Page 14 - 1960-01

rag. L

r'W . ’W î urnâtorul Balint Cărţi apărute Creşterea fâyrmeSor

AlAN UAL DE ECONOMIE şi sporirea preduefiei de lapte

C înd mă aflu în Combi­ des. Le îndura însă pe toate. care mai deţineau încă pos­ POLITICA (edifla a Il-a) guroşi şi o cantitate mare de
natul siderurgic din Sufletul lui de copil fierbea turi de răspundere şi-l cunoş­ lapte în tot cursul vieţii.
teau. A început perioada noi­ 816 pag. 20 lei Specificul regiunii noastre este
lor transformări, atît în via­ sectorul zootehnic. Creşterea a- După fătare, următoarea mon­
Hunedoara şi am puţin timp de indignare, dar cui era să ţa socială cit şi cea economi­ Cartea constituie traducerea nimalelor şi în special a vacilor să cuprindă pe lingă celelalte tă să aibă loc după 2-3 cicluri
că. Pe zi ce trecea pe sche­ de lapte a căpătat o dezvoltare nutreţuri şi fîn de lucernă şi de călduri sau după 42-63 zile
liber, trec întotdeauna pe la se plîngă ? letul vechii Uzine de fier din ultimei ediţii a acestei lucrări a- mare în ultimul timp. Dar, nu trifoi precum şi nutreţuri con­ de la fătare.
este suficient ca gospodă­ centrate, ca tărîţe, uruială, orz
turnătoria de tuburi. Îmi pla­ A venit timpul să meargă Hunedoara creşteau noile sec­ părute în U.R.S.S., în care sînt riile agricole de stat sau colec­ şi porumb bogate în calciu or­ Sezonul fătării este un factor
ţii ale combinatului siderur­ tive din regiunea noastră să de­ ganic şi în alte substanţe hră­ care influenţează foarte mult
ce să stau de vorbă cu mai­ la armată. Ar fi putut scăpa gic de astăzi. Turnătoria s-a făcute numeroase îndreptări şi ţină un număr mare de vad de nitoare indispensabile animale­ producţia de lapte. El se stabi­
extins şi ea. In hală au apă­ lapte. Aceste animale trebuie să lor. In perioada de stabutaţie leşte în funcţie de asigurarea
strul principal Alexandru Ba­ de insulte, de închisoare şi de rut agregate noi, moderne. complectări în lumina discuţi­ fie din rase superioare, capabile taurinele sînt lipsite de nutreţul bazei furajere. In unităţile în
Odată ou ea au crescut cadre să dea o producţie- ridicată de cel mai complex — iarba verde. care nu s-au asigurat furaje de
lint. Infăţişarea-i blajină, vo- toate cîte le-a îndurat în anii noi, de nădejde. Acestor trans­ ilor care au avut loc în ultimul lapte. Dar, nu numai rasa con­ El trebuie să fie înlocuit cu nu­ bună calitate, fătaroa animalelor
tribuie la obţinerea unei pro­ treţ siloz, sfeclă furajeră sau să nu fie planificată toamna.
cea-i domoală şi calmă, au un aceştia din cauza originii lui formări, Alexandru Balint, zi- timp între economiştii marxişti. ducţii mari de lapte. Hrănirea tăieţei de sfeclă.
farmec deosebit, mă atrag. maghiare, dacă ar fi avut lierul şi ucenicul de altăda­ şi întreţinerea animatelor sînt Pentru a cunoaşte precis data
Ultima dată l-am găsit sus, 2.000 de lei pentru plata for­ tă, li s-a dăruit cu totul. In MIC DICŢIONAR ECONOMIC cei mai importanţi factori pen­ Un factor important care con­ fătării, în toate unităţile agrico­
1949, pentru merite deosebite tru obţinerea unei producţii diţionează obţinerea unei pro­ le socialiste trebuie să se ţină
pe platforma de turnare. A- malităţilor de scutire. Era a fost decorat prima dată cu 388 pag. 15,70 lei mari de lapte. La formarea lap­ ducţii mari de lapte pe cap de un registru al evidenţei montei
vea o servietă sub braţ şi era doar susţinător de familie... „Medalia Muncii“, iar în a- telui iau parte toate substanţele vacă furajată este îngrijirea a- şi fătărilor.
nul 1951, pentru a doua oară. Traducere din llmlia rusă nutritive din furaje. Tocmai de nimalelor în timpul iernii şi
Azi 7 se umple inima de bu­ aceea e necesar ca furajele care verii. Corpul animalelor trebuie Repausul mamar, frecvenţa
îmbrăcat de oraş. Trecea de ' Dar de unde bani ? curie cînd priveşte graficul rea­ „Mic dicţionar economic" este o se administrează în hrana ani­ să fie în permanenţă curat, aş­ mulsului şi masajul ugerului în
lizărilor şi vede că în frun­ malelor să fie de calitate bună, ternutul din grajd să fie proas­ timpul mulsului sînt factori im­
la un muncitor la altul, pu- După terminarea stagiului tea întrecerii socialiste sînt lucrare de mare folos economiş­ să nu fie îngheţate sau muce­ păt şi uscat. Temperatura adă­ portanţi în sporirea producţiei
echipele conduse de tineri ca­ găite. Vacilor de lapte să li se postului să nu scadă sub 5 gra­ de lapte.
nîrid întrebări, dînd îndru­ militar, spre sfirşitul anului lificaţi de el, pe timpul cînd tilor, activiştilor de partid şi de administreze hrana pe bază de de Celsius. In timpul iernii e
era lector la şcoala de cali­ raţii judicios întocmite. Raţia u- necesar ca animalele să fie scoa­ In cursul acestui an se vor a-
mări şi sfaturi, după cum îi 1939 s-a întors din nou la u- ficare : llie Spătaru, Mihai stat, tuturor celor care se preo­ nui animal să cuprindă furaje se la aer cîte două ore pe zi iar oorda de către stat credite în va­
Rusu, Dumitru Rusu şi Mihai suculente, grosiere şi concen­ în timpul verii să păşuneze în loare de peste 8.000.000 lei în
e obiceiul. Cînd m-a zărit, zină. Intre timp, s-au schim­ Spătaru. cupă de probleme economice. In trate. Laptele se formează în tabere. scopul dezvoltării fermelor de a-
urma unui proces fiziologic nimale. In toate gospodăriile a-
bat multe lucruri. Clasa ex­ In martie 1958, comuniştii cele aproximativ 900 de cuvinte- foarte complicat, proces la baza Obţinerea unei producţii mari gricole colective va creşte astfel
din secţie l-au ales pe Ale­ căruia trebuie să stea neapărat de lapte depinde şi de alţi fac­ numărul vacilor de lapte şi va
s-a oprit pe loc. ploatatoare a făcut totul pen­ xandru Balint ca secretar al titlu sînt explicate principalele sărurile de calciu şi fosfor, a- tori printre care vîrsta animalu­ trebui să crească totodată şi
tru a aţîţa ura împotriva ce­ organizaţiei de bază. Şi, pen­ noţiuni, categorii şi legi ale e- lui, sezonul fătării, frecvenţa producţia de lapte. Respectînd
— Ce te miri? Iaca, am lor de alte naţionalităţi. Aşa tru că le-a îndreptăţit pe de­ conomiei politice a capitalismu­ minoacizii, acizii graşi, proteină mulsului, durata repausului ma- întocmai indicaţiile date şi asi-
verdt şi eu îmbrăcat mai bi­ se face că a început să fie plin încrederea, pentru că s-a lui şi a socialismului, principa­ mar etc. gurînd animalelor furaje sucu
ne — mă intîmpină el. dedicat cu trup şi suflet re­ lele şcoli şi curente existente în şi glucoză. Pentru complectarea lente de calitate bună şi mai
zolvării problemelor de organi­ ştiinţele economice, precum şi Junincile trebuie daite la montă ales nutreţ îmsilozat, producţia
— De ce . tocmai azi ? privit de unii ca suspect. I se zaţie, de producţie şi educa­ noţiunile de bază folosite în e- necesarului în aceste elemente numai atunci cînd au atins 75 de lapte poate depăşi uşor 3.000
ţia tineretului, cu ocazia noi­ conomia industrială şi agrară, la sută din greutatea unui ani­ litri anual pe cap de vacă fura­
— Păi, să vezi... Sini în spunea că din cauza lui şi a lor alegeri din toamna anu­ în planificarea, finanţele, statis­ raţia zilnică a vacilor de lapte mal matur. Vîrsta la care junin­ jată.
lui 1959 a fost reales ca se­ tica etc., ale statului socialist. cile din rasa Siementhal se dau
concediu şi nu pot pleca alt­ cretar al organizaţiei de bază. la montă este de 20-26 luni. Nu­ Ing. IOAN' NICULA
mai la această vîrsîâ animalul
fel de acasă. S-ar crede că ¦Ar va fi capabil să dea produşi vi- centrul de selecţie Orăştie

mă duc la serviciu... Spune Ţyjoi, cei mai vîrstnici, ne-
am călit în lupta cu
şi dumneata, crini aş putea
greutăţile — continuă mai­
să stau acasă, eu, om învă­ strul povestirea. Cu tinerii în­ V. HALEXA: DESPRE
să e altceva. Ei trebuie edu­
ţat cu munca? In luna aceas­ caţi cu grijă, trebuie sâ li se PRODUCTIVITATEA MUNCII
ta ne-am propus să realizăm cultive dragostea pentru me­
serie, pentru muncă, pentru 182 pag. 3,45 lei
tot ceea ce le aparţine... Du­
o producţie mare la nivelul pă părerea mea creşterea gra­ Traducere din limba cehă,
sarcinilor pe 1960. Apoi. mai dului de conştiinţă se aprecia­
e ceva: Pentru a face faţă li­ ză după realizări, după tra­ lucrarea este consacrată expli­
gerea de inimă cu care lu­
nei asemenea producţii, s-a crează muncitorii, după felul cării, Într-un mod cît mai acce­
în care răspund la chemările sibil, a celor mai importante
organizaţiei... N-aş vrea să
stabilit că ar mai fi nevoie mă laud, dar la noi în sec­ probleme legate de productivita­
ţie s-au făcut progrese sim­ tea muncii. Autorul arată că şi
de vreo 20 de posturi. Or, ţitoare... Randamentele, de
în privinţa productivităţii mun­
noi am mai redus şi din cele pildă, au sporit, au crescut
cii superioritatea socialismului
pe. care le-am avut. Muncito­ în fiecare lună, rebutul a scă­ se afirmă categoric.

rii au cerut să reducem pos­ zut mult sub procentul ad­
turile neproductive, indicînd
mis. Ne-am îndeplinit planul
chiar ei care sint acelea. „Să altora ca el se trăieşte prost. |fm I p » RECORDUL
sporim producţia prin aplica­ Intr-una din zile, s-a trezit pe anul 1959 încă din 29
rea de măsuri tehnico-organi- chemat la comandamentul le­ Ulemistul Ioan Buzdugan este frezor la atelierul de sculărie de la AA'VW '.^T'AA/
zatori.ce“ — au spus ei... S~ă gionar al uzinei. A fost păl­ octombrie şi am realizai eco­ U.R.U.M. Petroşani. Prin organizarea judicioasă a lucrului reuşeşte să-şi
ştii că ăsta-i lucru mare... muit şi „pus pe liber'. I s-a depăşească zilnic sarcinile de plan, dî nd în acelaşi timp şi piese de bună (Urmare din oag. l-a) ţai să exploateze mal bine
Conştiinţa oamenilor s-a ridi­ fixat chiar domiciliu forţat, la nomii la preţul de cost In va­ calitate. agregatele, că ei au descope­
mîndri cu faptul că avem un rit taina şarjelor de mare ca­
cat mult... loare de peste 350.000 lei. Iar In clişeu : Tov. Buzdugan la locul de muncă. colectiv tinăr, dar alcătuit pacitate.
din oameni bine pregătiţi...
yg nul 1924. Printre munci- Răcăştie. Nu mai putea ieşi în prezent colectivul nostru Cei mai buni
torii care se îndreptau din sat fără a anunţa jandar­ Apoi, tovarăşul Tripşa ne-a
meria... dă bătălia pentru îndeplinirea vorbit despre metodele folo­ D, e obicei, la stabilirea
în fiecare dimineaţă spre site pentru îndreptarea greşe­ unui record, se întreabă
poarta Uzinelor de fier din In octombrie 1940 a primit şi depăşirea sarcinilor de plan lilor, despre felul cum se re­ cit va sta el în picioare şi se
Hunedoara, mergea zgribulit din nou ordin de chemare. De zolvă propunerile muncitori­ fac pronosticuri asupra viito­
un băieţaş slăbuţ şi firav, îm­ data aceasta a luat hotărîrea pe anul 1960. lor, despre „Joia oţelarului“, rului deţinător. In această pri­
brăcat ca vai de lume. N-avea de a nu mai servi interesele despre cîştigul oamenilor. Aici vinţă, prim-topitorul Constan­
decît 11 ani dar faţa, privi­ stăpînirii. Intrînd în legătu­ GH. GOMŞUŢA a amintit că in luna decem­ tin Eriache este optimist.
rea şi gesturile îi erau de om ră cu nişte muncitori cefe­ brie cîştigul mediu in secţie — Eu cred că in curind
matur. Trebuia să muncească rişti de la Simeria, a reuşit a trecut de 1.300 lei. Cîteva trecem de 700. Numai să fim >
pentru că mamă-sa era Bol­ să fugă în Ungaria, pentru exemple: Teodor Caramalis, iprijiniţi/ adlcă şă ni se dea ţ
navă, iar ceilalţi fraţi, mai
mici decît el, n-aveau ce a scăpa de urmărirea jandar­
mînca.
milor. Spera să găsească o

situaţie mai bună, un loc un­

Timp de patru ani, viaţa de să poată munci. Dar, şi prini-topitor 2.550 lei, ce ne ţf-di)UiPr Şi SpUnind a- 7

copilului Balint s-a scurs fă­ acolo lucrurile se petreceau Opriş Avram, pnm-topitor — ceasta, mă refer în primul
ră nici o schimbare esenţială. la fel. După cîteva peripeţii 2.538 lei, Mihai Brînzei, prini- rînd la fierul vechi, iar apoi
Se ducea în fieacre zi ta uzi­ nefericite, s-a trezit aruncat topitor — 2.335 lei. Ecaterina la celelalte materiale.
nă, lucra cot la cot cu ceilalţi într-un lagăr de concentrare. Azamfiroaie macaragistă —
muncitori zilieri, dar pentru 1.713 lei... Fără îndoială, în asemenea
că era copil primea numai A fost eliberat în anul ocazii se obişnuieşte să fie
jumătate din plată. Acasă îşi 1945, odată cu eliberarea Un­
Cit despre „performanţele“ evidenţiaţi cei mai buni oa­

anterioare, trebuie să recunoaş­ meni. De astă dată vom fa­

ajuta mama la treabă, fără a gariei de către Armata Sovie­ tem că au fost foarte valoroa­ ce însă o singură evidenţiere :
şti ce-i joaca şi mîngîierile. tică. S-a întors atunci în ţa­
Mai tîrziu a intrat ucenic la ră, la Hunedoara. Cu ajuto­ se. In cursul lunii decembrie, întregul colectiv. Aceasta-ido- ţ
turnătorie. rul organizaţiei partidului co­
munist a fost reangajat la s în wdo»-u»ă zile so-waun ceil.aub™ora»t 2ce0 rinţa conducerii secţiei şi noi
Anii de ucenicie se deose­ turnătorie, cu toată împotri­
beau de ceilalţi doar prin a- < şarje, dîndu-se peste plan 584 sîntem datori s-o respectăm.
ceea că era supravegheat mai
\ şi respectiv 641 tone de oţel. La rîndul nostru transmitem

j Dacă recordul a fost obţinut harnicilor oţelari dorinţa de

f, abia acum cîteva zile, în- a face totdeauna o astfel de

îndeaproape şi lua bătaie mai virea elementelor reacţionare < searnnă că totul se datorează evidenţiere şi le urăm... noi

> faptului că oţelarii au învă- recorduri.

VVWv\ ţ

-ÎOOÎX^OCOOOOOOOOOOOOÎXXXXXÎU UOOÍXUCGÍJOOCXXX2QOQG aCtXSC^OOiX'COOÎXÎOGaOCOCCCC

Pentru îmbunătăţirea aetivitalii rile de la întreprinderea minieră funcţiile stalului nostru“, proble­ prinşi în primul rînd membrii stată că unii propagandişti ni
cercurilor politice speciale Certej, raionul Ilia, desfăşoară me de producţie cum ar fi „în­ de partid care lucrează în sub­ reuşesc să conducă cu corupe
pentru mineri o activitate rodnică contribuind semnătatea creşterii productivi­ teran. Nu trebuie considerat însă tenţă aceste cercuri, neavîm
la ridicarea nivelului potitico-ide- tăţii muncii pentru dezvoltarea că toţi membrii de partid care pregătirea corespunzătoare, est.
înfăptuirea cu succes § sar­ lîngă organizaţiile de partid din ologic al cursanţilor, la creşterea economiei naţionale şi pentru ri­ lucrează în subteran trebuie ne­ necesar a se lua măsuri de în
cinilor mari şi de răspundere combativităţii şi a răspunderii dicarea nivelului de trai al ce­ apărat să fie cuprinşi în aceste locuirea lor cu tovarăşi care po
pe care partidul le-a pus în faţa ION CERNAIANU întreprinderile miniere din re­ lor faţă de sarcinile ce le revin. lor ce muncesc“, „Ce este pre­ cercuri. Sînt mulţi tovarăşi care să asigure desfăşurarea învăţă
organizaţiilor de partid, a tutu­ ţul de cost şi însemnătatea re­ au un nivel politic şi ideologic mîntului în' aceste cercuri Ia ni
ror membrilor de. partid din in­ directorul Cabinetului giunea noastră cercurile politice Nu acelaşi lucru se poate ducerii lui, principalele căi de mai ridicat. Aceştia trebuie să velul cerut.
dustria minieră depinde în mare spune despre unele cercuri din reducere a preţului de cost“. fie încadraţi în cercuri de învă­
măsură de gradul de pregătire regional de partid speciale pentru mineri în care Valea Jiului cum sînt, de pildă, Aceste lecţii trebuie să fie strîns ţămînt superioare ca : Istoria Comitetele de pariid şi orga
politică, ideologică şi profesio­ cele de la mina Lupani, care din legate de specificul locului de P.M.R., Istoria P.C.U.S., cercuri nizaţiile de bază vor trebui să-ş
nală a tuturor comuniştilor, de sînt încadraţi membri de partid lipsa controlului şi a îndrumării muncă respectiv. In program de economie politică, economie îmbunătăţească simţitor activi
conducerea şi îndrumarea com­ permanente din partea organu­ trebuie să fie prevăzute şi une­ concretă etc. tatea în ce priveşte controlul ş
petentă de către organizaţiile fruntaş în producţie, să consti­ şi tovarăşi din activul fără de lui raional de partid, a cabine­ le teme privind problemele de îndrumarea învăţămîntului, pu
de partid a întregii activităţi de tuie un exemplu bun de urmat partid care lucrează în subteran. tului raional de partid şi îndeo­ cultură generală ca : ştiinţele Avînd în vedere că în aceste nînd un deosebit accent pe con
producţie. Pentru a putea în­ sebi din partea comitetului de naturii, istorie, geografie, tehni- forme de învăţămînt sînt cu­
făptui întocmai sarcinile privind pentru toţi muncitorii fără de . Aceste cercuri au fost organi­ partid al minei, nu au un pro­ co-ştiinţifice etc. prinşi un mare număr de mem­ ţinutul învăţămîntului, pe ridi
creşterea producţiei şi producti­ gram concret fapt pentru care bri de partid şi tovarăşi din acti­ carea nivelului calitativ al ex
vităţii muncii, îmbunătăţirea ca­ partid, să fie în stare să lămu­ zate la indicaţia Biroului Comi­ desfăşoară o activitate slabă, Cabinetele de partid trebuie vul fără de partid care lucrează
lităţii producţiei, reducerea pre­ mai mult formală. să instruiască lunar, pe baza într-un sector important cum punerilor şi discuţiilor din cer
ţului de cost şi realizarea de e- rească şi să mobilizeze pe toţi tetului regional de partid,, care programului elaborat, toţi pro­ este industria minieră, comite­ curi. Totodată, organele şi or
Pentru înlăturarea lipsurilor pagandiştii acestor cercuri. Este tele raionale de partid trebuie
conomii, organizaţiile de partid oamenii muncii pentru a parti­ studiind condiţiile specifice ale să se ocupe cu mai mare răs­ gaoizaţiile de partid nu trebuii
trebuie să desfăşoare o susţinută şi pentru îmbunătăţirea activi­ indicat şi recomandabil ca une­
cipa activ şi în mod conştient muncii în subteran a găsit că pundere de educarea marxist-le- să lase mobilizarea cursanţii©
muncă politică şi organizatorică tăţii acestor cercuri, comitetele le expuneri să fie făcute de că­ ia învăţămînt pe seama propa
la înfăptuirea hotărîrilor parti­ această formă este mai adecvată tre activişti cu munci de răspun­ ninistă a acestor tovarăşi, de gandiştilor, ci trebuie să se ocu
în rîndul oamenilor muncii pen­ de partid raionale şi îndeosebi
dului şi guvernului. acestor condiţii' şi creează posi­ dere din aparatul de partid, de ridicarea nivelului lor de cultu­ pe ele înşile de asigurarea une
tru a-i mobiliza la înfăptuirea Comitetul raional de partid Pe­
Principalul mijloc de educare bilităţi pentru participarea acti­ troşani va trebui să ia grabnice stat şi economic, ingineri şi teh­ ră generală. De aceea se impu­ bune frecvenţe, deoarece aceas
sarcinilor economice. De ase­ marxist-ieninistă a membrilor şi vă şi regulată a membrilor de ta este sarcina lor şi nu a pro
candidaţilor de partid şi cel mai partid la învăţămînt. măsuri în scopul lichidării for­ nicieni, profesori, membri de ne cu necesitate ca organele şi pagandiştilor.
menea, ele trebuie să exercite
important este învăţămîntul de . Cercurile politice speciale malismului care se manifestă în partid bine pregătiţi din punct organizaţiile de pariid să mani­ Luînd măsuri eficace pentri
un control permanent asupra înlăturarea lipsurilor şi a defici
activităţii întreprinderilor. partid. In cercurile şi cursurile pentru mineri au fost organizate conducerea şi îndrumarea aces­ de vedere politic şi profesional. feste o grijă deosebită faţă de
enţelor ce s-au manifestat la a
Pentru a-şi îndeplini cît mai învăţămîntului de partid sînt mai întîi la minele din Valea tor cercuri, să asigure o frec­ Cercurile politice speciale pen­ îndrumarea activităţii acestor ceste forme de învăţămînt, or

bine sarcinile ce le revin orga­ cuprinşi an de an majorita­ .ţiului. Dovedindu-şi viabilitatea venţă corespunzătoare, să ela­ tru mineri îşi vor desfăşura ac­ cercuri, să analizeze periodic ganele şi organizaţiile de pârtii
vor reuşi să ridice pe o treapt;
nizaţiile de partid trebuie să a- tea membrilor şi' candida­ şi eficacitatea eie au fost extin­ boreze în cel mai scurt timp tivitatea pe baza programului de activitatea ior şi să ia măsuri mai înaltă nivelul învăţămîntu
programe pe întreg anul, apro­ lui de partid şi să facă din a
corde o mare atenţie ridicării ţilor de partid. Frecventînd se şi la alte întreprinderi mi­ lecţii şi expuneri elaborat, iar corespunzătoare pentru înlătura­
bate de biroul comitetului raio­ rea lipsurilor şi deficienţelor ceste cercuri un mijloc impor
nivelului politic şi ideologic, al cu regularitate cercurile !a care niere din regiune. Aceste cer­ nal de partid, care să cuprindă şedinţele acestor cercuri se vor
constatate. tant de educare marxist-leninis
membrilor de partid, ridicării ca­ sînt încadraţi, studiind cu sîrgu- curi îşi desfăşoară activitatea pe teme ca : „Partidul AAuncitoresc ţine ou regularitate odată pe tă a membrilor de partid din in
O grijă deosebită va trebui
lificării lor profesionale, pen­ inţă, luînd parte activă la discu­ baza unui program de lecţii şi Romîn —• partid marxist-leninist lună. Lecţiile şi expunerile tre­ dustria minieră, mobilzîndu-i ş
să se acorde pregătirii şi instru­ mai mult în lupta pentru tradu
tru ca fiecare membru de partid tarea problemelor şi legînd toi expuneri privind probleme ale al clasei muncitoare, forţa con­ buie să dureze maximum 30 de cerea în viaţă a politicii parii
să devină un conducător politic irii propagandiştilor care conduc
mai mult cunoştinţele ţeorelice politicii interne şi externe, con­ ducătoare a poporului în lupta minute şi vor fi urmate de în­ dului şi guvernului privind creş
la' locul său de muncă, să fie aceste cercuri de către cabine­
cu cele practice, membrii şi can­ strucţiei de stat, probleme spe­ pentru construirea socialismu­ trebări şi discuţii libere care să ferea şi dezvoltarea industrie
tele de partid, deoarece de felul piiniere.
didaţii de partid îşi îmbogăţesc cifice procesului de producţie în lui“, probleme ale politicii ex­ contribuie la lămurirea şi înţe­
legerea cît mai temeinică a pro­ în care sînt pregătiţi propagan­
cunoştinţele, devin mai maturi, subteran şi de cultură generală. terne a.le R.P.R., probleme ale diştii depinde în cea mai mare
blemelor expuse.
mai combativi, mai intransigenţi S-a dovedit în practică că a- construcţiei de slat cum ar fi măsură buna desfăşurare a în­
faţă de lipsuri şi îşi aduc un a- colo unde organele raionale şi In cercurile politice speciale
port tot mai mare la traducerea orăşeneşti de partid manifestă „Polul statului democrat popu­ văţămîntului. Acolo unde se coiri
în viaţă a sarcinilor ce stau în preocupare faţă de buna desfă­ pentru mineri trebuie să fie cu­
faţa organizaţiilor de partid din şurare a învăţămîntului în aces­ lar în construirea socialismului,
care fac parte.

Pe lîngă celelalte forme ale te cercuri, le îndrumă şi le con­

învăţămîntului de partid au fost trolează în mod concret, se ob­

organizate şi funcţionează pe ţin rezultate bune. Astfel, cercu­