Page 93 - 1960-10
P. 93
¦ tonală
.loara-Devsi *
rKO LETAKl VIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA.I Lucrările celui de-al IV-lea Congres Fruntaşi
mulsocialismului a! Sindicatelor 'din R. P. Romlnă 0. S. Iraedoara
Lucrările celui de-al IV-lea Cong ies al Sindicatelor din Republica Popu
lară Romînâ au continuat în cursul zilei de vineri.
Delegaţii şi invitaţii au salutat pe delegatul Uniunii Generale a Munci-
•iorilor Algerieni care a sosit în Ca pitală în cursul zilei de joi pentru a
participa la lucrările Congresului.
Au continuat apoi discuţiile asupra rapoartelor prezentate, precum şi asu
pra proiectului de statut al sindicatelor. Au luat cuvîntul tovarăşii: Constan
tin Tuzu, ministrul Industriei Grele, Anton Stoianovici, preşedintele Comi
tetului Central al Uniunii Sindicatelor din întreprinderile şi instituţiile agri
cole, Ion Necşoiu, delegat al sindicatelor din Oneşti, preşedintele Comitetului
Anul XII. Nr. 1818 Sîm bătă 29 octombrie 1960 4 pagini 20 bani sindicatului de la Complexul Oneşti.
Congresul a fost salutat de tova i a şii: Blias Mohamed, secretar gene
ra! al Uniunii Muncitorilor din Meta lurgie din India, şi Singgih Tirtosoe-
diro, reprezentantul sindicatelor din In donezia, vicepreşedinte al Sobsi.
Să asigurăm un nivel ridicat In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii: Vasile Avram, de
legat al sindicatelor din Cluj, preşe dintele Consiliului sindical regional,
adunărilor pentru dări de seamă Simion Zeigher, preşedintele Comitetu lui de stat pentru probleme de muncă
şi salarii, Constantin Spoială, delegat al sindicatelor din Graiova, director
a! Întreprinderii de foraj Graiova, Ma ria Rosetti, preşedinta Consiliului Na
şi alegeri din organizaţiile de bază! ţional al Femeilor.
Apoi Congresul a fost salutat de tovarăşii: Roberto Adolfo Velez, mem
bru al conducerii Mişcării de unitate, şi coordonare sindicală din Argentina
In organizaţiile de bază de partid tele de partid raionale, orăşeneşti, din şi Aii Gobari, membru în prezidiul Consiliului Central Unit al sindicateloi IOAN TOMA
din întreprinderile, instituţiile, şcolile întreprinderi şi din comune, s-au pre din ¦ Iran.
şi cartierele oraşelor din regiune, adu ocupat cu simţ de răspundere de pre zidar-şamot or la secţia
nările de dări de seamă şi alegeri gătirea adunărilor de dări de seamă La discuţii au mai luat cuvîntul tovarăşii: Voinea Marinescu, ministrul cuptoare industriale. E-
Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, Mi hai Roşioru, delegat al sindicatelor din
sînt în plină desfăşurare. Au început şi alegeri din organizaţiile de bază. Oraşul Stalin, preşedintele Comitetului sindicatului de la Uzinele de trac chipa pe care o conduce,
şi se desfăşoară adunările de dări de In raioanele Hunedoara, Petroşani, Se toare „Ernst Thalmann“. îşi depăşeşte lunar nor
6eamă şi alegeri şi în G.A.S., S.M.T.. beş, Orăştie şi altele s-a acordat a-
G.A.Q., întovărăşiri şi în satele re tenţie însuşirii de către membrii de Congresul a fost salutat apoi de tovarăşii: Stimili Sandro, secretar ad ma cu 25—30 la sută.
giunii. partid a instrucţiunilor G.C. al P.M.R. junct al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia şi Draghi Stamencovici,
cu privire la alegerea organelor de par
Eveniment de seamă în viaţa orga tid şi s-a trasat membrilor comitetelor vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Republica
nizaţiilor de partid, adunările de dări raionale şi orăşeneşti precum şi lu
de seamă şi alegeri constituie un pri crătorilor din aparatul de partid sar Populară Federativă Iugoslavia.
lej de analiză temeinică şi multilate cina de a ajuta în mod concret un nu
rală a întregii activităţi desfăşurate de măr de organizaţii de bază în pregă In continuarea discuţiilor, au luat cuvîntul tovarăşii: Eufimia Dimitriu,
organizaţiile de bază, de scoatere în tirea adunărilor de alegeri.
evidenţă a experienţei pozitive şi a delegată a sindicatelor din raionul Filimon Sîrbu, învăţătoare, Alexandru
principalelor lipsuri, un mijloc impor Adunările de dări de seamă şi a-
tant de activizare a masei membrilor legeri trebuie să constituie o şcoală Sencovici, ministrul Industriei Bunurilor de Consum, Ecaterina Rastadter, de
şi candidaţilor de partid. Întreaga ac de educare comunistă a membrilor şi
tivitate desfăşurată de organizaţiile de candidaţilor de partid şi în acelaşi legată a sindicatelor din Timişoara, muncitoare la gospodăria agricolă de
partid în pregătirea alegerilor, dezba timp un mijloc important de a stabili
terile vii în jurul dărilor de seamă, sarcinile viitoare ale organizaţiei de stat Peciul Nou, Petre Marin, delegat al sindicatelor din Bucureşti, preşe
analizarea muncii depuse pentru tra partid. Se înţelege că aceste scopuri
ducerea în viaţă a hotărîrilor partidu pot fi atinse numai acolo unde dările dintele Comitetului sindicatului de la Atelierele G.F.R. „Griviţa Roşie“, Con
lui trebuie să ducă nemijlocit la creş de seamă ale birourilor organizaţiilor
terea amploarei şi nivelului întregii de bază sînt pregătite cu înaltă răs stantin Nicolau, delegat al sindicatelor din Medgidia, preşedintele Consiliului
munci politice şi organizatorice de pundere, analizează temeinic, în spirit
partid. critic şi autocritic, problemele unităţii local a! sindicatelor.
respective, munca biroului organizaţiei
In majoritatea organizaţiilor de bază de bază şi a fiecărui comunist în parte. Tovarăşii Uhnaa Terma, secretar al Consiliului .Central al Sindicatelor
în care au avut loc, adunările de dări
de seamă şi alegeri s-au desfăşurat Dările de seamă prezentate în adu din R. P. Mongolă şi Iozef Kulesza, vicepreşedinte al Consiliului Central al
la un nivel mai ridicat decît în anii nările de alegeri din organizaţiile de
trecuţi. Aceasta vădeşte creşterea ma bază de la O.S.M. nr. 2 şi laminorul Sindicatelor din R. P. Polonă, au salutat Congresul în numele sindicatelor
turităţii politice a organizaţiilor de de 650 mm. din C.S.H., sectorul fur
partid, întărirea preocupării şi răspun nale şi turnătoria nr. 1 de Ia uzina din ţările respective.
derii comuniştilor pentru îndeplinirea „Victoria“ Călan, sectorul „Ilie Pinti-
sarcinilor politice, economice şi cultu Iie“ de la I. M. Barza şi sectorul I L Minerii din Te-
rale ce stau în faţa organizaţiilor din de Ia mina Teliuc, de Ia atelierele cen
care fac parte, dezvoltarea spiritului trale Griscior — Gurabarza şi fabrica ^ liuc s-au angajat
de combativitate în lupta pentru înfăp „Simion Bărnuţiu“ Sebeş precum şi
tuirea politicii partidului. multe altele au tratat în mod cuprin [ să extragă în a- Toate forţele la semănatul culturilor
zător şi concret problemele producţiei t cest an 20.000
Adunările de dări de seamă şi a* şi vieţii de partid din întreprinderile
legeri se desfăşoară anul acesta sub respective, analizînd pe larg, în mod L tone de mine- := = =
semnul luptei entuziaste a întregului critic şi autocritic, activitatea desfăşu
popor în frunte cu organizaţiile de rată de comunişti, oglindind preocupa !¦ reuri de fier in afara pla- de toamnă IOAN SAVU
partid pentru îndeplinirea sarcinilor rea organizaţiilor de bază respective L nului. Pină în prezent, ei }
istorice trasate de Congresul al III-lea pentru întărirea rolului lor de condu lăcătuş la secţia, construc
al partidului în vederea deşăvîrşirii cător politic al oamenilor muncii, gri ^ şi-au îndeplinit angaja- ţii metalice. Brigada în
construcţiei socialismului în patria ja pentru creşterea capacităţii orga care lucrează, îşi depăşeş
noastră. nizatorice şi îmbunătăţirea continuă a (. mentul in proporţie de Veste îm b oscurăteare S-au evidenţiat în mod deose importante succese. Pînă la data" te lunar sarcinile de plan
activităţii lor politice. bit colectiviştii Alexandru Nagy, de 25 octombrie a.c. membrii a-
In lumina documentelor celui de-al L peste 68 la sută. Corespondentul nostru, tov. Aurel Crişan, Tamaş Sigismund cesteî gospodării au recoltat po cu 21—27 la sută.
IH-lea Congres al partidului, oame In astfel de adunări în care dările Vincze Geza din Apoldui de Sus, şi alţii. rumbul de pe 200 din cele 260
nilor muncii din regiunea Hunedoara de seamă au constituit o bază serioasă [- In clişeu: Aspect din raionul Sebeş, ne-a adus ia cu ha. cultivate. Totodată au ter
Ie revin sarcini deosebit de importante de discuţii, dezbaterile au fost vii, pli noştinţă o veste îmbucurătoare. Rezulîafe frumoase minat recoltatul cartofilor de pe
în lupta pentru sporirea producţiei de ne de conţinut, membrii de partid au L timpul încărcării cu mi-
metal şi de cărbune cocsificabil, pentru scos în evidenţă lipsurile din activi
creşterea productivităţii muncii, redu tatea vechilor birouri, au analizat cu r nereu a unei garnituri de l
cerea preţului de cost şi îmbunătăţi simţ de răspundere sarcinile de viitor
rea calităţii produselor în industrie, ale organizaţiilor respective şi în lu l vagonete. }
pentru întărirea şi lărgirea sectorului mina documentelor Congresului al
socialist, pentru sporirea producţiei ve III-lea al P.M.R. au făcut preţioase Pină la data de Li} octombrie— f ,__t i__7i \ —'\ - J u—/«— t<—J \— I <—J >—I «—l '—l '— Muncind cu hărnicie şi price 25 ha. precum şi a sfeclei de
getale şi animale în agricultură. Este propuneri în vederea îmbunătăţirii ac pere ţăranii întovărăşiţi din co zahăr de pe cele 24 ha. Dacă
firesc ca adunările de dări de seamă tivităţii de partid, economice şi cultu- a.c. ţăranii colectivişti şi în munele Cioara şi Homorod, ra acestea au fost rezultatele pri
şi alegeri să analizeze sub toate as ral-educative. Astfel, în organizaţia de ionul Orăştie, au reuşit să situ vind recoltările, nu în aceeaşi
pectele cum se îndeplinesc aceste sar bază nr. 1 de la mina Teliuc s-au dez tovărăşiţi din comuna Apoldui eze comunele lor în rîndul ce măsură colectiviştii de aici se
cini, care sînt primele rezultate ale bătut pe larg măsurile ce trebuie luate lor fruntaşe la însămînţări pe pot mîndri cu însămînţările.
eforturilor depuse în acest sens, ce pentru intensificarea lucrărilor de in de Sus au terminat semănătu raion.
trebuie făcut pentru îndeplinirea în vestiţii miniere pentru a se asigura Cu toate că în ultimul timp
tocmai a sarcinilor de plan pe anul îndeplinirea sarcinilor ce revin pe 1961 W SESPOm tITULU! rile culturilor de toamnă. La data de 25 octombrie a.c. condiţiile atmosferice au fost fa
jQfiO — primul an al planului de şase — pe baza Directivelor Congresului al Colectiviştii de aici, au însă- întovărăşirile agricole din raza vorabile, totuşi însămînţările de
ani — ce măsuri trebuie luate în ve III-lea al P.M.R. — în ceea ce pri comunei Cioara au raportat ter toamnă în G.AX. Vinerea se
derea îndeplinirii sarcinilor pe anul veşte sporirea producţiei de minereu rnînţat gnu pe 190 ha. şi orz pe minarea însămînţărilor pe cele desfăşoară în mod cu totul ne
1961. de fier. 690 ha. planificate şi recoltarea satisfăcător. Pînă acum au fost
In zilele 44 ha. (întreaga suprafaţă pla în întregime a suprafeţei cul însămînţate cu grîu de toamnă
Acordînd atenţia cuvenită alegerilor (continuare in pag. 3-a) tivată cu porumb, cartofi şi sfe doar 120 din cele 300 ha. cît
de partid cele mai multe din comite nificată), iar întovărăşiţi! — clă de zahăr. era prevăzut în plan.
150 ha. cu grîu.
Rezultate asemănătoare au Această situaţie trebuie să
C o n g re su lu i Acum colectiviştii şi întovă obţinut şi întovărăşirile agrico dea de gîndit atît consiliului de
răşi ţii din Apoldui de Sus, avînd le din comuna Brănişca, raionul conducere cît şi organizaţiei de
Ilia, care la data de 26 octom bază avînd în vedere că de res
In aceste zile, cînd în Capitala pa sprijinul S.M.T. Miercurea, brie a.c. au terminat însămîn- pectarea întocmai a epocii op
triei noastre îşi desfăşoară lucrările muncesc de zer la executarea ţările şi recoltările Ia toate pro time de însămînţat depinde în
cel de-al IV-lea Congres al Sindica arăturilor adînci de toamnă. dusele prăşitoare. mare măsură obţinerea recoite-
lor bogate îri anul viitor.
telor din R.P.R., în adîncul minei La G . A. C . din Ocejcţea Mu numai recolfări
Aninoasa, minerii se întrec pentru a S. O.
ci şi însăm îniări!
cinsti cu noi realizări marele eveni Folosind din plin timpul fa -iLSó- IOSIF TERA
ment. La 26 octombrie, minerii din vorabil şi întreaga capacitate
sectorul IV Priboi, au organizat un de lucru a tractoarelor, colecti ajutor-topltor la furnalul
şut record pentru cel mai frumos ran viştii de aici au reuşit ca pînă nr. 2. Şi el contribuie la
dament. Toţi s-au întrecut pentru pri în seara zilei de 27 octombrie depăşirea sarcinilor de
mul loc- Toţi au fost mai harnici ca a, c. să termine principalele lu plan ce revin colectivului
oricînd, dar pe minerii din brigada crări din campania agricolă de
comunistului Gheorghe Barzii nu i-a toamnă. Astfel, ei au însămînţat în care lucrează.
putut întrece niciunul. grîul pe o suprafaţă de 182 ha.,
In abatajul cameră nr. 6 de pe stra cît a^ fost planificat, au recoltat
tul 3, unde lucrează ortacii lui Barzu,
s-a dat la 26 octombrie o adevărată întreaga suprafaţă cultivată cu
luptă pentru cel mai mare randament.
porumb şi cea cultivată cu car
Hărnicia şi entuziasmul minerilor din tofi. Zilele acestea tractoarele Colectiviştii din Vinerea, ra ŞTIRILE ZILEI
acest abataj s-a soldat cu cel mai continuă să execute arături a- ionul Orăştie, au obţinut în
frumos randament obţinut în ultima dînci de toamnă. campania agricolă de toamnă Foreze !partira mineri Penfra cec mic!
vreme: 9.400 kg. cărbune pe post de
miner. Fiecare membru al brigăzii lui -.w = In scopul sporirii producţiei Pentru copiii muncitorilor de
Barzu a extras pe post cîte 4.020 kg- de minereu, colectivul minelor la fabrica de hirtie ,,1 Mai“ din
cărbune mai mult decît prevedea ran Preferinţele cititorilor Teliuc continuă să introducă în Petreşti, s-a construit de curind
damentul planificat. In aceeaşi zi şi procesul de producţie utilaje un impunător cămin de zi. Prin
tinerii din abatajul-şcoală, conduşi de Pe uşa Librăriei noastre — Am auzit la staţia de ^ moderne, de mare capacitate. grija organizaţiei de partid şi a
Vasile Ungureanu şi-au dovedit din. din Petroşani, e un du-te-vi- radioficare prezentarea ro- t Zilele trecute, au sosit din U- conducerii întreprinderii, noul
plin voinţa şi hărnicia. Locul randa no continuu. Alături de o- manului „Fraţii Erşov“ de V. ) niunea Sovietică două foreze cămin de zi din Petreşti a fost
mentului de 4.720 kg. cărbune pe post bişnuiţii cumpărători — Kocetov, spune ăe alături ti- verticale, care vor fi montate în dat in folosinţă zilele trecute.
l-a luat cifra de 6.900 kg. cărbune. pe muncitori de la U.R.U.M.P. nărui c. Marin, muncitor lă } exploatare la suprafaţă. Prin a- Ca cei mici să aibă aici tot con
post. sau C.F.R., intelectuali, stu cătuş la U.R.U.M.P. Mă inte ceasta, se va asigura o nouă fortul, li s-au pus la dispoziţie
denţi sau elevi — se văd şi resează această carte foarte creştere a randamentelor şi se paturi cu lenjerie nouă, mobilier
In această zi, colectivul sectorului cîţiva constructori veniţi di mult. După cîte ara înţeles. va obţine o reducere a efortului nou, jucării etc.
a obţinut un randament ce depăşeşte rect de pe şantierul de -la în ea e vorba de unele pro fizic depus de mineri în timpul
cu 0,202 tone cărbune randament fi Livezeni, cil urme de var pe bleme pe care le întîlnim şi executării găurilor de mină. La L M. S ăcărtreb
xat pentru această lună. salopete. Unii sînt atraşi în la noi in uzină...
librărie de vitrina proaspăt Moi cadre medicale Zilele acestea, la sectorul IV
LUCIA LICIU şi cu gust aranjată cu opere Cărţile sovietice au multă al I. M. Săcărîmb, a fost intro
le cele mai reprezentative ale căutare în această perioadă Zilele trecute, un grup de 131 dus un nou compresor. Punerea
tr , literaturii ruse şi sovietice, în toate librăriile; şi e nor absolvenţi ai institutelor medi- in funcţiune a acestui compre
¦ vîsţi: mal să fie aşa. acum, în Lu oo-farmaceutice s-au prezentat sor, a adus după sine sporirea
alţii ele expoziţia şi standu na prieteniei romîno-sovie la statul popular regional pen-- gradului de mecanizare al sec
Pe şantierul nr. rile din interior... tice, sărbătoare scumpă po tru a ti repartizaţi la ciroum= torului şi o creştere considera
6 construcţii din Pe porului nostru. Alături de ce scripţiile sanitare din regiune. bilă a productivităţii muncii.
troşani, lucrează şi Responsabilul librăriei, tov. le amintite mai sus, la Libră Cu aceast prilej unităţile sani
brigada de zidari , Roman Frascisc, se ocupă ria noastră din Petroşani tare au fost complectate, cu 16 Tot pentru minerii de la Să-
tencuitori, condusă sînt foarte căutate şi volu medici pediatri, 8 stomatologi, cărimb a început de curind con
de comunistul Pe > personal de prezentarea celor mele „Cărările vieţii" de A. 15 farmacişti şi 92 medici de strucţia a două blocuri cu cîte
tru Găvan. Prin bu ¦ mai interesante opere, cău- Kalinin, romanul „Sevasto- medicină generală, toţi absol 8 apartamente. Lucrările la fun
na organizare a pol“ de A. MalîşKin, precum daţia primului bloc au fost deja
muncii, această bri tînd să ghicească preferin şi opere ale clasicilor litera venţi ai institutelor din anul u- terminate.
gadă reuşeşte ca ţele cumpărătorului, să-i a- turii ruse, ca „Ana Kareni- niversitar 1959— 1960.
s în fiecare lună fle cărţile pe gust... na" ăe L. N. Tolstoi. „Ope Spectacole de estradă
să-şi depăşească re“ de A. P. Cehov, „Nuvele Prin încadrarea acestor tinere
sarcinile de plan — Am văzut că aveţi ro şi povestiri“ ăe Salatîcov- cadre medicale, toate circum In zilele de 27 şi 28 octom
în medie cu 15-20 manul epopee „Bonul li Şcedrin etc. brie, a fost prezentat publicului
la sută. niştit" de M. Şolohov, întrea scripţiile sanitare din regiunea devean, spectacolul de estradă
bă muncitorul constructor Vînzătoarele acestei libră in^două acte „Cintaţi cu revis
In clişeu: Mem Ioan Popescu. Am o bibliote rii îşi dau tot interesul să noastră s-au complectat conform ta , regizat de Nicolae Frunzetti
brii brigăzii după că destul de mărişoară aca vînăă cît mai multe şi va prevederilor, avînd fiecare cîte de la Teatrul satiric muzical
terminarea unei zii® să. In ea vremi să cuprind un medic de medicină generală „C. Tănase“ din Bucureşti.
de muncă. numai cărţi foarte bune... O- riate cărţi, singurul lor „ne pentru adulţi şi unul pentru co Spectacolul s-a bucurat de suc
pii iar la patru circumscripţii ces.
perele lui Şolohov vreau să caz" e că C.L.D.C. Deva nu un medic stomatolog.
le cumpăr pe toate cele apă Astăzi, tînărul colectiv al Tea
rute în limba romînă... satisface întotdeauna cerin Prin repartizarea noilor ca trului de Stat de estradă din
Deva, prezintă acelaşi spectacol
— De acest mare autor so ţele tot mai mari ale citito dre de medici au fost acoperite in sala cinematografului „Fili
vietic contemporan mai pu ufde circumscripţii îndepărtate mon Sîrbu“ din localitate.
rilor Văii Jiului, nelivrînd ti
teţi cumpăra şi volumele I cum sînt cele din comuna Vodă,
şi II ale romanului „Pămint tlurile cărţilor preferate in
Lunca Cernii, Intregalde etc>.
desţelenit“, nuvela „Soarta cantităţile dorite.
unui om"...
L‘. S.
— Le cumpăr pe toate, fa-
ceti-mi bo n!