din
Prime de veshime
'Itimele zile ale !nului 1959
.dus noi bucurii »lectivutui
muncitori, ingineri şi tehni-
ni de la mina Vtiljan.
Pentru rezultatele deosebite
duse la întărirea şi dezvolta-
a economiei noastre naţiona-
dînd patriei mii & tone de
/¦bune peste plan, minerii, in-
lerii şi tehnicienii de Ia mina
ulcan au primit prima de ve­
chime. Valoarea primelor se
idică la suma de două milioa­
ne lei.
Printre cei care au primit a-
teste prime se numără minerii
şiky Emeric, Ioan Cristea,
, an Sîrvulescu, Micloş Lauren-
¦ din sectorul I — care au pri-
prime între 1.300-2.660 lei,
' te Mihai, Biro Emeric, Ioan
1 \u de Ia sectoarele III şi IV
\ are au primit prime în va-
de 1.500-2.218 lei. Aseme-
rime de vechime au primit
1 \nerii şi tehnicienii Săbău
Vbi, Golgoţiu Carol, Farcaş
4 finţiu, Petruţ Petru, Gabor
jmulus şi mulţi alţii.
Cu această ocazie colectivul
1muncitori, ingineri şi tehni-
" t:de Ia mina Vulcan s-a an-
;!ca în anul 1960 să dea
cărbune mai mult, mai
tai ieftin.
AjUREL HOZU
Viaţă nouă în satul Alun
Rgg onaiă
Huneel ara-D'í P JiO L E T A pW TOATE ŢĂRILE, IJN1ŢI-VA1 0 La copii nu vă gî-ndiţi ? Satul Alun numără doar 85 făşoară o bogată activitate ar­
(pag. 2-a). familii. El este aşezat în tistică. Tineretul din sat pre­
munţi, ia o distanţă de 35 Iun. găteşte piesa de teatru „Cel
® Intr-un sat cu o bogată de cetatea otelului — Hune­ din urmă“ în cadrul fazei co­
La Călăii activitate culturală doara. Ani de-a rîndul cetă­ munale, & concursului bienali
ţenii-din satul Alun n-au cu­ de teatru „I. L. Garagiale".
Rezultate îmbucurâtore (pag. 3-a). noscut decît mizeria şi umi­
• Suspendarea de către linţa. In trecut se zbăteau îri întreg satul Alun este elec­
p rimele zile din noul an, pri- naliştii tone pentru ciocni, re­ S.U.A. a moratoriului asupra întuneric, trăind o viaţă grea, trificat iar un număr de 12
mele eforturi pe care le-au zultatul acesta este /osebit de experienţelor nucleare a pro­ plină de lipsuri. familii au aparate de radio.
valoros şi promiţătcln acelaşi dus nelinişte în lume. Un eveniment deosebit a avut
depus muncitorii de la secţiile timp. In anii puterii populare sa­ loc în satul Aton în ziua de
cu foc continuu din cadrul uzi­ (pag. 4-a). tul a început să trăiască o 20 decembrie 1959. In aceas­
nouă viaţă. Mai mullt de ju­ tă zi într-un cadru festiv a
nei „Victoria“ din Călan, au fost Realizări de scanau obţinict 'Maria David şi mătate din populaţie şi-a con- avut loc inaugurarea cinema­
însoţite de rezultate din cele mai jurnaliştii din Căla?l în zilele Malvina Ianchman, > struit case noi. Vechile colibe tografului sătesc prin dotarea
frumoase. Cu toate că sarcinile următoare. Cei de1 furnalul 1 muncitoare la fabrica ale multor cetăţeni ca Bănuţ căminului cultural cu un a-
de plan ale acestui an sînt mult au realizat o depăP în primele de ciorapi din Sebeş, Herban, P. Popa, Oprişa Im- parat de proiecţie.
sporite faţă de cele din 1959, aîtt 3 zile de 8 procer dar colecti­ sînt fruntaşele brigâ- •brea şi alţii, ţin acum locul
la semicocserie, cit şi ta furnale, vul furnalului II depăşire de | zii conduse de Ana Capătă. de grajduri. Păşind ou încredere pe dru­
au fost înregistrate valoroase 2,15 la sută. Dire schimburi | Ele îşi depăşesc zilnic norma mul indicat de partid ţăranii
depăşiri. s-au dovedit hot'de să cîşiige • cu 12-20 la sută. Dacă p-înă mai ieri analfa­ muncitori din satul Alun au
Iată-le In clişeu, împreună inaugurat în luna aprilie 1959
cu Ana Capătă, discutînd pro­ betismul era o moştenire ru­ 0 gospodărie agricolă colecti­
bleme de producţie. şinoasă, acum în satul Alun vă. Prin munca neprecupeţită
neştiinţa de carte a dispărut. a colectiviştilor s-a terminat
In locul şcolii vechi, oare era nu de mult construcţia saiva­
într-un grajd, astăzi aici este nului unde vor ierna cele 450
o şcoală de 7 ani cp internat, 01 ale gospodăriei. De aseme­
unde copiii din satele de mun­ nea colectiviştii din Aton şi-au
„Să ciocnim cu... tonele“ întrecerea şi de stă dată, cele te Vadul Dobdi, Poiana Rc- construit un grajd lung de 60
conduse de maişi Marcel Sem- chiţelil, Cerbăl, Sohodol. Le- m. şi 10 m. lat, acoperit cu
lese, Bunila, Poieniţa Voinii ţiglă unde adăpostesc 46 boi,
f^ ln d s-au întâlnit la uzină în ciuc şi Ionaşcu lunteanu. ş.a. sînt cazaţi, primesc burse 32 cai şi 15 vaci. Drumul pe
şi urmează cursurile claselor care au pornit oamenii de aici
^ seara de revelion, furnaliş- Cifre care îbărbătează V-VII. De buna pregătire a este de-abia la începutul toi.
ţii conduşi de maistrul Ionaşcu copiilor în şcoală se ocupă a- Peste an i bilanţul realizărilor
cum 6 cadre didactice. Biblio­ proprii va fi si mai bogat.
Munteanu, s-au Întrecut în a p Ind au afkcâ planul semi- teca sătească, creată în anii
regimului de democraţie popu­ ARON HERBAN
spune glume, ceea ce dovedeşte C' cocseriei} acest an e cu lară, numără astăzi peste 700
volume. In satul Alun se des­ membru în Comitetul executiv al
că „petrecerea" de la locul de peste 60 proces sporit fală de
Sfatului popular comunal Bunila.
muncă nu-i necăjea cîtuşi de pu­ cel din anul ecut, cîţiva oa­
ţin. O glumă însă le-a atras la meni mai neiriezători în forţele S-a îmbunătăţit activitatea culturală
mai mulţi atenţia: colectivului, su îndoit de reali­
— Eu_ propun ca mîine dimi­ zarea lui. Mea majoritate a Comitetul executiv al Sfatului perior s-a îmbunătăţit simţitor.
neaţă să tragem un chef straş­ muncitorilor isă, în frunte cu popular comunal Silvaşu Supe­ Cu sprijinul organizaţiei de bază
nic. Să ciocnim pentru toată comuniştii, cost de altă părere. rior a analizat munca culturală P.M.R. şi a organizaţiei U.T.M.,
în perioada de iarnă. Din ana- tinerii din sat au fost încadraţi
noaptea, dar ou... tonele date Noaptea c revelion a însem­ liza făcută a reieşit că deşi erau în formaţii artistice, care au pre­
create condiţiile materiale pen­ zentat un frumos program —
peste plan. nai pentru primul succes : 40 Cursuri cu instructorii tru desfăşurarea acestei munci, piese de teatru, cîntece popu­
Propunerea era foarte îndrăz­ tone seniios peste sarcina de datorită conducerii căminului lare, monoloage etc. — în cin­
cultural şi a controlului nesa­ stea zilei de 30 Decembrie.
neaţă. Trebuiau prea multe tone plan. In urătoarele zile (2 şi 3 formafiilor artistice tisfăcător din partea comitetului
pentru a putea ciocni toată bri­ ianuarie), la bateriile I şi IU executiv, rezultatele în desfăşu­ Dintre tinerii care s-au evi­
gada deodată. Dar ducerea ei la s-au obiirt rezultate la fel de In ziua de 4 ianuarie s-au rarea muncii.culturale nu erau denţiat cu această ocazie, sînt
îndeplinire i-a ispitit pe toţi, aşa frumoasePlanurile au fost în­ deschis în cadrul Casei regiona­ cele scontate.
că lucrul a început cu multă ar­ trecute ci5 la sută şi, respectiv, le a creaţiei populare cursurile de amintit L. Stoica, Frenţ Ma­
doare. Totul a funcţionat perfect, 8,8 la sit- Da producţia de gu­ de 7 zile, Ia care participă in­ Odată cu numirea Ia condu­
şi la încărcare, şi la descărcare. dron s-<înregistrat o depăşire structorii formaţiilor de dansuri cerea căminului cultural a iov. cra, S. Stoica, Zepa Iuliana,
Dimineaţa, secţia furnale a ra­ a planU-i de 26 de procente. ale căminelor culturale din re­ Nicolae Novac, activitatea că­
giunea noastră. minului cultural din Silvaşu Su­ Sari Macra, David Iţa şi alţii.
Instructorii vor primi cunoş­ sam oilA u n g u r
portat că şi-a depăşit planul Cu ce mai bune rezultate au tinţele necesare pentru ca odată coerspondent
schimbului respectiv cu peste 21 munciincălzitorii şefi Sava Căi- reîntorşi la căminele culturale,
de tone. Deşi n-au avut toţi fur- rucear şi Gheorghe Puşcaşu. să valorifice pe scenele acestora
folclorul coregrafic specific re­
giunii Hunedoara. Să îndeplinim sat emile de ylati pe 1960!
Tot în ziua de 4 ianuarie Ia
Din prima zi Casa raională de cultură din P u te rn ic im bold în m u n c ă
oraşul Sebeş s-au deschis cursu­
rile de 7 zile cu instructorii bri­
1 ianuarie 1960. La depoul de cific cu 0,5— 1 ia sută, să eeo- găzilor artistice de agitaţie ale Zilele trecute comuniştii sec­ crări de calitate şi la timp. El mului de electrozi, carbid şi
locomotive C.F.R. Simeria -se lu­ nonsească 1.800 tone combusti­ căminelor culturale din regiunea torului V electromecanic de la a chemat totodată la întrecere pe energie electrică.
cra ca în oricare altă zi. Meca­ bil :onvenţional şi să realizeze noastră. mina Vulcan au prelucrat în- toţi muncitorii fierari avînd ca
nicii, fochiştii şi echipele de spă­ 28(000 lei economii ia preţul de tr-o adunare generală expunerea obiective: folosirea fierului vechi, In numele celor două brigăzi
lători roiau în jurul locomotive­ coî. Angajamentul trebuie res- — o— tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej la întărirea disciplinei muncii şi de muncă patriotică din sector,
lor din remiză, pregăti ndu-le peiat. Apoi, mai este în joc şi plenara din 3-5 decembrie 1959. folosirea din plin a celor 480 tovarăşii Dezideriu Giurgiu şi
pentru plecarea în cursă. In a- prstigiul colectivului. Din tri- Daruri pentru minute ale zilei de lucru. Aurel Bîrlea s-au angajat să
parenţă totul era obişnuit. Jude­ rrstrul II al anului 1959 ceîe- cei mici Cu acest prilej, inginerul Io- Electricienii Alexandru Warner, realizeze în anul 1960 economii
ri:ii de la depoul de locomotive sif Petru, şeful sectorului, a ară­ Paul Smaranda, Iosif Lăzăruţ, în valoare de peste 50.000 lei.
cind însă după bineţele pe care CAR. Simeria deţin diploma de Ca şi în alţi ani, în comuna tat sarcinile sporite ce stau în Constantin Voiculescu, Aurel De asemenea, un grup de lăcă­
uitate fruntaşă pe regionala Poiana, raionul Sebeş, s-a săr­ faţa minerilor din Vulcan în a- Munteanu şi alţii s-au angajat tuşi s-a angajat ca pînă la
şi le dădeau şi atenţia cu care bătorit tradiţionalul pom de iar­ nul 1960 şi aportul ce-1 pot a- să realizeze economii la consu­ 1 mai 1960 să propună o serie
(F.R. Timişoara, iar din semes- nă. Jn sala căminului cultural, duce muncitorii din sectorul mul de materiale nefieroase de de inovaţii privind îmbunătăţi­
verificau fiecare părticică a lo­ electromecanic la îndeplinirea circa 10 la sută, să prevină a- rea funcţionării pompelor de apă
lor. variile la instalaţiile electrice etc.
comotivelor, îţi dădeai seama că til I, menţiunea pe ţară. Aces- plină de copii şi oameni maturi, şi să execute lucrări de bună
Luîn’d cuvîntul la discuţii, co­ calitate. Sudorul Turnoi Manea Angajamentele luate cu acea­
se simte un suflu nou. ţa, sînt motive care să le spo- un brad minunat împodobit, a munistul Gheorghe Manole, de şi-a luat angajamentul să rea­ stă ocazie, dovedesc că hotărîrea
strîns în jurul său pe micuţii la secţia burghie şi-au luat an­ lizeze economii în valoare de plenarei din 3-5 decembrie con­
— La mulţi ani I tască entuziasmul. poienari. Aceştia au interpretat gajamentul să realizeze o eco­ 20.000 lei prin reducerea consu­ stituie pentru muncitorii secto­
cu multă gingăşie dansul fulgi­ nomie de 5 ia sută la consumul rului V de lâ mina Vulcan un
Printre cei care-şi verificau cu lor de nea, al piticilor şi al ve­ de motorină şi , să execute lu­ puternic imbold în muncă.
— Drum bun şi nu uitati că leticuiozitate locomotivele în veriţelor. N-a lipsit din program
azi e prima zi din an 1 nici pluguşoru! cu urările de
:iua de Anul Nou, pregătindu-se belşug, viaţă fericită şi pace.
— Să vă întoarceţi cu econo­ oentiru plecare în cursă, au fost
mii 1 Moş Gorilă a împărţit apoi
şi mecanicii Virgil Gostai, Vio- din sacul său mare dulciuri
Din discut» şi urări se vedea rel Pârău şi Iosif Albu, împre­ pentru cei mici, cărţi, caiete şi
cît de colo grija mecanicilor pen­ ună cu fochiştii lor. Angajamen­ creioane pentru şcolari, puse
tru a objine cele mai frumoase tul lui Gostai era de a econo­ toate la dispoziţie de cooperati­
realizări încă din primele zile misi în 1960, 90 tone combusti­ va din Poiana.
ale noului an. Era şi normal. bil convenţional, de a reduce H o tă rîre a co m u n iştilo r
LUCIA MERCHEŞAN
S-au angajat doar ca în anul consumurile specifice cu 1 la O sală de clasă obişnuită. In volumul de pregătiri. Armarea Dezideriu Giungan lucrează lâ
corespondentă bănci, locul elevilor l-au luat de în fier şi bolţari se va extinde...“ pregătiri.
1960 să reducă consumurile spe sută, al lui Pârău de a spori to­ data aceasta comuniştii sectoru­
lui III al minei Aninoasa. Şe­ Discuţiile sînt pline de îosu- — Mă angajez — spune el
najul pe tren şi a reduce con­ — O— ful de brigadă M-ihai Tucaciuc, tleţire. — ca atîta timp cît lucrăm în
locţiitor de secretar al organiza­ steril să realizăm o depăşire de
sumurile specifice cu 1 la sută. Prin munca ţiei de bază, conduce şedinţa. I — Putem economisi mai mult cel puţin 10 m.c. în fiecare to­
colectiviştilor se dă cuvîntul inginerului Au­ material lemnos, putem îmbună­ nă, iar cînd vom trece în căr­
rel Brînduş, şeful sectorului. El tăţi calitatea cărbunelui — spu­ bune, depăşirea să fie de 20
mecanicii depoului nu au ră­ In ziua de ' 2 ianuarie citeşte expunerea tovarăşului Gh. m.c. în fiecare lună.
Gheorghiu-Dej la plenara C. C. ne minerul Traian Mirea. Eu
Ângpjamenf realizai mas fără angajamente. Avîntul la gospodăria agricolă co­ mă angajez să fac totul ca pro­ Minerii şefi de brigăzi Dumi­
al P.M.R. din 3-5 decembrie ducţia să sporească iar preţul tru Parpal şi Mihai Tucaciuc
Colectivul oficiului P. T. T R. general este deci explicabil. lectivă din Dai a a fost dat în s-au angajat să sporească pro­
Gheţar şi-a realizat sarciiile In primele 4 zile care s-au folosinţă un nou grajd. Avînd o 1959, apoi prezintă amănunţit de cost să scadă. ducţia în fiecare tonă cu cel
de pian pe anul 1959 cu 22 zile capacitate de peste 60 de capete A vorbit apoi şeful de briga­ puţin 200 tone de cărbune.
înainte de termen. La dat« de scurs din acest an mecanicii de vite mari, acest grajd are o va­ sarcinile de plan pe anul 1960,
31 decembrie, salariaţii acestui aici au remorcat toate trenurile loare de deviz de 140.000 lei. dă Vaier Liciu : Comuniştii sectorului III au
oficiu şi-au îndeplinit şi angaja­ defalcate în timp şi pe locuri — Straturile-s pe terminate, hotărît ca în anul 1$60 să spo­
mentul de a realiza econonii în fără abateri, locomotivele lor nu Pentru ca el să fie dat în folo­ de muncă. rească producţia şi productivita­
valoare de 15.000 lei. e cam greu; cu toate acestea tea muncii pe sector, să reducă
au necesitat reparaţii, iar ia con­ sinţă la termenul prevăzut colec­ Minerii ascultă. „Anul viitor brigada noastră va da pînă la preţul de cost al tonei de căr­
Totodată, colectivul oficiului tiviştii au prestat un mare nu­ finele anului cel puţin 1.000 tone bune.
P.T.T.R. Ghelar şi-a realizat pla­ sumul de combustibil convenţio­ măr de ore de muncă voluntară va trebui să extragem mai mult cărbune peste plan.
nul pe 1960 privind abonamen­ nal au realizat economii apre- realizînd astfel economii în va­
tele Ia ziare. dabile. loare de 40.000 Iei. cărbune din abataje, să sporim
PAVEL BLAGA -'M -
Tracforisful din brigada A n g a ja m e n te le m u n c ito rilo r de la
a Vi-a
U. R. U. M. P e tro ş a n i
Utemistu! Nicolae Gruian este Echipa ele lăcătuşi condusă de Andrei Furcă (mijloc) 'este una din frun­ Printre colectivele care şi-au de pildă, tovarăşul Ştefan Voi­ jumătate şi să realizeze econo­
unul din tractoriştii fruntaşi de taşele întrecerii socialiste de la centrala termoelectrică nr. 2 a Combinatului Îndeplinit planul de producţie pe nici, şeful unei brigăzi de ti­ mii în valoare de 50.000 lei.
ia S.M.T. Alba Iulia. El şi-a siderurgic Hunedoara. Prin buna întreţinere a agregatelor şi executarea la 1959 înainte de termen se nu­ neret, s-a angajat, în numele
îndeplinit pianul pe anul 1959 timp a reparaţiilor ea a adus o contribuţie preţioasă la depăşirea planului mără- şi colectivul Uzinei de re­ brigăzii, să realizeze în anul Numeroşi muncitori ca Ko-
încă la data de 20 octombrie, anual. parat utilaj minier din Petro­ 1960 economii în valoare de vacs Alexandru, Valentin Bloz-
realizînd economii de carburanţi şani. 12.000 lei, prin recuperarea ma­ va, Ioan Cosma, Ioan Romoşan
în valoare de 1.258 Iei şi 12.635 terialului feros provenit din de­ şi alţii, s-au angajat să-şi depă­
lei economii prin prelungirea de in ultimele zile ale anului tre­ şeuri şi alte resurse, să execute şească cu regularitate sarcinile
funcţionare a tractorului, între cut. în toate secţiile uzinei a a- lucrări de calitate şi să înde­ de plan cu 15-20 la sută, să
două reparaţii generale. vut loc dezbaterea cifrelor de plinească planul anual de pro­ execute reparaţii de bună calita­
plan pe anul 1960. Planul a te şi să ajute pe muncitorii cu
Tînărul tractorist Nicolae Gru­ ducţie cu o lună de zile înainte o calificare mai slabă.
ian s-a angajat ca în anul 1960 fost prezentat defalcat pe luni şi de termen. Colectivul secţiei con­
să-şi depăşească pianul cu 60 la secţii, astfel incit fiecare mais­ strucţii metalice, în frunte cu Colectivul Uzinei de reparat
sută, să facă economii la carbu­ inginerul Gheorghe Resiga, şi-a utilaj minier din Petroşani a pă­
ranţi în valoare de 1.200 Iei, iar tru şi muncitor să cunoască luat angajamentul să sporească şit în noul an hotărît să dea
prin prelungirea funcţionării sarcinile ce-i revin într-un anu­ productivitatea muncii cu 7 la patriei producţie sporită şi de
tractorului să realizeze economii mit interval de timp. sută, să îndeplinească planul a- bună calitate.
in valoare de 10.000 lei. nuaî de producţie în 11 luni şi
Cu această ocazie muncito­ ŞERBANT-RANCISC
MARIA BOLDURA rii, inginerii şi tehnicienii şi-au
corespondent
luat angajamente preţioase. Aşa
PETRU TOMA IN. CLIŞEU i echipă după terminarea lucrului.