Page 90 - 1960-01

Pasr. 2
Gospodăria colectivă In mijlocul făranilor
„Bobîlna“, după un an
de activitate
In luna februarie 1959, in Bo-
bilna, raionul Orăştie, a luat
fiinţă o gospodărie colectivă in
care s-a înscris tot satul. A tre-
cui un an de activitate a aces-
tei gospodării, un an de muncă
şi succese a colectiviştilor pe
drumul unei vieţi noi şi im-
belşugate.
Acum citeva zile, a avut loc
adunarea generală in care s-a
analizat activitatea ¦consiliului
de conducere şi a întregii gos-
oodârii.
Darea de seamă a scos în
evidenţă că G.A.C. „Bobîlna“,
încă în primul an, a obţinut re-
zultate frumoa- -.t»,¦.
se, rezultate la
caremulţi coiec- Adunarea
tivişti nu s-au q C O l e C t i v i ş t i l O f aprobat "de adu-
aşteptat. Ferma _____________________________ narea generală,
de vaci şi oi,
cit şi ferma de porci, au adus
gospodăriei venituri de peste
131.000 lei.
In darea de seamă au fost e-
videnţiaţi o serie de colectivişti
care au muncit cu sîrgdinţă în
gospodăria colectivă. Printre a-
ceştia se numără: Mihăilâ Ali-
colae, Biriş Constantin, Ştefan
loan, Nicolae Bretean, Aurel
Corpadea şi mulţi alţii. De alt­
fel, eforturile lor au fost răsplă­ agricol din care 17 vaci de lap­
tite prin cantităţile de produse
primite la zile-muncă.
In primul an de activitate,
gospodăria a realizat un venit
bănesc net de peste 448.000 lei.
Această sumă a fost realizată
din vinzarea cerealelor pe bază
de contract, din vinzarea de a-
nimale, lapte, brînză, lină etc.
Dar ca la orice început, au
existat şi greutăţi. Trebuiau a-
menajate 4 grajduri pentru a-
dăpostirea a 69 bâi, 47 vad, 19
capete tineret, 18 cai, trebuia
construit, un saivan pentru 360
oi, boxe pentru 20 scroafe şi 35
purcel de îngrăşat, un siloz cu
o capacitate de 40 vagoane, un
pătul de 10 vagoane şi multe
alte lucrări. '"
Pentru îndeplinirea acestor
sarcini, organizaţia de bază a
dus o intensă muncă de mobili­
zare a tuturor forţelor ce există
Se extinde reţeaua de radioficare
Nu de mult, în satele Pe-
treni, Totia Mare şi T<|tia Mi­
că din comuna Băcia, raionul
Hunedoara, au început lucră­
rile pentru extinderea reţelei
de radioficare.
Pînă acum s-au transportat
prin muncă voluntară 87 stîfpi
tO O O Q O O C iO O O O O O O Q O O O O O C K X )0(X X X X > O O O O O O Q O Q G ^X SO O O C O G O Q O Q O Q O O Q O O !2C ăX SQ O G O O O O O O KXXXÎQQOOQQW X3aOC8CCr«XXXKXiOOOC00GKXXXXXXXX$0OO0O(
In îmbogăţirea' cunoştinţelor
economice ale membrilor şi can­
didaţilor de partid, precum şi
ale tovarăşilor din activul fără
de partid, un rol important îl
au cercurile de economie con­
cretă. Ele ajută pe cursanţi la
înţelegerea politicii economice a
partidului, a însemnătăţii pe
care o are lupta ce O duo oa­
menii muncii, sub conducerea
organizaţiilor de partid, pentru
descoperirea şi punerea în va­
loare de noi rezerve interne in
scopul creşterii necontenite a
productivităţii muncii şi pentru
reducerea sistematică a preţului
de cost al producţiei.
Cercurile de economie concre­
tă reprezintă un mijloc impor­
tant şi eticace de legare a pro­
pagandei de partid cu practica,
cu problemele concrete ale con­
strucţiei economice în ansamblu
şi cu cele specifice întreprinderi­ ma de aceste probleme şi de
lor. Experienţa cercului de eco­
nomie concretă de Ia I.C.S.H.,
pe care-I conduc de mai mulţi
ani, demonstrează utililafea şi
eficacitatea acestui cerc de în-
văţămînt. Cursanţii cercului au
reuşit să cunoască mai temei­
nic şi să aprofundeze numeroa­
se teze de bază aie economiei
politice marxiste, să rezolve cu
competenţă şi simt de răspunde­
re, în lumina sarcinilor încre­
dinţate de partid, diversele pro­
bleme pe care le ridică produc­
ţia.
Cercul de economie concretă
pe care-1 conduc cuprinde mun­
citori fruntaşi, ingineri, tehni­
cieni, economişti, în număr de
27 tovarăşi. Frecvenţa este în
medie de peste 95 ia sută. Pen­
tru asigurarea unei tematici co­
respunzătoare, care să răspundă
necesităţilor economice ale în­
treprinderii şi să contribuie la
îmbunătăţirea activităţii econo­
mice aj acesteia, programul cer>
tn cadrul gospodăriei şi greută•
file au fost învinse,
Darea de seamă cit şi discu-
ţiile au arătat că rezultatele
puteau fi şi mai frumoase, dacă
munca ar fi fost mai bine orga-
nizată. Brigăzile nu şi-au trăit
insă viaţa aşa cum trebuie. Ca
urmare, colectiviştii au muncit
de-a valma. Aşa se explică fap-
tul că pe o suprafaţă de 97 ha.
cultivată cu porumb, prima pra­
silă a fost făcută intr-o perioa-
dă de 29 de zile. După ce mun-
ca a fost mai bine organizată,
un lot de 57 ha. cu porumb, a
fost prăşit doar în 3 zile.
In planul 'de
producţie care a
generala f0St dezbătut şi
colectiviştii şi-au
propus să obţină producţii cu
mult mai mari ca anul trecut. La
griu se prevede o producţie de
2.200 kg. la ha., la porumb 8.000
kg. la ha., la sfeclă de zahăr
25.000 kg. la ha., la floarea-soa-
relui 1.600 kg. la ha.
Conduclndu-se după indicaţii­
le plenarei C.C. al P.M.R. din
3—5 decembrie 1959. colectiviş­
tii şi-au propus să mărească
considerabil numărul animalelor.
La bovine, se va ajunge la 32
capete la suta de hectare teren
te, la porcine 27 capete la suta
de Hectare teren arabil, din care
9 scroafe. Iar numărul de oi va
creşte la 600 capete faţă de 360
în anul 1959, ’din care 350 cu
lină fină şi semifină.
Pentru realizarea Uceslor sar­
cini este necesar ca fiecare co­
lectivist să depună toate efortu­
rile pentru dezvoltarea avutului
obştesc, să efectueze lucrări de
bună calitate şi la timp, pentru
obţinerea de producţii sporite
la hectar.
Rămîne ca sarcină consiliului
de conducere ca, îndrumat şi
sprijinit de organizaţia de par­
tid, să-şi organizeze cit mai bi­
ne munca pentru a realiza sar­
cinile propuse în plan.
I. NELEGA
din cei 150 cîţi sînt necesari
pentru întreaga reţea de ra­
riioîica re.
Pentru executarea acestei
lucrări prin contribuţie volun­
tară, s-a votat de către cetă­
ţeni suma de 12.000 lei.
D. ONC1ULESCU
corespondent
T rib u n a propagandistului
M de e ra n ie
la rezolvarea s a n i a
oului se elaborează, de obicei,
finind u-se seamă de analizele
care se fao de către comitetul
de partid privind diferite as­
pecte ale activităţii economico-
financiare a întreprinderii şi pe
baza indicaţiilor date de către
cabinetul de partid.
Trebuie subliniat însă că pro­
gramul cercului nu este rigid.
Ei nu se stabileşte odată pen­
tru tot anul de învăţămînt. In
activitatea unei întreprinderi se
ivesc probleme noi. finind sea­
contribuţia pe care trebuie să
şi-o aducă cercul de economie la
rezolvarea lor, noi introducem a-
ceste teme în program. Aşa, de
pildă, la începutul acestui an
noi am elaborat un program,
dar în urma plenarei G. G. al
P.M.R. din 3-5 decembrie 1959,
care a dezbătut în mod deosebit
problema investiţiilor, şi cum în­
treprinderea noastră execută
mari lucrări de investiţii, con­
struind importante obiective in­
dustriale, am introdus în pro­
gram o temă nouă şi anum e:
„Politica Partidului Muncitoresc
Romîn în domeniul investiţiilor.
Sporiea eficacităţii economice
a investiţiilor“. Pe marginea a-
cestei teme se vor organiza
două discuţii ample pentru în­
ţelegerea mai concrelă a sarci­
nilor ce ne revin şi a răspun­
derii cu care trebuie să mun­
cim pentru a da în folosinţă
înainte de termen noile obiective
industriale şi pentru reducerea
costului acestora.;
DRUMUL S O W A E T S m iU l S t. 1586
Sărbătorirea Pe urmele m a te ria le lo r publicafe
muncitori Centenarului 0 tăcere care spune ceva
A. P. C e h o v
Miercuri, 27 ianuarie ă.c. Ca­ ceasta o face), precum şi alte Cu prilejul sărbătoririi Cen­ In numărul 1529 din 22 noiem­ necorespunzători, care se anga­
sa raională de cultură din Ha­ tenarului A. P. Cehov, Consiliul brie 1959 al ziarului nostru a fost jează cu scopuri carieriste. Aşa a
ţeg a organizat o nouă ieşire diferite experienţe cu săruri şi raional A.R.L.U.S. Petroşani a publicat foiletonul „Coloana şe­ pătruns în întreprindere Stancov
pe teren cu două brigăzi ştiin­ organizat în toată Valea Jiului, fiilor de servicii" care a dezvă­ Gabriela (fiica contabilului-şef
ţifice. Deşi ieşirea a avut loc acizi. • ,» ;
într-o zi de lucru, totuşi ţăranii
muncitori s-au- adunat în nu-măr La Unciuc la cluburi şi cămine culturale, luit faptul că o mare parte din Stancu). Aceasta ocupă pos­
mare pentru a primi răspunsu­
rile din partea membrilor brigă­ In aceeaşi zi, în satul Unciuc numeroase manitestări cultural- serviciile întreprinderii de indus­ tul de pontator forestier la...
zilor ştiinţifice, • la întrebările din comuna Rîu de Mori,' se a-
puse cu patru, cinci zile înainte. fia În deplasare o aftă brigadă trie locală „I Alai" din Deva fabrica de nasturi. Nu este lipsit
ştiinţifică formată din tovarăşii sînt conduse de elemente rău­ de importanţă faptul că postul
La Balomîr loan Tatar, ‘activist de partid, artistice închinate aniversării a voitoare, unele foste exploata­ de pontator forestier pentru ex­
Manase Petriu, avocat,; Iosif 100 de ani de la naşterea ma­ toare, care nu au nici un inte­ ploatarea Pane a fost liber în-
Balomirul e un sătuo ce nu­ Miilor,, medio veterinar, Dumi­ relui scriitor rus. res ca această întreprindere să trucît lucrările la această exploa­
mără doar. 60-65 de familii. tru Ifrim, inginer agronom, Iu-
Miercuri, la ora 14 se adunase­ liu Gherman, medic uman, Mar­ Dintre acestea, amintim sim­
ră în sala şcolii peste 120 de gareta Flacser, profesoară de fi­
ţărani muncitori. zică şi chimie, Petru Grişovan,
profesor de ştiinţele naturii şi
Din cutia cu întrebări s-au Aristică Spătaru, directorul ca­ pozioanele organizate zilele tre­ desfăşoare o activitate rodnică. tare au fost întrerupte. De a-
scos circa 90 de bileţele, pe sei raionale de cultură.
care erau însemnate peste 200 cute în sala A.S.I.T. şi la în ­ Foiletonul a arătat că printre ceea, Stancov G. „pontează" as­
de întrebări. „Cum a apărut via­ Cele 63 de întrebări pe care
ţa pe pămint", „Cum s-au for­ ţăranii muncitori din acest sat aceşti şefi de serVicii se numă­ tăzi pe „tăietorii" de lemn din...
mat munţii“, „Care sînt cele le-au depus între timp la cutie, ră Solinski Vaslle, care ocupă fabrica de nasturi. Fapt este că
mai vechi aşezări din regiunea se refereau la probleme ca: tra­ treprinderea „6 August“ din Pe­ postul de inginer şef al între­ deşi „neangajată", Stancov G.
Hunedoara“, „De ce înainte vre­ tamentul cancerului, importanţa troşani. Simpozioanele au fost prinderii (deşi nu-i inginer), primeşte leafă, iar peste citeva lu­
me oamenii locuiau mai mult pe care s au centrele de mon­ urmate de programe artistice. Stancu Boris — contabil-şef, ni va primi, ca şi David Rodiră
la' munte“, „Dacă există viaţă tă artificială, cum se formează
pe alte planete“, „Cum se expli­ vîntul şi ploaia, ce sînt cometele, Asemenea manifestări vor mai
că fenomenul fulgerului şi al cum apare şi cum se combate
trăznetului ?“ — sînt doar cîte- rîia neagră la cartofi, de unde
va din problemele ridicate în a venit gîndacul de Colorado şi
bileţele. Brigada, formată din to­ cum se combate el, etc. avea loc la c-luburile din Vul- Filip Alexandru — şef al ser­ (fiica lui Solinski) recomanda­
varăşii Cornel Artemie, activist
de partid, Leontin Barbu, profe­ Folosind prilejul oferit, cei viciului tehnic, Popovici loan — rea întreprinderii de a intra
sor de ştiinţele naturii, Victo­ 115 ţărani muncitori prezenţi în şeful serviciului financiar, Cri- într-o facultate.
ria Bfsăreanu, medic internist, sala căminului la consultaţia oan, Aninoasa etc. şan Traian — şeful serviciului
Hortenziia Nopcea, profesoară de dată de brigada ştiinţifică, s-au In ziua de 31 ianuarie a.o., lă aprovizionare ş.a. Iată cum întreprinderea
fizică şi chimie, Valentin So- interesat şi despre alte probleme „1 Mai" se transformă intr-o
dor, medio veterinar, Dumitru privind domeniul dezvoltării toate căminele culturale din Va­ Deşi aii trecut mai bine de trambulină pentru unele elemen­
Fîntînă, inginer agronom şi Cor­ ştiinţei şi tehnicii sovietice şi lea Jiului se va ţine conferinţa două luni de la apariţia foileto­ te carieriste. Avînd o asemenea
nel Ivajşc-u, avocat, au dat răs­ despre munca în gospodăriile nului, din întreprindere n-au orientare, este greu de crezut că
punsuri competente la toate în­ colective. „Răsfoind schiţele şi nuvelele
trebările puse. lui A. P. Cehov“ urmată de pro­
Membrii brigăzii ştiinţifice
După terminarea consultaţiei, au dat răspunsul la toate în­ grame artistice. fost înlăturate decît citeva din conducerea întreprinderii inten­
prof. Leontin Barbu a organi­ trebările, folosindu-se în expli­
zat studierea, ou ajutorul mi­ caţiile lor şi de diferite’ planşe. elementele necorehpunzătoare. ţionează să se cureţe de „servi­
croscopului, a unor secţiuni fă­ Seara, la plecare, ţăranii mun­
cute in frunze şi flori, iar iov. citori din sat au mulţumit mem­ LiM Filip Alexandru i-a fost des­ ciile" elementelor necinstite.
Hortenzia Nopcea, le-a demon­ brilor brigăzii ştiinţifice pentru
strat reacţia dintre natriu şi deplasarea făcută şi i-ait invi­ -~Cl apărut făcut contractul de muncă şi a Este interesant că deşi au tre­
apă (cu flama mare pe care a- tat să mai vină şi altădată în plecat din întreprindere. De fapt cut mai bine de două luni de
Filip este singurul care a plecat la apariţia foiletonului, nici con­
mijlocul lor.
sub această formă din întreprin­ ducerea întreprinderii „IMai",
PETRU FARGAŞ1U
dere. Crişan Traian a primii nici Comitetul executiv al Sfa­
transfer la întreprinderea minie­ tului popular orăşenesc Deva şi
ră din Deva. In afară de aceş­ nici secţiunea de industrie loca­
tia, întreaga gamă de şefi a ră­ lă a Sfatului popular regional
mas în întreprindere. Solinski n-au găsit necesar să ia măsuri­
continuă să ocupe postul de in­ le cuvenite şi să informeze re­
1 giner şef, Stancu — contabil
şef, Popovici loan — şeful ser­ dacţia ziarului nostru asupra
viciului financiar, Sedlovski Ar­ stărilor de fapt. Sfatul popular
ţar — şeful balastierei din Deva. orăşenesc nu a luat măsurile cu­
De asemenea, Olteana Gheorghe venite nuci în urma cererii con­
a rămas pînă azi şeful carierei
de bentoriită. Haloki Maria, a ducerii întreprinderii de a înlocui
fost trimisă să lucreze ca mun­ elementele necorespunzătoare
citoare la atelierul de tlmplărie. din întreprindere. Se tace
Cu alte cuvinte, măsurile luate ca şi cînd nu s-ar fi întîmplat ni­
mic. Nu este oare această o încer­
pînă acum nu sînt nici pe de­ care de cocoloşire a lipsurilor, 'de
parte satisfăcătoare, deşi in în­
treprindere există cadre bine
pregătite, dînstite, care ar putea apărare a unor elemerăe care
lua imediat locul celor necores­ n-au ce căuta în conducerile
punzătoare. Trebuie arătat că întreprinderilor noastre ? '
nu numai că nu au fost înlătu­ Organele competente vor tre­
Pentru repararea rate elementele vizate, dar con­
tractoarelor şi maşi­ ducerea întreprinderii merge buii să ia de îndată măsurile cu­
nilor agricole în pe linia angajării altor oameni venite.
termenul stabilit, Ia
s! M. T. Orăştie Analizează desfăşurarea învăjăm înfului
munca a fost orga­ pol if io
nizată pe echipe de
reparaţii.
in clişeu: Echi­ Organizaţia de bază U.T.M. unde este propagandist Dumitru
pa de reparaţii con­ de la secţia fumate a uzinei
dusă de Cornel „Victoria“ din Câlan a analizat Greţu, frecvenţa’ este btmă, iar
Dumitru, care a re­ în adunarea generală care a
parat pînă în pre­ avut loc acum citeva zile, felul lecţiile sînt pregătite în' înod co­
zent 8 tractoare, în cum se desfăşoară învăţământul
loc de 5, cite erau politic. In urma analizei făcute, respunzător de către propagan­
planificate. a reieşit că la cercul „Să ne
cunoaştem patria“, unde este dişti. Amindouă cursurile sînt
& propagandist tov. Mihăilă Nico­
lae, şi la cursul serat U.T.M., cu lecţiile la zi, iar cursanţii se
prezintă în general bine pregă­
tiţi. Mulţi dintre ei sînt fruntaşi
în producţie.
ALEX. TUZA
corespondent
De ce auîntîrziat
ci pentru a ajuta la creşterea finisările?
nivelului de cunoştinţe econo­
mice al cursanţilor, a compe­ In anul care a trecut, pe şan­ pentru b’una organizare a mun­
tenţei şi răspunderii lor în re­
zolvarea sarcinilor politice şi tierul de construcţii din oraşul cii, lipsa de atenţie manifesta­
economice încredinţate de or­ Petroşani trebuiau executate şi tă de unele cadre tehnice pen­
ganizaţia de partid. Consider că
este necesar să mai arăt că date în folosinţă de către tru verificarea’ calităţii lucrărilor
după încheierea discuţiilor a- T.R.G.L.H. 14 blocuri cu cîte 32 de instalaţie. Aşa este cazul
supra unei probleme se trag
La întocmirea şi predarea lec­ efectuarea diferitelor lucrări de concluzii, iar la sfîrşitul semi­ apartamente şi 5 blocuri cu cîte blocului 12, care a fost termi­
ţiilor a fost atras un colectiv construcţii a dus la realizarea, narului se face o apreciere ge­ 4 apartamente. Dintre acestea, nat şi complect finisat încă din
de cîţiva tovarăşi care elabo­ numai în anul trecut, la econo­ nerală asupra desfăşurării lui.
rează diterite lecţii de speciali­ mii de citeva milioane de lei. In felul acesta cursanţii sînt la sfîrşitul anului 1959, au fost luna decembrie Î959. înainte de
tate. De pildă, lecţia „Producti­ ajutaţi să-şi însuşească mai date în folosinţă numai 8 blocuri a ti recepţionat însă, din cauza
vitatea muncii în construcţii şi Caracterul concret al expune­ bine conţinutul problemelor ce
căile creşterii ei“ a fost pregă­ rilor face ca activitatea cercu­ au făcut obiectul discuţiilor. La cu 32 apartamente, celelalte ră­ „uitării“ unor robinete deschise.
tită de către tov. ing. Ştefan lui să fie tot mai eficace. Discu­ fiecare seminar se obişnuieşte
Rădvan şi tehnicianul Constan­ ţiile purtate fiind strîns legate a se expune problemele princi­ niinînd în diferi­ ______ au fost miunjuten daa.-
tin Achim. Această metodă a de sarcinile de producţie ale în­ pale ale lecţiei următoare şi se te stadii de exe-
făcut să sporească eficacitatea treprinderii fac ca acestea să se indică cursanţilor materialul bi­ cuţie, îndeoseb ,ţe m aj
discuţiilor în cercul de economie soldeze cu propuneri concrete bliografic necesar, atrăgîndu-li-
concretă. In urma discuţiilor cc privind îmbunătăţirea activităţii se atenţia asupra importanţei pe Peşantierul de pairtajmente, de-
se poartă în cerc se scot la ivea­ economice a întreprinderii. care o are studierea fiecărei lu­
lă neajunsurile din diferite sec­ crări indicate. în finisaj. Mo construcţii din Petroşani teriorîndu se ast*
toare de activitate ale întreprin­ Se poate ca unor tovarăşi să
derii. Cu prilejul discuţiilor pri­ li se pară că în cercul nostru Avînd sprijinul comitetului de tivul întîrzieirii _______________ fel parch etu l
vind folosirea utilajelor a re­ se discută mai aies probleme pur partid noi ne vom strădui să
ieşit că pe şantierele sectorului practice, că discuţiile au carac­ obţinem în viitor rezultate tot este, pe de o par­ şi vopseaua. A
montaj acestea sînt slab utili­ terul unor consfătuiri de pro­ mai bune, vom axa activitatea fost nevoie ca blocul să mai
zate. In urma propunerilor fă­ ducţie. Lucrurile nu stau însă cercului pe problemele ridicate te, lipsa documentaţiei "(proiec­ stea încă două luni pentrfl ă se
cute de cursanţi şi pe baza aşa. Seminarul este condus în de plenara C.C. al P.M.R. din telor), iar pe de altă parte, mo­ usca şi a se repara stricăciunile,
unui studiu s-a lăsat pe şantier aşa fel îneît cursanţii discută 3-5 decembrie 1959 privind con­ dul defectuos de aprovizionare
doar o singură macara din cele in mod principial problema şi strucţiile. Pe baza experienţei
trei. Pentru utilajele care sînt o ilustrează cu exemple concre­ pe care o avem, vom depune cu materiale de construcţie şi astfel ,că de-ab’iia zilele acestea
închiriate, folosite sau ncfolosi- te din întreprindere. Ar fi nejust eforturi ca lecţiile ce se expun în special cu materiale de in­ blocul 12 a putut fi dat în fo­
te, se plăteşte chirie. Sectorul să ne mărginim numai la evi­ în cercul de economie concretă stalaţie — radiatoare pentru ca­ losinţă. E de mirare însă de
de montaj aducea pagube a- denţierea lipsurilor fără a face să răspundă într-o măsură tot lorifere, materiale de izolaţie ter­ ce conducerile şantierului şi
vînd pierderi de sute de mii dc în acelaşi timp şi propuneri pen­ mai mare nevoilor economice mică etc. Aceste materiale lip­ T.R.G.L.H. Deva nu au sancţio­
lei. In urma măsurilor luate s-a tru înlăturarea lor. Şi mai ne­ ale întreprinderii, pentru ca par­ sesc şi în prezent. Mai multe
reuşit să se recupereze pierde­ just ar fi ca noi să oprim ticipanţii la acest cerc să-şi poa­
rile şi să se realizeze şi econo­ cursanţii de a face asemenea lă ridica şi mai mult nivelul dc blocuri stau neterminate din oare nat pe vinovaţi.
mii. Un alt exemplu poate fi propuneri temîndu-ne ca semi­ cunoştinţe economice şi să gă­
dat în legătură cu discuţiile narul să nu alunece spre prac­ sească în lecţii şi seminarii un cauză întîrzie darea lor în folo­ In momentul "de faţă, pe şan­
purtate în ce priveşte adoptarea ticism. Eu aşa am văzut asi­ ajutor concret şi practic în re­
unor soluţii mai ieftine faţă de zolvarea sarcinilor mari şi de sinţă. tierul 'din Petroşani mai sînt
deviz la executarea a diverse gurarea legăturii dintre proble­ răspundere pe care padiduf le-a
Totodată, lipsa materialelor de în faza de finisare? 4 blocuri cu
lucrări de construcţii. Cu prile­ mele teoretice ale economiei po­ pus în faţa noastră a construc­
torilor. instalaţii determină şi o scum­ 32 apartamente fiecare. Aceste
jui acestor discuţii s-a scos în litice cu cele practice, precum
CONSTANTIN MIMAI pire a preţului de cost al apar­ blocuri au fost planificate să fie
evidenţă importanţa adoptării şi eficacitatea cercului de eco­
propagandist la cercul de eco­ tamentelor, la unele blocuri fi­ date în folosinţă pînă la sfîrşi­
unor asemenea soluţii. Adopta­ nomie concretă şi ca urmare
nomie concretă de Ia I. C. S. nisările fiind făcute înainte ca tul trimestrului I, dar sînt condi­
rea de soluţii n u i ieftine la‘ aşa i-arn şi orientat activitatea.
Hunedoara instalaţiile sanitare să fie mon­ ţii de a' fi definitivate încă din
Discuţiile care au loc în cero
tate. Aşa este cazul blocului 13 luna februarie. Pentru aceasta
nu se fao de dragul discuţiilor]
care este complect finisat, dar însă conducerile şantierului şi
Ia care instalaţiile nu sînt fă­ T.R.G.L.H. Deva vor trebui să
cute, blocul 8 ş.a. Gînd vor asigure o mai bună aprovizona-
sosi materialele de instalaţii, vor re cu materiale, o îmbunătăţire
trebui din nou sparte planşeele, a organizării muncii pe şantier,
duşumelele şi tencuiala. astfel ca blocurile rămase nefi­
O altă cauză a întîrzierii fi­ nisate 'din anul trecut, să poată
nisărilor la blocurile din Pe­ fi date în folosinţă încă în acea­
troşani constă în slaba preocu­ stă iarnă. GI1> STOICOVICI
pare a conducerii şantierului