Page 12 - 1960-01
P. 12
Pag. 4 üiW M U L SOCIALISM ULUI Nr. 1566
M «au**«#vrsrsavax^Airr^sKSMSd ¦ngHMBw aiBaaapaea
xutimelB şjtM • uiîimeJje şilri • xtltüuele şiirl • F i e r s a r a C . C> a i F a r f id a s is a i
ü © m m ss t e m u e p m a iia
BERLIN 6 (Agerpres). In tidului Comunist din Germania
tr-un comunicat publicat la 6 ia şi despre sarcinile partidului.
nuarie în ziarul „Neues Deutsc După aceea au avut ioc discu
hland", se anunţă că la mijlo ţii pe marginea raportului.
cul lunii decembrie 1959 a avut Rostind cuvîntarea de închi
loc o plenară ordinară a Comi dere, Max Reimann a declarat
tetului Central al Partidului Co că în prezent sarcina constă în
munist din Germania. ridicarea nivelului activităţii de
30 de ani de la întem eierea I n f e r e s uriaş fafă d e apropiata vizită Plenara a ascultat o informa partid în întreaga organizaţie.
re despre activitatea Biroului Apropiata conferinţă la nivel
Partidului Comunist din indochina a Sui N. S. Hruşciov în Indonezia Politic al Comitetului Central al înalt necesită desfăşurarea unei
Partidului Comunist din Germa lupte vaste pentru ca Republica
HANOI 6 (Agerpres). Agen într-o puternică bază de luptă ţărilor socialiste în frunte cu DJAKARTA 6 "(Agerpres). mult legăturile de prietenie din nia. Max Reimann, prim-secre- Federală Germană să-şi aducă
ţia vietnameză de informaţii a- pentru unificarea naţională. Uniunea Sovietică. TASS anunţă: Opinia publică tre cele două ţări şi popoare. tar a! C.C. al Partidului Comu aportul fa cauza destinderii în
nunfă: Cu prilejul împlinirii, la indoneziana manifestă un uriaş Frontul păcii şi al prieteniei, nist din Germania, a prezentat cordării, la asigurarea păcii şi
6 ianuarie, a 30 de ani de la Vietnamul va fi unificat fără ? interes faţă de apropiata vizită subliniază ziarul va deveni şi raportul despre desfăşurarea pre Ia rezolvarea problemei germa
întemeierea Partidului Comunist doar şi poate, Vietnamul de nord în Indonezia a lui N. S. Hruş maî puternic şi trainic, nu nu gătirilor pentru conferinţa Par- ne pe cale paşnică.
din Indochina, Comitetul Cen şi Vietnamul de sud se vor uni HANOI 6 (Agerpres). Agen ciov, preşedintele Consiliului de mai în ţara noastră, ci şi în lu
din nou într-o singură familie ţia vietnameză de informaţii a- Sesiunea Congresului Statelor Unite
nunţă: La 5 ianuarie a avut loc Miniştri al U.R.S.S. mea întreagă. Vizita lui N. S.
tral al Partidului celor ce mun Aceasta este voinţa de fier. a la Hanoi un mare miting consa In articolul său de fond din 5 Hruşciov, care va aduce în In WASHINGTON 6 (Agerpres) lul politio necesar campaniei e-
cesc din Vietnam a adresat un poporului nostru. Nici un fel de crat celei de-a 30-a aniversări a ianuarie, ziarul „Pemuda“ scria donezia spiritul prieteniei şi al Miercuri după-amiază s-a des lectorale" tocmai pe această
mesaj întregului, popor vietna Partidului Comunist din tndo- că în urma acestei vizite se vor dragostei de pace, va fi întîm- chis cea de-a doua sesiune a ce temă: Fiecare, după cum rezul
mez. In mesaj sînt relevate vic forţe reacţionare nu vor putea china (astăzi Partidul celor ce întări, fără îndoială, şi mai pinată de noi cu bucurie. lei de-a 86-a legislaturi a Con tă din comentariul agenţiei, se
toriile glorioase repurtate de po împiedica aceasta. Poporul nos muncesc din Vietnam). In ca
tru îşi va unifica ţara, va con
porul vietnamez sub conducerea strui socialismul în partea de dru! mitingului, preşedintele Ho gresului Statelor Unite. Această va strădui să demonstreze că ar
partidului şi sînt trasate noi nord şi va crea un Vietnam paş Şi Min a rostit o cuvîntare. M acrrs! lan a plecat înfr-o călătorie sesiune, care după aprecierea u- ii în stare, mai bine decît ce
sarcini. nic, unit, independent, democrat, El a declarat că numărul nanimă a comentatorilor de pre lălalt, să contribuie la îmbună
Tînăra clasă muncitoare a ţă proşper şi puternic. membrilor partidului a crescut în Africa să „se va desfăşura sub semnul tăţirea situaţiei S.U.A. pe plan
bătăliei electorale (France Pres internaţional.
rii noastre, se spune în mesaj, In mesaj se exprimă convin de aproape 100 de ori în com
şi-â însuşit repede teoria mar- gerea că în întreaga lume anul paraţie cu anul 1945. Rîndurile LONDRA 6 (Agerpres). In Federafia Rodezia — Nyassa se), în vederea alegerilor prezi In primele zile ale sesiunii va
xist-leninistă şi a devenit forţa 1960 va fi un an de mari suc partidului numără astăzi apro seara zilei de 5 ianuarie, primul land şi Africa de sud. denţiale din toamna anului 1960 fi prezentat raportul preşedinte
motrice care s-a situat în frun cese ale forţelor democraţiei şi ximativ 509.000 de oameni. ministru al Marii Britanii, Ha are un program încărcat. Vor fi lui Eisenhower cu privire la
tea' mişcării naţionale democra socialismului. Popoarele Uniunii rold Macmilian a părăsit Lon înaintea plecării, într-o decla dezbătute atît probleme externe „starea Uniunii“ pe plan extern
tice. După întemeierea lui, par Sovietice, Chinei şi celorlalte Ho Şi Min a declarat că dra plecînd într-o călătorie lun raţie făcută reprezentanţilor pre cît şi interne dar tema nr. 1 a şi intern, raportul asupra buge
tidul nostru ä unit pe muncitori ţări frăţeşti înaintează cu paşi Vietnamul nu-şi va precupeţi gă de 27.000 km., în cursul că sei, primul ministru britanic a dezbaterilor va fi politica dusă tului şi cel economic.
şi ţărani, a călit măsele largi gigantici pe calea construirii so forţele în lupta pentru întărirea reia va vizita Ghana, Nigeria, spus că această călătorie trebuie de S.U.A. pe plan internaţional.
ale populaţiei patriotice în pu cialismului şi comunismului; în păcii, atît în Asia cit şi în în considerată „ca o expresie a in Associated Press subliniază că Uupta pentru votarea lor se
ternice forţe revoluţionare care treaga omenire va lupta cu şi treaga lume. cele două mari partide care al
au pornit Îă luptă, dînd jertfe mai multă fermitate şi hotărîre teresului pe care-l poartă Ma cătuiesc parlamentul american anunţă îndîrjită deoarece, după
rea Britanie problemelor afri oum se ştie, în ambele adunări
eroice. Această luptă a luat pentru zădărnicirea planurilor !n s p r i j i n u l i u p t e i d s e l i b e r a r e cane". — republicanii şi democraţii — legislative majoritatea o deţin
sfîrşlt Ia 2 septembrie 1945 prin războinice ale imperialiştilor,
Comentînd vizita lui Macmil „vor căuta să;şi creeze capita membrii Partidului Democrat.
naşterea Republicii Democrate pentru menţinerea unei păci trai a p o p o a r e lo r d in A fr ic a
lan în Africa, corespondentul din
Vietnam, primul stat democra nice. M anevre navale m golful Tailandei
CAîRO 6 (Agerpres). Secre eliberaţi din închisoare şi nu li Londra al agenţiei France Presse
tic ăl poporului nostru. C. O. al partidului celor ce
tariatul permanent al Consiliu
In Vietnamul de nord ă‘u fost muncesc din Vietnam cheamă Ia lui de Solidaritate al ţărilor din se va permite să participe la a- subliniază că în cercurile politi BANGKOK 6 (Agerpres). — tere, submarine şi alte nave mi
obţinute mari succese în dome continuarea glorioaselor tradiţii Asia şi Africa a dat publicităţii ceastă conferinţă. ce din capitala Marii Britanii Potrivit ştirilor transmise din litare din Australia, Franţa,
niul transformărilor socialiste, ale partidului, la întărirea unită o declaraţie în care îşi exprimă această călătorie este apreciată Bangkok, între 23 ianuarie şi Taiianda, Marea Britanie şi
în construirea socialismului. ţii partidului, la dezvoltarea sprijinul deplin cu lupta popoa Declaraţia subliniază că drept o „vizită de informare“. 7 februarie în gciful Tailandei S.U.A.
strînselor legături cu masele, la relor din Africa centrală pentru popoarele Africii şi Asiei sînt In mod deosebit — adaugă a- urmează să aibă loc manevre
Poporul nostru din partea do studierea mai profundă a mar- dreptul la autodeterminare şi hotărîte să pună capăt domina ceeaşi agenţie — primul minis ale forţelor navale S.E.A.T.O Operaţiile vor fi urmărite de
nord a ţării, munceşte cu entu xism-leninismului, la luptă pen „dreptul de a părăsi aşă-numita ţiei imperialiste şi rasiste. A- tru englez va pune accentul pe La aceste manevre, care vor li
ziasm pentru îndeplinirea pla tru restabilirea unor relaţii nor „Federaţie africană centrală“, ceste popoare vor lua toate mă intenţia Marii Britanii de a in conduse de ofiţeri superiori a observatori ai ţărilor membra
nului trienal (1958-1980) şi des male între cele două părţi ale surile pentru a ajuta popoarele mericani şi tailandezi, vor par
făşoară pregătiri pentru îndepli ale pactului S.E.A.T.O.
nirea primului plan cincinal de ţării, pentru ţinerea unor ale care le-a fost impusă de Anglia. din Nyassaland şi Rodezia să tensifica investiţiile de capital ticipa unităţi de infanterie ma S.U.A. — ţara cu 8
construire a bazei materiale a geri generale naţionale libere,
socialismului. Odată cu îmbu ca primi paşi pe calea unifică In declaraţie se subliniază că obţină autodeterminarea. în Africa. rină, detaşamente de recunoaş- milioane de alcoolici
conferinţa pentru elaborarea sta
nătăţirea vieţii sale libere, Viet rii naţionale. Mesajul cuprinde tutului „Federaţiei Africii cen
NEW YORK 6 (Agerpres). Institu»
C YRU S E A T O N : 1960 deschide p e rs p e c tiv enamul de nord se transformă un salut în cinstea solidarităţii trale“,-care urmează să aibă loc tele de statistică din S.U.A. tnregis-
-TSÜ- anul acesta, nu va fi de nici un luminoase în apropierea dintre Est şi Vest trează anual 500.000 de noi alcoolici.
folos dacă nu va menţiona .lim In prezent in ţară există 8.000.000 de
IJn ziar brazilian cheamă la lărgirea pede dreptul popoarelor africane
comerţului cu ţările socialiste de a părăsi această „federaţie“ TOKIO 6 (Agerpres). TASS pe umerii popoarelor din toate niei, autorul articolului sublini alcoolici. Din cauza acestei racili iri
MONTEVIDEO 6 (Agerpres). Comerţul dintre Brazilia şi şi dacă conducătorii politici a- anunţă: Intr-un articol special ţările lumii. Astfel, arată el, Sta ază că în condiţiile actuale Ja Statele Unité mor anual 350.000 per
Revista săptămînală „Desenvol U.R.S.S., subliniază revista, are fricani din Nyassaland şi Rode- scris pentru ziarul „Asahi“, cel tele Unite cheltuiesc anual în ponia trebuie să-şi reglemente soane.
vimiento et Conjuntura", organ mai mare ziar japonez, cunos aşa-zise scopuri de apărare ze relaţiile cu Uniunea Sovieti
al cercurilor de afaceri din Bra posibilităţi favorabile şi perspec zia', teritorii care sînt membre, cutul fruntaş al vieţii publice a- suma astronomică 'de 50 miliarde că şi cu China. Recunoaşterea Recent, pro], E. Ivi/ de la Universi
zilia, a publicat în numărul pe mericane Cyrus Eaton arată că dolari. Acest lucru are o influ Chinei de către Japonia şi lăr tatea din Statui Illinois a declarat că
decembrie un articol intitulat tive de dezvoltare. ale acestei „federaţii", nu vor fi anul 1969 deschide în faţa o- enţă negativă asupra vieţii in ce priveşte injluenţa asupra morta
„Comerţul cu Europa răsăritea -m - menirii perspective luminoase în poporului american. Toţi patri girea comerţului cu Uniunea So lităţii şi invalidităţii, alcoolismul este
nă“, în care cheamă la lărgirea apropierea dintre Vest şi Est. oţii adevăraţi, deolară Eaton, nu in prezent cea dc-a treia problemă —
Un protest împotriva intenfiei guvernului trebuie să uite că militarizarea vietică şi cu China, scrie în în
Conferinţa de la Geneva în
R. F.G . de a interzice Uniunea persoanelor cheiere Eaton, vor avea o influ
comerţului cu ţările socialiste. persecutate de nazişti problema încetării experienţelor ţărilor nu aduce nimic altceva enţă deosebit de eficientă asupra in ordinea importanţei — a ocrotirii
Revista consideră că în prezent
nucleare, vizitele făcute în Sta decît distrugere. opiniei publice din întreaga sănătăţii in America, (primele două
„există posibilităţi reale de lăr MOSCOVA 6 (Agerpres). — concentrare fasciste, care au pe tele Unite de premierul şi vice- Referin’du-se la situaţia Japo lume. fiind — bolile dc inimă şi cancerul).
gire a comerţului cu ţările so La 5 ianuarie a avut loc la Co trecut ani grei de detenţiune a- premierul sovietic, vizita vice
cialiste europene“. mitetul sovietic al veteranilor de lături de germanii care au gă preşedintelui S.U.A. în Uniunea -S5©5S«
Referindu'-se — în legătură cu război o adunare a foştilor de sit în ei putere şi bărbăţie pen Sovietică şi proiectata vizită a Ş om ajul c a m u fla t din S p an ia
încheierea acordului comercial ţinuţi ai lagărelor de concentra tru a lupta împotriva fascismu preşedintelui S.U.A. în Uniunea
dintre cele două ţări — la pers re fasciste, la care s-a adoptat lui, au vorbit despre lupta lor Sovietică, se spune în articol,
pectivele dezvoltării comerţului un protest împotriva intenţei gu
dintre Brazilia şi Uniunea Sovi vernului R.F.G. de a interzice comună în ilegalitate. toate acestea sînt o prevestire BERLIN 6 (Agerpres). Sub nu există decît 87.000 de şo turi ca în Andaluzia de nord,
etică, revista subliniază că co- Uniunea persoanelor persecutate titlul „Şomajul camuflat din meri. Dar aceste statistici trec unde muncitorii agricoli au de
merliil exterior al Uniunii So de nazişti. Participanţii Ia adunare au a- bună de pace în 1960. Spania", ziarul vest-german sub tăcere faptul că cifrele nu se lucru numai cîteva săptămîni fă
vietice se dezvoltă extrem de ra „Deutsche Zeitung und Wirt- referă decît la o parte a pieţei strîngerea recoltei de măsline
pid şi ca U.R.S.S. nu numai că Această acţiune barbară a- doptat un apel adresat Uniunii Chemarea imperioasă ă pre schaftszeitung" publică un ar braţelor de muncă din ţară. In primind un salariu în acord care
fectează interesele tuturor locu ticol în legătură cu situaţia bra tr-adevăr, aceste statistici nu se
reprezintă o piaţă va'stă p’entru itorilor Europei care au suferit persoanelor persecutate de na mierului Hruşciov la dezarmare ţelor de muncă din Spania. referă decît Ia muncitorii în trebuie apoi să le ajungă pentru
grozăviile fascismului, a spus zişti. Ei şi-au exprimat convin generală şi totală, continuă Ea scrişi în sindicatele oficiale dar tot restul anului. Din aceste pro
produsele braziliene dar ea ex Nikolai Borisenko, fost deţinui Statisticile oficiale, se spune nu cuprind categorii de munci
al lagărului de fa Dachau. gerea că prin voinţa oamenilor ton, a arătat calea pe care tre în articol, pretind că în Spania tori ca personalul casnic, "şoferii, vincii, cu o piaţă agricolă sezo
portă "totodată numeroase pro funcţionarii particulari nesindi
Foştii deţinuţi ai lagărelor de simpli din întreaga lume, pri buie s-o urmăm cu toţii pentru nieră, porneşte un adevărat e-
duse care’ interesează Brazilia.
mejdia care ameninţă pe cei salvarea omenirii. Cyrus Eaton xod de şomeri spre marile ora
mai buni fii şi fiice ale Germa subliniază că cursa înarmărilor
nei, va fi înlăturată. | apasă ca o povară tot mai grea
0 0000 ţyXXK»OOOgO<XXX?0<XXXKXX>00{X»P(yXyX?aOOCX>OOQ«Q; OCKX»OPacXXXXXX3<XXXXXXXXXXXK%XraXKiQOOCXXXSXX%XKXXXXX)Q JOOOODOOCX200QCSCGOCOCCCOCCC calizaţi şi în special marea ma şe care sînt suprapopulate.
să neorganizată a muncitorilor In încheierea articolului se
Ziarul amefican Dezarmarea problema internaţionale şl a dezarmării agricoli. Or, în agricultură, sub spune că „imaginea falsă" pe
Worker“ afată ce s-ar „din păcate Olanda se tîrăşte liniază articolul, care în Spania care guvernul spaniol încearcă
putea face cu miliardele de căpetenie a zilelor noastre în coadă", iar majoritatea or reprezintă cea mai importantă să o prezinte în legătură cu si
ganelor de presă ale partidelor ramură de producţie, „şomajul tuaţia braţelor de muncă din
de dolari destinate politice mari din ţară „sînt încă este un fenomen permanent", în Spania, „nu rezistă în faţa rea
prizonierele războiului rece“... special în regiunile cu monocul- lităţilor aspre".
înarmării
dicare rapidă a nivelului de trai ricani nu ar fi mai bine între luţie este ca ei să fie scoşi din Subliniind că guvernul olan - a s --------------------------
NEW YORK 6 (Agerpres)-. — este aceia al energeticii, Astăzi buinţate la construcţia de diguri bugetul militar". dez continuă să se orienteze în
Sub titlul „Roadele dezarmării" în fruntea listei statelor S.U.A şi baraje în locul armelor ? Nu politica sa externă spre NATO S C U R T E ŞTIR!
ziaristul Daniel Mason publică care folosesc cea mai mare can mai acest exemplu, după părerea In Virginia de vest, Kentu şi spre cursa înarmărilor, De
în ziarul „Worker" un articol în titate de energie electrică se a lui, demască absurditatea teo cky, Pennsylvania şi numeroase Graaf menţionează că „din pă NICOSIA. — După cum trans rasiste sud-africane caută să în
care, amintind urmările nefaste îlă Washington, Tennessee şi riei lansate de monopolurile pro alte regiuni sute de mii de fa cate în mult lăudata noastră mite corespondentul din Nicosia grădească tot mai mult activita
ale cursei înarmărilor pentru e- Kentucky. In mod paradoxal a ducătoare de armament că eco milii trăiesc în mizerie din cau lume liberă continuă să existe al agenţiei Reuter, la 5 ianua tea organizaţiilor democratice
conomie şi condiţiile de viaţă ceste trei state figurează totuş nomia americană „ar avea de za şomajului creat de automa interesul pentru menţinerea „răz rie s-a anunţat că alegerile par africane şi a conducătorilor a-
ale poporului american, subli printre regiunile cu nivel indus suferit“ dacă ar îi trecută pe pi tizare şi transferarea industriilor boiului rece", întrucît cheltuielile lamentare din Cipru vor avea cestora, împiedieîndu-i să parti
niază cîteva din imensele avan trial scăzut. Mason ne lămureş cior de pace şi că milioane de în alte regiuni. Dacă numai 2,5 de miliarde pentru înarmare în loc la 7 februarie, iar alegerile cipe activ la viaţa politică.
taje ce ar rezulta din dezar te că aci se află principatele cen oameni ar îi lăsaţi pe drumuri miliarde din fondurile pentru seamnă... venituri pentru patroni pentru camerele comunale la 10
mare. Anual S.U.A. cheltuiesc tre de producere a armelor nu dacă guvernul ar înceta să înarmare ar fi destinate constru şi pentru marile monopoluri. februarie. In parlamentul Cipru PARIS. — La Paris a avut
aproximativ 45 miliarde pentru cleare şi spre ele se îndreaptă cheltuiască pentru înarmare. irii de noi întreprinderi şi reca Pentru unii întărirea păcii ar fi lui urmează să fie aleşi 35 de loc congresul studenţilor din
armament în timp ce investiţi energia electrică de care se vor lificării şomerilor viaţa în aceste o catastrofă. putaţi ciprioţi de origină greacă Martinica care învaţă în Franţa.
ile pentru construirea de fabrici bea mai sus. „Oare acest sin Din cauza localurilor de şcoa state s-ar schimba cu desăvîr- şi 15 ’de origină turcă. Participanţii la congres au a-
şi echiparea celor existente cu gur fapt, se întreabă autorul ar lă insalubre „viaţa a milioane şire. O sporire substanţială a Tocmai de aceea, continuă De doptat o rezoluţie în care decla
utilaj nou sînt sub 23 miliarde ticolului, nu constituie o conclu de copii este în pericol“. Recent pensiilor care sînt îa nivelul Graaf, sînt necesare eforturile LONDRA. — Greva şoferilor ră că sprijină cererile poporului
dolari. zie înspăimîntătoare pentru fe s-a împlinit un an de cînd în- unor alocaţii de foamete ar a- hotărîte ale tuturor celor care de autocamioane de cursă lungă, din Martinica privind retragerea
lul în care este orientată econo tr-un incendiu la o şcoală din vea ca urmare o creştere a pu doresc să apere cauza slăbirii care a început la 4 ianuarie la tuturor „detaşamentelor republi
Autorul articolului scrie ca în mia americană ?“. Din cauza in Chicago au pierit 95 de copii. terii de cumpărare a milioane de încordării internaţionale şi ă de Birmingham în semn de protest cane de securitate“ (poliţia
acelaşi timp în S.U.A. situaţia vestiţiilor reduse, în prezent este Totuşi s-au luat prea puţine oameni şi deci a economiei de zarmării, ca orientare fundamen împotriva înrăutăţirii condiţiilor franceză militarizată — N.R.),
locuinţelor este foarte proastă. utilizat numai un sfert din po măsuri pentru a împiedica repe pace. tală în politica externă". de muncă şi reducerii salariilor, anularea măsurilor militare, ex
Statistice oficiale recunosc că un tenţialul energetic pe care îl pot tarea unor asemenea catastro a căpătat mari proporţii. La 5 pulzarea imediată de pe insulă
sfert din familii sînt lipsite de furniza apele S.U.A. Ce foloase fe. S-a evaluat la 10 miliarde !n 1960 problema De Graaf s-a referit la două ianuarie greva s-a extins şi în a tuturor elementelor rasiste şi
o locuinţă „decentă". Cele mai imense ar aduce populaţiei con dolari suma necesară pentru în dezarmării va ocupa probleme care, după părerea sa oraşele Leeds, Londra, Newoast- colonialiste şi eliberarea deţinu
grele condiţii le are populaţia strucţia de hidrocentrale şi ba locuirea şcolilor insalubre din pot fi rezolvate „imediat" — re le şi alte regiuni. ţilor. Studenţii îşi asigură popo
neagră din care 75 la sută, du raje care ar pune la dispoziţia S.U.A. şi construirea de noi lo locul principal tragerea forţelor armate străi rul că vor sprijini lupta sa pen
pă cum admit chiar autorităţi industriei întreaga cantitate de caluri de şcoală necesare popu ne din Europa şi crearea unor 'JOHANNESBURG. — Minis tru autodeterminare.
le, locuieşte în case insalubre. energie existentă în această ţa laţiei în creştere. Colegiile şi HAGA 6 (Agerpres). TASS zone demilitarizate după cum a trul Justiţiei al Uniunii sud-a-
In viitorii 15 ani 7.000.000 de ră. Ce putem spune, scrie în universităţile ar avea nevoie de anunţă: „In anul 1960 proble spus el, „nu numai la Polul fricane a interzis, pentru o pe ROMA. — Potrivit statistici
locuinţe vor deveni insalubre ma dezarmării va ocupa locul sud, unde nu locuiesc oameni ci rioadă de 5 ani, lui Peter Nthite, lor oficiale, la sfîrşitul lunii oc
dar deocamdată nu sînt prevă continuare Mason, de pagubele sute de milioane de dolari pen principal“ a declarat prof. De acolo unde locuiesc aceştia — secretarul general al Ligii Con tombrie a anului 1959 populaţia
zute mijloace pentru a preveni pricinuite de inundaţii şi care Graaf, preşedintele Partidului în Europa, în Orientul mijlociu gresului Naţional african al ti
acest lucru. se cifrează ta 1-2 miliarde a- tru a face faţă nevoilor de în- pacifist socialist din Olanda în- şi în Extremul Orient". „Rezol neretului, să participe la mitin Italiei se ridică la 50.639.000
nual. Oare calificarea şi ta tr-un discurs radiodifuzat. varea acestor probleme, a subli guri şi să părăsească districtul
Un alt sector spre care dacă lentele a sute de mii de ame- văţămînt. „De unde vor veni a- niat el, ar putea constitui o con Johannesburg. După cum se locuitori, dintre care 49.116.O06
ar îi îndreptate miliardele des De Graaf a subliniat că în tribuţie directă Ia cauza destin ştie, în ultima vreme autorităţile
ceşti bani este greu de prevă problema destinderii încordării derii încordării internaţionale, cu reşedinţa în Italia, iar cei
tinate înarmării ar produce o ri- la cauza dezarmării şi a păcii“. lalţi lucrînd în străinătate.
zut, spune Mason, şi singura so-
Ktdacjia $1 admiui.wajia /.!aiului: str. 6 Marile nr. 9. Ielefon ; 1S8|18'J| 75. laxa plătită in unmrrai conform aprobării Direcţiunii (ienorale P.I.I.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva