Page 9 - 1960-01
P. 9
PROLE! ARI DIN TOATE ŢARIi.E, I1N1ŢI-VA! F estivalul bienal de
te a tru „I. L. C arag iaie“
Duminică, îază
infercomunală
în perioada actuală formaţiile
de teatru de la sate se află an
trenate în concursul bienal de
teatru „I. L. Caragiaie“. Acest Alexandru Mari-
concurs a fost privit cu un deo neţ este unul diri
sebit interes de către majorita cei mai buni mae
Anui XÍI Nr. 1586 Joi 7 ianuarie 1960 4 pagini 20 bani tea formaţiilor teatrale din re ştri electricieni de,
giunea noastră. Astfel, s-au în la mina Petrila.
SPRE NOI SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA z‘g^âm^assBamamBaxsmaKamav^^m scris pentru concurs un mare Iată-l, in clişeu, sta- ŞjM.
SOCIALISTĂ număr de echipe de teatru care diind un transform WŢCi
In !960 s-au pregătit cu atenţie. mator nou de faj
In sprijinul sp o ririi producţiei bricaţie rominească.
de m inereu Sicierurgiştil hunedoreni Acum, echipele de teatru parti
timiă întrece cipă la faza infercomunală a
m reşiţenii concursului. Duminică, 10 ianua
rie a.c., spre exemplu, la Pe-
treşti raionul Sebeş, vor parti
cipa echipele de teatru din Pe-
treşti, Sibişel şi Lancrăm, De a-
Nu de mult, la sectorul mi Florea şi-au luat angajamentul Siderurgiştii hunedoreni au tri semenen, la P-ianu de Sus, par
nier Măgura din cadrul între să depăşească planul de pro mis zilele trecute o scrisoare side-- ticipă echipa de teatru din Pia-
prinderii de explorări miniere ducţie cu .10 la sută printr-o rurgişTilor din Reşiţa, prin care le nu de Sus, echipele căminelor
Brad, a avut loc o consfătuire bună organizare a muncii în e- propun ca întrecerea pornită in sco culturale din Pianu de Jos, Ră
de producţie la oare au parti chi-pe şi folosirea din plin a ce pul sporirii producţiei de metal des chita şi Strungar, precum şi e-
cipat şi tovarăşi din conducerea lor 480 minute ale zilei de lu făşurată anuţ trecut, să continue şi chipa de teatru a colţului roşu
întreprinderii. Gu această oca cru şi să reducă la maximum in anul 1960. Ca obiective prin al gospodăriei colective din Pia
zie au fost trecute în revistă consumurile specifice de materia cipale, hunedorenii propun sporirea nu de Sus.
realizările obţinute în anul tre le. De asemenea, colectivul sec producţiei de metal, creşterea pro
cut şi s-au prelucrat sarcinile torului geologic s-a angajat să ductivităţii muncii şi reducerea Pentru sănătatea
de pian ce revin colectivului de preţului de cost. oamenilor muncii
IOAN SF1TLIC aici în anul 1960. depăşească planul de producţie
Printre altele, siderurgiştii hune Pe baza unor indicaţii ale Mi
este miner, şef de brigadă La discuţii oamenii au vorbit cu 6 la sută, iar colectivul sec doreni şi-au propus ca in acest an nisterului Sănătăţii şi Prevede IfealInizaV no pe m ăw sură
ia sectorul IV al minei plini de entuziasm despre mă să producă peste prevederile planu rilor Sociale, secţia sănătate a
Lupeni. Numele comunis surile ce trebuie luate, pentru a torului mecanic să reducă con lui 11.000 tone fontă, 17.000 tone sfatului popular regional a luai
tului Sîitlic este bine cu depăşi în acest an planul de de curînd iniţiativa de a forma
noscut datorită însemnate producţie, luîndu-şi totodată an sumul de ulei şi combustibil cu cocs, 40.000 tone oţet, 25.000 tone trei brigăzi medico-sanitare care
lor depăşiri de plan pe gajamente preţioase. Aşa de pil să facă un studiu amănunţit a-
care Ie realizează lună de dă, minerii şefi de echipă Va- 6 la sută. blumuri, ţagle şi laminate. supra stării sănătăţii populaţiei e fo rtu rilo r
lună, precum şi faptului că sile Hănci'lă, Ilie Popa, Ioa-n din circumscripţiile sanitare Bă
urmînd exemplul minerului Boden, Nicolae Florea şi loan N. DRAGUŞ lţa, Geoagiu şi Iscroni. Aceste
Andrei Nagy, a trecui la brigăzi formate din cei mai buni
un loc de muncă mai greu. corespondent medici şi-au început zilele tre
cute activitatea. Fiind înzestra
-8Ü3- te cu aparatele şi medicamen Reducerea pierderilor de ex favorabil rentabilitatea întreprin
tele necesare brigăzile amintite ploatare, constituie unul din derilor. In acest scop la I.F.E.T.
A ngajam entele tac examinări de sînge, control
turnătorilor radiologie, microradioîotografii, obiectivele principale ale activi Orăştie s-au luat o serie de mă-
un examen coprologic şi un exa tăţii _întreprinde
Din carnetul Gu prilejul adunării în care rilor de exploa ganizato-rice în
s au dezbătut sarcinile de plan men clinic complex întregii tare şi transport specia! la faza
corespondentului pe anul 1960, turnătorii de la a lemnului. Re scos - apropiat şi
uzina ,,Victoria“-Gălan au răs populaţii din cele trei circum glementarea aces manipulat, obţi-
CuvIntui brigăzii puns chemării la întrecere so tei probleme a nîndu-se rezulta
cialistă lansată de secţia furna scripţii. De menţionat că toate început în anii te mulţumitoa
7/;. primele zile ale lunii mai le a aceleeaşi uzine. Prin răs de democraţie re.
1959, cind la grupul de şantie punsul trimis, acest colectiv s-a aceste controale au nu numai populară, odată
re nr. 3 din Călan a luat fiinţă angajat să depăşească planul a- cu naţionaliza In tabelul ce
prima brigadă utemistă de pro un caracter de constatare ci şi rea principalelor urmează se poa
ducţie, oamenii au privit toată nu'al c u . 24 tone la sortimentul te vedea nive
treaba cu neîncredere. Şi ca un de luarea pe loc a măsurilor mijloace de pro lul pierderilor în
făcut, această neîncredere în loc tuburi, cu 12 tone la sortimen registrate de în
corespunzătoare. Se preconizea ducţie, cînd şi treprinderea noa
tul sanitare, cu 100 tone la ra stră în ultimii- 7
să dispară, numai că auzeai: pădurile au de ani, din care re
,.Ăştia din brigadă? Nişte lin diatoare, cu 100 bucăţi cazane zultă, că aces
găi, n-au n iv e l .B ă ie ţii, cit pe venit, bun al. în tea au fost re
ce să se descurajeze. Şi poate că
dacă n-ar fi fost secretarul or tregului popor.
ganizaţiei de partid, brigada
s-ar fi destrămat. Prin reducerea
ză ca în viitor această metodă pierderilor de
încălzire băi, cu 100 m.p. caza de studiu asupra sănătăţii oa exploatare se pot economisi can duse considerabil.
ne încălzire centrală şi să rea Faptul că în prezent pierde
lizeze economii în valoare de menilor muncii să fie extinsă în tităţi apreciabile de material rile înregistrate sînt cu mult sub
800.000 lei. normele admise, demonstrează
toate circumscripţiile sanitare lemnos, care reintră în circuitul că s-au aplicat o seamă de mă
C. CHIR IAC suri tehnico-organizatorice bine
corespondent din regiune. j economic şi influenţează în mod gândite, că Întregul colectiv de
lodri Oprean este şef •SíSSíá-
Iată însă că odată cu prime 665.000 lei econom ii de tură la cazanele iţim continuii » M a te a muncă şi-a adus o preţioasă con
le lucrări mai dificile, situaţia centralei termoelectrice tribuţie la această acţiune.
nr. 2 a Combinatului
s-a schimbat. Şi oamenii, cîrid suplim entare siderurgic Hunedoara. # Traducînd în viaţă directivele
au văzut cuptorul de uscat for celui de-al doilea Congres ai
me dat în folosinţă cu o zi îna Colectivul de muncitori şi teh Lucrind cu atenţie, observînd de critor de partidului, colectivul nostru a
inte de termen, linia de contact nicieni de la ocolul silvic din ranjamentele, la timp şi luînd mă început experimentarea metodei
de pe silozul furnalelor termi Dobra a discutat recent cifrele suri urgente de înlăturare a lor, de- exploatare a stejarului şi fa
nată cu trei zile mai devreme, el contribuie la îmbunătăţirea pro gului întrunchiuri lungi. Ca
depăşirile de normă de pesete 10 de plan pentru anul 1960. La cesului de producţie, la 'depăşirea Industria locală, unul din sec cheltuielilor de 37.000 lei. A- ir. oricare caz similar, s-au în-
procente şi-au schimbat părerea dezbatere au participat numeroşi sarcinilor de plan. toarele importante ale economiei iO A N BO D E A ceste depăşiri ale preţului de fîmpinat greutăţi la început, dar
despre tineri. brigadieri şi pădurari, care au In c lişeu T în ă ru l loan Oprean naţionale, a primit în anii re vicepreşedinte al Comitetului cost au avut o influenţă nega mai apoi, după ce a ieşit în evi-
De atunci au trecut multe luni. arătat că planul poate fi reali la locul dc muncă. gimului democrat - popular, un executiv al Sfatului popular tivă şi asupra realizării planului Ing. ŞTEFAN EUSEB1U
Zilele trecute, ta şedinţa 'de pro zat. Totodată, ei s-au angajat caracter nou, luînd în acelaşi regional 2 de beneficii. Bunăoară, între I.F.E.T. — Orăstie10*
prinderea „Horia“ din Alba Iu- (Continuare in pag. 2-a)
ducţie la şantierul celei de-a să facă economii în valoare de Primele timp o dezvoltare deosebită. Nu ->. lia, care trebuia să verse pînă
doua baterii carbo-fluid, s-a sta 665.000 lei. De pildă, tov. Iosif succese mai în regiunea noastră, faţă de la data de 30 noiembrie 1959, 07
bilit drept termen pentru termi Baba s-a angajat să realizeze anul 1950, s-a înregistrat în în oane mai multe cărămizi dee-ît un beneficiu de 416.000 lei, nu
narea lucrărilor, 1 februarie economii în valoare de 70.000 treprinderile de industrie locală în anul 1958 şi cu 70 mii mai numai că nu a vărsat această
lei, Vasile Baba 50.000 lei, loan o creştere a producţiei indus mulţi, m.c. de piatră şi balast. sumă, ci dimpotrivă a înregis
1960. triale cu 854 la sută. Numărul De asemenea, s-au livrat comer trat o pierdere de 707.000 iei.
Brigada utemistă, condusă de ţului de stat 573 tone produse
sortimentelor, varietatea acesto de mezelărie, 45.000 tone pline,
loan Horvath, care lucrează la Baba 50.000 lei, Gheorghe Pe- Colectivul minei Ţebea a pri ra, calitatea şi preţul de cost şi alte bunuri de larg consum De asemenpa', întreprinderea
construcţia metalică a bateriei, trie 50.000 lei, Aurel Ştefănescu mit cu mult entuziasm sarcinile au înregistrat 'îmbunătăţiri sim în valoare de 31,5 milioane lei.
s-a angajat în faţa întregului co 80.000 lei. De asemenea, şeful de pian pe amil 1860. Ele au „Economica“ din Sebeş care a
fost dezbătute pe larg în adună ţitoare. Cu toate realizările obţinute
lectiv să facă totul pentru a ter sectorului de exploatare loan rile de partid şi în consfătuirile O etapă nouă în dezvoltarea de întreprinderile de industrie fost planificată să verse la bu t
mina această lucrare importan Dăneasă s-a angajat să reali de producţie pe sectoare. Pen locală în activitatea acestora get un beneficiu de 556.000 lei,
tă cu două zile înainte de ter tru realizarea ior s-au luat noi întreprinderilor industriei locale s-au înregistrat în perioadă a- nu a realizat decît 166.000 lei, l In una din zilele trecute,
menul fixat prin grafic. Şi felul zeze, ou ajutorul personalului măsuri felinico-organizatorice şi a fost marcată de directivele ce nului- 1959 şi o serie de defici rămânând datoare bugetului cu F
in care s-a muncit pînă acum, a- din teren, suma de 172.000 lei politice. In abataje munca a în lui de-'al II-lea Congres al Par enţe. care au frînat dezvoltarea suma de 390.000 lei. Această l fiindu-i necesară pentru
sigură respectarea cuvîntului economii. tidului Muncitoresc Romîn, de economiei locale. Unele - între c diverse preparate culinare
trecerea acestor întreprinderi prinderi, din cauza neurmăririi L şi conservarea cărnii de
dat. PETRE ILINCARU sub directa îndrumare şi subor cit consecvenţă a realizării în situaţie apare şi Ia' întreprinde
corespondent trimestrele I şi II a planului de rea „6 August“ din; Petroşani, 1. porc o cantitate mai mare
NICOLAE NEGRU producţie, în trimestrele III şi IV oare, cu toate că şi-a realizat
nu au fost în măsură să recu integral sarcina de reducere a t ele sare, soţia mi-a sp u s:
pereze rămânerea în urmă, ceea preţului de cost, a rămas mult L
ceput cu avînt încă din primele donare a sfaturilor populare. ce a făcut ca planul anual să t — Du-te . pînă la coo
-m - Cunoscînd necesităţile locale şi nu fie realizat. In asemenea si I perativă şi cumpără 10 kg.
zile aie anului. Astfel, în perioa resursele existente în fiecare re tuaţie au fost întreprinderile de
Construcţii mai multe, da 1-5 ianuarie inclusiv, colec giune, raion şi comună, sfaturile industrie locală „Horia“ din Al în urmă cu realizarea planului I sare.
mai bune şi mai ieftine! tivul sectorului de investiţii şi-a populare au reuşit să canali ba lulia, „1 Mai“ din Deva şi de beneficii. Astfel, întreprinde r După ce am îmbrăcat
depăşit plănui lunar ia zi cu zeze activitatea acestor între „Economica“ din Sebeş. rea a fost planificată cu un be C
neficiu de 3.149.000 lei şi a rea L paltonul, m-am îndreptat
La aceasta s-a mai adăugat C cu paşi grăbiţi spre „Ali
şi un ăit aspect negativ. In ac
peste 2 Ia sută. prinderi în direcţia folosirii pe tivitatea unor întreprinderi de lizat în 11 lunii- un beneficiu de c mentara", aparţinînd coo
industrie locală s-a încetăţenit l perativei „Ţara Haţegului“.
Anul 1959, a marcat in acti departe a preţului de cost al scară tot mai largă a resurselor practica de a produce unele sor numai 1.570.000 lei. cl
vitatea de pe şantierele de con construcţiilor. S-au evidenţiat echipele con locale în vederea acoperirii ne timente doar de dragul de a — 10 kg. sare — am
strucţii o-cotitură radicală. Tra- duse de loan Barteş, Pavel Pas- cesităţilor populaţiei cu bunuri le produce, fără a se face o ana Care sînt cauzele care au fă l cerut vinzâtorului.
ducî-nd în viaţă indicaţiile ple Toate aceste probleme au con liză economică a rentabilităţii cut ca unele întreprinderi să
narei C.C. al P.M.R. din noiem stituit obiectul discuţiilor în cu şi Toader Mareş de Ia acest de larg consum şi în mod deo lor şi a preţului de cost. Acea riu-şi realizeze indicii de plan ? t —-v Cu părere de rău
brie 1958, constructorii au dat consfătuirea de producţie orga sta caracterizează îndeosebi în l dar nu vă pot servi decît^
bătălia în cadrul întrecerii so nizată cu prilejul discutării ci sector, care datorită unei bune sebit a asigurării necesarului treprinderile „Floria“ din Alba Trebuie spus că au existat şi [ cu 3 kg.
cialiste pentru a realiza con frelor de plan pe anul 1960 ale lulia, „Grişana“ din Brad şi o serie de greutăţi cum ar fi,
strucţii ieftine, bune şi în scurt şantierului nr. 1 Deva. organizări a muncii şi aplicării de materiale de construcţii. Nu „Economica“ din Sebeş, unde nea-provizionarea în-treprinderi1or l — De ce? am între
mai în anul 1959 întreprinderile problema reducerii preţuind de [
Faţă de anul trecut, în acest de metode de muncă înaintate de industrie locală din regiunea ccu materii prime şi materiale L bat eu.
cost nu a constituit o preocu
şi-au depăşit sarcinile de plan. i noastră au produs cu 11 mili- în mod ritmic şi în cantităţile — Aşa avem dispoziţie.
pare de prim ordin. Aşa se ex necesare de către O.R.A.D. De Am cumpărat 3 kg. sare.
timp. an, sarcinile de plan ale con l
plică faptul de ce la între (
Ne trebujau totuşi !0 kg.
Pe şantierele de construcţii structorilor şantierului nr. 1 prinderea „Economica“ din va, lipsa posibilităţilor de des
•!facere a unor produse individua
de locuinţe din oraşul Deva au Deva sînt mai mari. Numai în Sebeş în loc să se reducă pre sare. Ştiţi însă cum am
fost obţinute unele succese în primul trimestru trebuie realiza
această direcţie. La construcţia te lucrări de construcţie în va ţul de cost cu 334.000 lei, s-ă lizate în plan şi dirijate pe L rezolvat problema ? Foar
blocurilor din cvartalul Aurel loare de aproape 3,5 milioane plan central ş.a. C
Vlaicu, la blocul din strada Titu lei. La această sarcină de plan Rcparaţia maşini înregistrat în 10 luni o depă l te sim plu: am bătut de 4
Ma !crescu şi altele, s-au reali se prevede o reducere a preţu lor fabricii de cio Dar pe lingă acestea au fost ori drumul de acasă şi pî
zat însemnate economii de ma lui de cost d e ’r la sută. rapi din Sebeş este şire a cheltuielilor planificate şi deficienţe interne, care în f.
teriale. La celelalte construcţii o treabă migăloasă, măsura în care ar fi fost des t nă la magazin, cumpărînd
însă din oraşul Deva, s-au înre care cere multă pri cu 88 mii lei. Mai mult, între coperite şi lichidate, air fi influ L de trei ori cîte trei kg. şi
gistrat depăşiri la preţul de cost cepere şi atenţie. enţat pozitiv activitatea între f
Maistrul Simian prinderea „Horia“ din Alba fu- prinderilor de industrie locală. odată 1 kg. sare. Am so
de deviz. Pe ansamblul activită Să analizăm cîteva din aceste ic
ţii fostului grup nr. 1 de şan Schbn dispune de lia, care trebuia să realizeze o deficienţe.
Discutând despre noile sarcini aceste calităţi. Lu L cotit la urmă timpul şi am
tiere Deva, s-au înregistrat- în crările efectuate de economie în valoare de 908.000 La unele^ întreprinderi s-ău aflat că pentru a cumpăra
el sînt de cea mai înregistrat deficienţe chiar în do t
anul trecut pierderi. De menţio de plan constructorii şantierului bună calitate. lei, a înregistrat o de.păşir|'gî l
meniul planificării producţiei. r. 10 kg. sare au fost necesa
nat este faptul că la construcţii- Iată-l in clişeu
nr. 1 Deva au 'subliniat că ele De pildă, în anul 1959 între i re exaă 60 de m inute!
• le de blocuri începute şi termina lucrind la repara
sînt mari dar pe deplin realiza prinderea „Vasile Roaită“ din L N-am înţeles ~de ce a luat
te în cursul anului trecut s-au rea unei maşini.
bile. Pentru îndeplinirea noilor Haţeg a prevăzut în planul de Í conducerea cooperativei
realizat apartamente sub 40.000 Í
sarcini de plan este nevoie ca producţie produsul nisip meta trl »Tara Haţegului'‘ această
f. măsură. Nu cred tovarăşii
încă de pe acum, de la început, lurgic în valoare de peste un
să se ia toate măsurile menite I din conducerea cooperati
să asigure lichidarea lipsurilor t vei că ar fi necesare cu
l
semnalate. Í totul alte măsuri?
V. FURIR Í RADU TIT.US
lei. Aceasta' demonstrează că sînt f. corespondent
posibilităţi de reducere şi pe mai (Contimare in pag. 2-a) (Conlinuare în pag. 2-a)