Page 10 - 1960-01
P. 10
Pag. 2 / drum m m m m uLui
|g?E !rprrg&LL^$$!^u)i?iL^
Sí îmbunătăţimcontau activitatea Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate
întreppinderilopde industrie linii
2 .2 5 6 kg. floarea-soarelui
adaugă şi folosirea neraţională mod ritmic, la eliminarea locu la hectar
'(Urmare din pag. l-a) a mijloacelor de transport pro rilor de muncă neeconomicoăse, Colectiviştii din Âpoldu de Sus au obfinut producţii bune
H de la toate culturile agricole. Intreţinînd bine şi recoltind la
milion lei. Acesta urma să îl© prii ale întreprinderilor cît şi la stabilirea unor linii tehnolo j | timp culturile colectiviştii au obţinut la hectar 2.000 kg. gnu,
exploatat dintr-o carieră care de manipularea inutilă de mate gice cît mai scurte şi la execu U 4.600 kg. porumb şi peste 2.000 kg. orz. Dar cea mai bună pro-
fapt nu era în proprietatea în riale. tarea unor lucrări de calitate Wţducţie am -obţinut-o de la cultura florii-soarelui. Cele 2.256
treprinderii ci a unui alt depar ireproşabilă. Nu trebuie uitat f§ kg. floarea-soarelui la hectar sint rodul aplicării întocmai a
tament care şi el şi-a luat o Desigur că deficienţe au fost faptul că exigenţa consumatori H regulilor agrotehnice. Producţia de floarea-soarelui de peste
obligaţie de plan tot pe aceeaşi şi în alte domenii. Aşa de pil lor a crescut şi aceasta este un §J2.000 kg. la hectar şi chiar mai mult nu este deloc greu de rea-
carieră. Lucruri asemănătoare dă, s-ar mai putea arăta o se lucru bun. Tocmai pentru acest p Uzat. Icdă oum am procedat noi ca să obţinem o recoltă aşa
s-au petrecut şi la întreprinde rie de deficienţe în folosirea ne fapt întreprinderile de industrie g de bogată.
rea de construcţii Bîrcea. Aici raţională a fondului de depla locală au sarcina să producă un
s-a prevăzut un plan de pro sări, în depăşirea cheltuielilor mare volum de bunuri de larg OOOOOOOOOOOOCO00O M Am prevăzut în planul de producţie să cultivăm cu Jloarea-
ducţie şi de beneficii pe primele administrativ-gospodăreşti, în fo consum, să asigure produse din g soarelui 10 hectare şi să obţinem o producţie de 1.200 kg. la
6 luni cu toate că fabrica nu a losirea unui aparat tehnico-ad- abundenţă, de calitate şi cu o Bine ar fi La Spitalul T.B.Q. m hectar. Cunoaştem că floarea-soarelui este o plantă care nu
fost dată în exploatare decît în ministrativ mai mare decît cel, prezentare la nivelul tehnicii din oraşul Deva au !!j poate fi cultivată mai mulţi ani pe acelaşi loc din cauza dăună-
semestrul II al anului 1959. necesar şi în mod special în fo noi. Considerăm că conduceri gj tarilor care rămîn în sol şi datorită faptului că extrage canti-
losirea în cadrul aparatului teh- le de întreprinderi atunci cînd jjj tăţi mari de apă şi hrană secătuind solul. Pentru aceasta noi
O altă deficienţă a constitu nico-administrativ a o serie de îşi defalcă planul pe anul 1960, !j am cultivat floarea-soarelui după orz de toamnă. După recol-
it-o şi risipa de materie primă oameni care n-au pregătirea co trebuie să gândească mai mult, g tarea orzului am dezmiriştit ie renul. La cîteva săptămini după
cît şi neurmărirea reducerii con respunzătoare funcţiilor ce ie să se consulte cu aparatul său, f g dezmiriştire, cînd terenul a înverzit, am efectuat arătura 'de
sumurilor specifice. Putem e- deţin. Toate acestea au făcut cu muncitorii fruntaşi şi în pri
xemplifica cazul întreprinderii ca în anul 1959, majoritatea în mul rînd cu organizaţia de fost efectuate, în g toamnă la 22-25 cm. adîncime. Arătura.am tăsai-o in timpul ier-
„Horia" din Alba Iulia, „Ilie treprinderilor de industrie loca partid. perioada 1 ianua-
Plntilie“ din Hunedoara, şi lă să-şi încheie bilanţul de ac dacă.» g rie — 15 decem- jj nii negrăpată pentru ca brazdele să reţină zăpada iar gerul să
„1 Mai“ din Deva care au de tivitate cu multe părţi negative. După ce planul este definiti 8 brie 1959, 32.500 microradiofoto-
păşit consumurile specifice la vat, este nevoie de o muncă casierele de la cinematograful 8 grafii, 1.544 examinări M.R.F. şi p mărunţească bine solul. In primăvară îndată ce am putut întră
panificaţie. Pentru eliminarea deficienţe perseverentă şi de urmărirea „Filimon Sirbu" din Deva n-ar mai
lor arătate, este nevoie ca în realizărilor zi de zi. Deci în a- vinde două bilete pentru acelaşi loc. Î l 1.711 consultaţii radioscopice. H pe teren şi cînd coamele brazdelor au căpătat nuanţă cenuşie am
De asemenea, s-au înregistrat anul 1960 conducerile întreprin nul 1960 să planificăm mai bine IN CLIŞEU: Dr. David Radu de
depăşiri’ importante în folosirea derilor să dea dovadă de mai şi să muncim mai bine. Asemenea cazuri sint dese şi ele ne 8 la Spitalul T.B.C. Deva, exami- !g grăpat arătura. Cu o zi înainte de semănat am aplicat o lucrare
materialului lemnos la întreprin multă răspundere şl de un spi mulţumesc pe cei care deşi au bilet 8 nînd un pacient la aparatul
derile producătoare de mobilă In activitatea întreprinderilor trebuie să stea în picioare tot timpul H cu cultivatorul la 7-8 cm. Din experienţa anilor trecuţi noi am
ca „1 Mai“ din Deva, „6 Au cit rulează filmul. g Roentgen W.E.M. Novix.
gust“ din Petroşani şi „Vasile g observat c?t această lucrare aduce un spor de recoltă de 150—
Roaită“ din Haţeg. ... la cinematograful sătesc din Riu 0^,00000000 0000-0000 000000 0000 0000
rit gospodăreso mai dezvoltat.' de industrie locală, un sprijin de Mori s-ar face focul in zilele cînd g 200 kg. la hectar.
Cu fotul ieşit din comun esţe se rulează filme. In acest fel numărul Al 103-lea cmemaîograi
modul cum a înţeles conducerea In primul rînd din planul de efectiv trebuie să fie dat de co jf Floarea-soarelui consumă mari cantităţi de substanţe hrăni-
întreprinderii „Economica“ din
Sebeş să lupte pentru reducerea producţie trebuie eliminate toa mitetele executive raionale şi !g toare. Pentru a obţine o recoltă bogată e necesar ca solul să
consumurilor specifice. Aceasta
a solicitat aprobări pentru con te produsele nerentabile.- orăşeneşti, organe tutelare ale g conţină cantităţi suficiente de azot, fosfor, potasiu şi calciu. In-
sumuri specifice mai mari decît
cele realizate în anul precedent. Preţioasele indicaţii date de acestor întreprinderi. Comitetele spectatorilor va creşte, iar conducerea sădesc !j grăşămîntul cel mai valoros pentru floarea-soarelui este gunoiul
Asemenea 'atitudine este străină cinematografului îşi va face o dato
'de interesele economice ale în plenara G.C. al P.M.R, din de executive ale sfaturilor populare rie elementară. Intr-una din zilele trecute, ri g de grajd. La arătura de toamnă noi am administrat 20.000 kg.
treprinderii. A căută să creezi cembrie 1959, trebuie să consti raionale şi orăşeneşti trebuie să dată cu lăsarea serii, uliţele sa
condiţii de muncă „uşoare“ care elimine din activitatea lor sis MIHAI GIOGLAN tului Băiţa-Crăciuneşti, raionul g gunoi de grajd. Ingrăşămirdele chimice aduc şi ele sporuri de
să dăuneze întreprinderilor, în temul de muncă folosit pînă a- corespondent Brad, au cunoscut o animaţie
seamnă să nu iei în seamă sar tuie un ghid al întregii activi cum prin care îndrumarea î-n- deosebită. Tineri şi bătrîni, ce H recoltă şi îmbunătăţesc în special calitatea seminţelor. Pentru
cinile puse în faţa oamenilor tăţi din anul acesta. Datoria’ . treprinderilor se rezuma la a- fî. Conducerea căminutul cultural din tăţenii discutau cu însufleţire
muncii de partid şi guvern. muncitorilor, tehnicienilor şi in naliză periodică în cadrul unor Petreşti ar da mai multă atenţie spri despre un nou eveniment ce U aceasta odată cu administrarea gunoiului de grajd noi am ad-
ginerilor din industria locală, şedinţe asupra activităţii între jinirii formaţiilor artistice care vin să urma să aibă loc în sala spe
Folosirea neraţională a braţe trebuie să fie realizarea de cît prinderii. Activitatea întreprin prezinte spectacole la Petreşti. Artiştii cial amenajată şi anume despre §} ministrdt la hectar şi clte 150 kg. superfosfat şi 100 kg. sare
lor de muncă, exagerarea mun mai multş, mai bune şi mai ief derilor trebuie urmărită zi cu zi amatori din Cugir sint supăraţi pe inaugurarea unui cinematograf
cii în regie în daună extinderii tine produse de larg consum. tov. directoare a căminului cultural sătesc. Cei peste 200 de cetă g potasică.
muncii în acord a făcut ca fon 'din Petreşti care nu i-a ajutat sufi ţeni veniţi aici au audiat mai
durile de salarii să fie folosite cient la popularizarea şi prezentarea întîi o conferinţă despre impor jj Pentru a obţine o recoltă bogată nu e suficient ca terenul să
fără spirit gospodăreso. Ga a- spectacolului. Din această cauză spec tanţa cinematografiei în educa
tare la o serie de întreprinderi tacolul cu piesa „Mielul turbat" de rea şi culturalizarea maselor g fie bine pregătit şi îngrăşat. Sămînţa pe care o semănăm tre-
cum sînt „1 Mai“ din Deva, Aurel Baranga n-a mai avut loc. populare, după care au vizionat
„Horia“ din Alba Iulia şi „Eco încă de la începutul anului şi aceasta nu „la general", ci un film. De atunci, în fiecare j§ buie să facă parte dintr-un soi productiv, adaptat la condiţiile
nomica“ din Sebeş s-au înregis TRAIAN TRIF seară sala noului cinematograf
trat depăşiri necorespunzătoare trebuie verificate de către apa sub. toate aspectele economico- corespondent sătesc din Băiţa-Crăciuneşti este H locale, rezistent la Boli şi dăunători. Moi am folosit săminţă din
care au influenţat în rău preţul arhiplină, prezentîndu - se aici
de cost. ratul tehnic al întreprinderii fin anei are. ... ar mai trece şi prin satul Căpilna, filme deosebit de interesante. g soiul VNIIMK, soi productiv dacă i se asigură toate condiţiile
raionul Sebeş, caravana cinematogra
• De pildă, dacă întreprinderea toate consumurile specifice şi In anii precedenţi unele co fică. De mai bine de trei luni de zile De menţionat că prin grija în g de dezvoltare şi fructificare.
„1 Mai“ din Deva ar fi elimi sătenii d in , Căpilna n-au mai vizionai treprinderii regionale cinemato
nat numai depăşirea necorespun să se fixeze consumuri reale, mo mitete executive raionale cum filme. Desigur că un cuvînt de spus în grafice acesta este cel de-al
zătoare a fondului de salarii ar acest sens îl are întreprinderea ci 103-lea cinematograf sătesc în
fi reuşit să realizeze pînă la bilizatoare care să antreneze pe sânt cele din Brad şi Petroşani nematografică regională Hunedoara- fiinţat în regiunea noastră. § Insămînţatul l-am executat la 28 aprilie. 'Am. însămînfat cu
I decembrie a.c. sarcina de re Deva.
ducere a preţului de cost pe cele maiştrii şi muncitorii din dife • au- oîştigat o bogată experien- g maşina 25 kg. sămînţa la hectar, la distanţă de 60140 cm. şi
II luni.
ritele secţii în vederea realiză . ţă în munca de îndrumare a uni g la adîncime de 6-7 cm.
Un alt factor care a influen
ţat negativ realizarea preţului rii de economii, luptînd pe toate tăţilor subordonate. Gu siguran H Cînd plantele au avut două frunze adevărate am efectuat pri-
’de cost şi a beneficiilor plani
ficate îl constituie cheltuielile căile împotriva risipei şi a sla ţă că aceasta va avea un efect §§ ma prăşită. A doua prăşită am aplicat-o in momentul cînd plan-
neeconomicoăse. In acest an ele bului simţ gospodăreso. Extin pozitiv în munca de sprijinire
s-au ridicat la suma de 825.000 derea muncii în acord, justa re şi în viitor a întreprinderilor de g tete au atins înălţimea de 30-40 cm. După a doua prăşită au că-
lei. In mod deosebit au înregis partizare a tehnicienilor, maiş industrie locală. Această expe
trat mari depăşiri la aceste chel trilor şi muncitorilor calificaţi, rienţă trebuie să fie îmbrăţişa g zut ploi şi terenul a prins crustă. Pentru distrugerea crustei si
tuieli întreprinderile „1 Mai“ eliminarea unor locuri de mun tă, şi îmbogăţită şi de celelalte
din Deva' cu 229.000 lei, „I. @. că auxiliare neeconomicoăse, vor comitete executive. !j a buruienilor am prăşit cultura de floarea-soarelui a treia oară.
Frimu“ din Orăştie ou 177.000
lei, „Grişana“ din Brad ou g Polenizarea florilor s-a făcut cu ajutorul albinelor.
155.000 lei. La aceasta se mai
duce la creşterea productivităţii De asemenea, va trebui schim •fg:-~ Recoltarea am făcut-o la coacerea complectă, 'adică atunci cînd
muncii, la o justă folosire a fon bată metodologia de muncă a -m - !1 partea inferioară a capitalului s-a ¦îngălbenit, ¦sămînţa s-a îttt 'ă-
dului de salarii. întreţinerea uti secţiunii de industrie locală a In discuţia organizaţiei 1 rit, a căpătat culoarea specifică soiului şi miezul era bine for-
lajelor şi mijloacelor de tran Sfatului popular regional. Con
sport prin verifioările periodice siderăm că secţiunea de indus Jf mat. Capitalele tăiate le-am transportat la arie şi le-am treierat.
va elimina reparaţiile capitale trie locală a Sfatului popular
înainte de termen, deci ă unor regional în loc să se fi ocupat de bază P.M.R. g Lucrînd în acest fel am obţinut o producţie de 2.256 kg. floa-
cheltuieli inutile. Utilajele ca de probleme de specialitate a în
şi mijloacele de transport tre treprinderilor, de studiu în per gf rea soarelui la hectar. Anul acesta sîntem hotărîţi să obţinem
buie folosite la maximum de ca spectivă a dezvoltării economiei
pacitate în două său în unele ca locale a regiunii şi folosirea re In ultima adunare generală Ion Ştefoni, Hirş Aţexandru, g şi mai mult. In acest scop am pregătit terenul din toamnă şi
zuri chiar în trei schimburi. Nu zervelor locale pe b scară mai a organizaţiei de bază P.M.R. Szakăos Alexandru, Alexandru
lărgirea parcului auto şi ă uti mare, s-ă angrenat în rezolva de la cooperativa meşteşugă Crainic, care au luat cuvîntut ta fg vom folosi săminţă productivă precum şi meloda ingrăşării su-
lajelor rezolvă problema indici rea a o serie de probleme de rească „Retezatul" din Haţeg, discuţii — golului de producţie
lor de utilizare, ci folosirea ra mică importanţă şi care intrau s-a analizat felul oum s-_a în în care s-au aflat unele secţii, M plimentare a plantelor. IOAN KIRR
ţională şi întreţinerea celor e- în competenţa sfaturilor popu deplinit planul de producţie pe cît şi lipsei de interes a unor g preşedintele G.A.G. „Brazdă Nouă“
xi-stente. lare raionale, neglijînd proble anul 1959 şi s-au stabilit măsu cooperatori şi a unor responsa
mele care de faut îi reveneau rile necesare a fi luate în ve bili de secţii. !| Apoldu de Sus
derea îndeplinirii planului de
producţie pe primul trimestru fi
al anului 1960.
In vederea îndeplinirii planu Realizări pe măsura
Gu aicest prilej, tov. Cornel lui de producţie pe trimestrul I
Aparatul tehnic al întreprinde Printr-o muncă mai intensă Vinţan, vicepreşedinte ou pro al anului 1960, adunarea gene eforturilor
ducţia, a prezentat un referat rală a adoptat un plan de mă
rilor nu trebuie să fie îndru mai chibzuită a conducerilor în oare a scos în evidenţă faptul suri care prevede, printre altele:
că, la ramura industrială, coo ţinerea lunară a consfătuirilor
mător „la general' al unităţilor treprinderilor, prin aplicarea pro perativa nu a reuşit ca să-şi reali
zeze planul de producţie pe 1959 de producţie pe secţii; popu
de producţie, ci el trebuie să a- punerilor venite de la muncitori, decît în proporţie de 81 ia sută. larizarea fruntaşilor ; executarea ( Urmare din pag. I-a) tribuie şi la reducerea pierderi
In schimb, la ramura neindus- de produse jDentru vînzare în tîr- lor de masă lemnoasă,
jute fiecare unitate în parte cu prin îmbunătăţirea activităţii trială, planul a fost îndeplinit gurile săptămânale ; ţinerea unei denjă superioritatea acestei me
în proporţie de 127 la sută- mai strînse legături cu organi tode avansate, extinderea ei a De asemenea, prin introduce
aprovizionarea de materiale în sfaturilor populare raionale şi zaţiile comerciale focale pentru devenit o necesitate. De fapt, a- rea unui sistem de salarizare
, orăşeneşti, sub îndrumarea per Neîndeplinirea planului de pro ceasta este una dintre măsurile potrivit, muncitorii au .fost coin
ducţie, ia ramura industrială, se care au dus la reducerea pier teresaţi într-o măsură şi mai
manentă a organizaţiilor de datoreşte — după cum a preci derilor de masă lemnoasă. mare în reducerea pierderilor.
zat raportorul cît. şi tovarăşii
partid, prin îmbunătăţirea şi Datorită faptului că la recep Am enumerat mai sus doar
ţia materialului lemnos, şi în cîteva măsuri care au contribuit
perfecţionarea muncii secţiunii a se obţine comenzi pentru une special la cel de foc, existau la micşorarea pierderilor de ma
terial lemnos. Vreau însă să pre-
de industrie locală regională, le articole oare lipsesc de pe
industria locală din regiunea piaţă etc.
noastră îşi va îndeplini cu cin NICU SBUGHEA
ste sarcinile ce-i revin prin pla corespondent
nul de stat pe anul 1960.
Pierderi Înregistrate (protente) Valoarea to-trlj
Anul a pierderilor (iei)
Construcţii mai multe, mai bune şi mai ieftine! Răşinoase Fag Stejar
(Urmare din pag. I-a) anúl care a trecut, pe şantiere care a dăinuit în anul trecut cînd 1953 — 8,33 0,30 104.304
le de construcţii din Deva, ini se făceau drumuri ou camioane 1954 11,56 33,19 1.292.345
„Este necesar în primul rînd ţiativa de a economisi 5—8 bu le pînă la Orăştie, Alba Iulia 1955 2,47 21,26 1.069.318
— a subliniat tov. Francisc căţi de cărămizi la m.c. de zidă sau Petroşani pentru cantităţi 1956 6,50 6,38 —
Foltiscka, directorul T.R.G.L.H. rie a fost îmbrăţişată de mai infime de cuie, bitum etc. Ase 1957 5,27 5,08 81.007
— să se acorde mai multă aten toţi zidarii dînd roadele sconta menea transporturi neraţionale 1958 1,97 5,39 3,06 136.710
ţie organizării şantierelor şi te, ea trebuie menţinută şi gene n-au făcut decît să scumpească 1959 1,57 4,92 2,44 71.025
gospodăririi materialelor. De fe ralizată. Datoria organelor sin preţul de cost al materialelor. ( 11 luni) 3,51 2,66 25.258
lul în care aceste probleme vor dicale de pe şantier esţe de a 1,98
fi traduse în viaţă depinde în studia şi generaliza iniţiativele Au reieşit cu prilejul discută
¦...sau cum înţeleg unele conduceri ale întreprinderilor rit mare parte îndeplinirea sarcini constructorilor din alte regiuni rii cifrelor de plan pe primul serioase deficienţe, s-au consti cizez că mai sînt încă multe r<
micitatea producţiei. lor de plan". ale ţării în legătură cu realiza trimestru .al anului în cadrul tuit comisii lărgite de recepţie zerve nefolosite. Bunăoară, r
rea de economii la cărămizi. In şantierului nr. 1 Deva şi alte care au făcut ordine în această sipa îşi mai face încă loc, r<
„Sarcinile de plan pe primul anul 1960, pe şantierele de con deficienţe pentru remedierea că chestiune. Ga urmare, recepţia cepţia materialului nu-i totdeai
trimestru al anului 1960 sint pe strucţii nu trebuie să existe bri rora sînt necesare măsuri ime se face în timp util, de bună na cea dorită, se mai piere
deplin realizabile — a subliniat găzi sau echipe care să nu rea diate. Toţi cei care au luat cu calitate fapt ce a contribuit în încă mult material în diferi
tov. 1Wiiliam Kokosi. Asemenea lizeze economii la preţul de cost vîntul în cadrul consfătuirii au mare măsură la eliminarea risi operaţii ’ale procesului de pr<
productivitate ca oea prevăzută al construcţiilor. O atenţie deo subliniat că există pe şantier pei de material. ducţie. Toate aceste lipsuri îns
în planul de producţie pe primul sebită trebuie acordată în acest multiple rezerve de reducere a pot ti înlăturate şi aşa cum
trimestru al anului pentru şan an şi realizării de economii la preţului de cost, ele trebuind Pînă -nu de mult se obişnuia firesc, rezultatele obţinute vc
tierul din Deva a fost realizată ciment şi fier beton. însă descoperite şi folosite. ca să se fasoneze stocurile su- fi şi mai frumoase.
în mai multe perioade. Ce de pranormative din parchete.- Fi
monstrează aceasta ? Că forte Unii vorbitori ca tov. ’ ing. In expunerea făcută la plena reşte că acest lucru ducea la Pentru anul acesta, aşa cui
pentru a faoe o treabă bună sînt G. Serbau, A. Dumitru şi V. ra C.G. al P.M.R. din 3-5 de contragerea prin uscare a mate a prevăzut plenara C. C. ,
suficiente. Este necesar însă să Aramă au arătat că este nece cembrie 1959, tovarăşul ' Gh. rialului şi deci la pierderea şi P M.R. din 3-5 decembrie 1959
muncim din oe în ce mai bine, sară luarea din timp a o serie Gheorghiu-Dej a arătat c ă : pe această cale a unei cantităţi necesar a se face totul în ved'
mai organizat şi disciplinat.“ de măsuri tehnico-organţzatori- „Trebuie să se depună în con destul de însemnate. nea evitării ¦pierderilor de e:
ce. Printre altele s-a arătat că tinuare eforturi perseverente pen ploatare, în special la faze
In cuvîntul lor constructorii este nectesar a se crea noi po tru ieftinirea costului construc Mult material se pierdea şi scos-apropiat. In acest scop :
au subliniat că sarcinile noi de ţiilor de locuinţe, asigiirînclu-se va extinde metoda de explo;
plan sînt realizabile. sibilităţi de depozitare a cimen îmbunătăţirea confortului tor‘L în operaţia de scos-apropjat a tare în trunchiuri lungi, se v
. Cît priveşte realizarea de e- lemnului. Şi această deficienţă a combate pe toate căile risip
ccnorpii — au arătat tov. W. tului în special. Tot în ce pri Realizarea întocmai a acestor fost înlăturată. Funicularele Preocupare există, fapt ce g;
Kckosi şi Dorel Malea —* posi sarcini de mare importanţă, tre Wyssen şi Mîneciu, montate în rantează obţinerea unor rezult;
bilităţile sînt multiple. Dacă! |în veşte aprovizionarea este nece buie să constituie' o îndatorire cadrul întreprinderii, pe lîhgă te din ce în ce mai frumoase.
că sporesc mult productivitatea
sar să se lichideze cu sistemul a fiecărui cohstructor. muncii şi uşurează munca, con-: