Page 98 - 1963-07
P. 98
Pag. 2 nRii'ţiii snci.MiSHuiin Nr. 2671
(7teeini eate se etmose puţin
De la Sîntămăria Orlea 5i plnă la tigînd o bună experienţă in această Accst rezultat este urmarea fireas menea, 53 m.c de material lemnos
Boşorod e calc (Ic vreo 14 km. Si, direcţie, jar rezultatele nu au Intîr- că a faptului că paralel cu muncile repartizat gospodăriei pentru con
coniparind această distantei cu pro ziat să se arate, nu acelaşi lucru se agricole, în centrul activităţii consi strucţii. stă din toamna anului tre
porţiile raionului am putea spune că poale spune despre colectiviştii din liului dc conducere (preşedinte Ioan cut pc rampa de încărcare de la
cele două comune sînt vecine. O ase Sîntămăria Orlea. La Boşorod s-au Fulca) a stat şi problema construc Hobita. tărăgănindu-se dc la o zi la
menea posibilitate implică Întotdea construit si dat In folosinţă piuă în ţiilor zootehnice. In acest scop, pe alta transportarea lui lo locul desti
una o bună cunoaştere prin consul prezent trei grajduri a dte 100 ca lingă măsurile arătate mai sus s a nat. Mai mult. alţi 13 in.c. material
tări si schimburi de experienţă în pete fiecare şi o maternitate, iar un înfiinţat şi o echipă de construcţii lemnos repartizat de la punctul Cîr-
(Merite probleme. Din păcate insă o alt grajd de a- __________________ _____ formală din colec ncşli a fost refuzat sub pretextul că
astfel dc apropiere şi cunoaştere in ceeaşi rapacitate se tivişti harnici ca nu corespund? cerinţelor deşi putea
tre cei doi vecini nt» arc loc. E .su află in faza de fi Construcţiile zootehnice — Tămaş Drăgoioscu, fi folosii in bune condiţiuni. Piatra
ficient dc pildă să luăm numai con nisaj. De asemenea, terminate Ia timp ! Siinicn lonaşcu, şi nisipul se găsesc în împrejurimile
strucţiile zootehnice ca latură comu tini nd seama de_________________ ______ _______ Nanei Roma T„ Ili- comunei din abundentă, dar din
nă a activităţii gospodăriilor din cele faptul că pînă la ------------------------- ------------------ — sia Corobca şi al lipsă du interes nici acesle mVc'iaie
două localităţi $i vom vedea cît de sfîrşilnl anului electivul de bovine va ţii care s-au ocupat în exclusivitate nu au fost procurate în eanlitălî su
mult se simte lipsa unei cunoaşteri trebui- 6ă crească la 546 capete, dc construcţiile zootehnice, lucrînd ficiente. Trebuie amintit că prinlr-un
reciproce. colectiviştii de aici au holărit să mai lot timpul numai pe bază dc zilc-mun- efort minim şi materialul |(*mno< pu
In situaţiile operative care se pre conslruiască. pcsle prevederile pla că. Merită amintit şi faptul că la rea tea fi tăiat pe p!an local denrece la
zintă zilnic la raion, la rubrica „Con nului încă un grajd. Jn acest scop lizarea construcţiilor planificate sa
strucţii zootehnice*', gospodăria din s-au şi asigurat 50000 bucăţi cără primit un sprijin preţios atil din brigada din Ciopeîa se găseşle un
Boşorod apare mereu printre fruntaşe midă, 50 mc. Iernii etc. urmînd ca partea organizaţiei de partid cil şi a motor in bună stare Adaptive* aces
tuia la o astfel de operaţiune este
pe cită vreme cea din Sîntămăria Or- pcsle cileva zile să înceapă lucră sfatului popular, care în mod periq- in -1 de asemenea Iftrăgăuală.
f
Jca se 6ituează m ..consecventă" pe rile. dic au analizai stadiul lucrărilor e!a- Deficiente serioase Io domeniul
ultimul loc. Explicaţia? Ambele gos Dc menţionat că prinlro bună orga borînd de fiecare dală, î rup mină cu construcţiilor zootehnice se memf°slă
podării au un sector zootehnic dez nizare a muncii şi prin folosirea tu consiliul de conducere al gospodă aici şi în ceea re priveşte organiza
voltat. Preocuparea pentru asigurarea turor posibilităţilor locale, preţul de riei, măsuri eficiente pentru a se re* muncii Astlpţ. nici pînă în pre
spaţiului de arlăpostire a celor ci leva cost al unui grajd construit la tioşo- ridica construcţii cit mai ieftine, de zent consiliul de conducere nu a orga
sule de animale nu este însă ace rod a ajuns să fie de numai 74 000 bună calitate şi la timp
eaşi. Astfel, dacă colectiviştii din Ro- leî, fată de 150 000 lei cît era pre Să vedem insă rare este 6iluatia nizat o echipă permanentă de con
Vedere cxlerionrua c B i n i n u l n i „ 2 3 Augi/jt" d i n cu o de njiroaţie locuri. structori oare să lucreze pe bază de
şorod au manifestat mult Interes cT>- văzut în deviz. O asemenea reducere construcţiilor zootehnice la vecinii din
a preţului de cost se datoreşle în. Sîntămăria Orlea, Aici s-a planificat zile-munră. Din această cauză cei citi
primul rînd folosirii pe 6cară largă a 6ă se construiască 5 grajduri cu o ră constructori nu sint îndrumaţi
materialelor din 6urse proprii. Ast capacitate totală de 560 capele vile spre realizarea obiectivelor gospodă
riei. De altfel, această situatic nu
fel. pe plan local s-a pregătit întreaga mari. Pînă. în prezent insă nici unul
So
c si prv fi f Noi cabane pentru muncitorii forestieri cantitate de cărămidă (278 000 buc ), fim acestea nu s-a terminat, lucră n constituit niciodată obiectul imct
anaţi/e In şedinţele comitetului exe
Conducerea telinico-ndminis- ţioase şi confortabile. Recent au s-au extras din carierele apropiate şi rile ricsfăşurindu-se cn multă înceti-
irativă şi comitetul sindicatului fost date în folosinţă două caba s-au folosit 240 mc. piatră de coa.s'â nrală. Astfel, două din grajduri sc cutiv sau in sesiunile stalului popu
lAUBOCBMMi al I. F. Petroşani au o perma ne la Corbu şi Polaiişle care pentru fundaţii, .100 mc. piatră po afţă abia la fundaţie, două ia roşu. lar.
nentă preocupare pentru îmbu sînt dotate cu 140 de paturi me roasă pentru zidărie, 350 mc lemn iar unul Vn stadiul de finisaj. M kilometri piuă la Boşorod nu-t
Haţeg muncitori cu un stagiu mai în nătăţirea condiţiilor dc muncă şi de construcţii, nisip şi alte materiale. Trebuie menţionai că posibilităţile o cale prea lungă pentru a merge
delungat în producţie. Astfel, în talice, somiere etc. Alte două Lucrările care au necesitat un volum de aici sînt asemănătoare cu cele mai des şi învăţa din experipnla co
Recent, adunarea generală a cadrul unei adunări generale viaţă a muncitorilor forestieri. cabane se află în prezent in con marc de muncă neealificală ca: săpa ale colectiviştilor din Boşorod Dar. lectiviştilor dc aici în ceea ce pri
organizaţiei dc bază P.M.R. clin care a avut loc zilele acestea Pc această linie se înscrie şi gri strucţie la parchetele forestiere rea şi turnarea fundaţiilor, transpor cită diferenţă intre rezultatele obţi veşte realizarea construcţiilor zooteh
cadrul cooperativei meşteşugă s-a discutat cererea de a fi pri ja dc a cor<r;ui noi cabane spa din Cîmpul Mielului şi Galbena. tul şi fasonatul materialului lemnos, nute într-o parte şi în alta. Explica nice Ce-i drept, acest lucru s-a fă
reşti „Retezatul" din Haţeg a mit în rindul candidaţilor de transportul pământului, pentru um ţia acestor întirzicri iu domeniul cut o dală dar pentru cei însărci
analizat felul in caic s-au reali partid a tov. Vasiu Nicolaie şi pluturi ele, s-a făcut numai prin mun construcţiilor zootehnice la Sînlămă- naţi r'■ Mlosirea experienţei vecini
zat indicii dc sporire a produc cererea iov. Ambruş Cnrol de a Concert de muzică populară că patriotică. Intr-o singură zi, (21 ria Orlea constă în primul rînd în lor din Roşorod. lucrurile bune de
tivităţii muncii şi rentabilitatea fi primit în rindul membrilor de iulie ac.), 6-a economisit prin munca lipsa de preocupare a sfatului popu aici an rămas simple constatări. Ţi-
secţiilor cooperativei. partid. In discuţiile ce le-au pur In cadrul turneului pe carc-l Ioana Radu, Florentina Vlad, patriotică a colectiviştilor un număr lar (preşedinte Victor Barhu) şi a nind cont că şi la Sîntămăria Orlea
Cu acest prilej, tov. Ion Radu, tat membrii şi candidaţii de întreprinde în regiunea noastră, Nelu Păun, Tea Blidant şi alţii, de 73 zilc-muncă. S-au evidenţiat mai consiliului de conducere al gospodă efectivul de animale este 1n continuă
preşedintele cooperativei/ a pre partid Popa Cornel, Stanciu orchestra dc muzică populară s-a bucurat d ? un deosebit suc a es colectiviştii Toma Dăniîoi. llie riri (preşedinte Gheorghc Ral) Ast creştere, .se impune a se lua măsuri
;
zentat un raport din care a reie Emil, Giilny Konrad, Mondca ,.Flacăra Prahovei" a Filarmonicii Dănesou. Romanila Popovici, Dumi fel, o mare porte din cărămidă c!cg eficiente pentru co spaţiul de ’dă-
şit că planul la indicatorii pro Augustin, Cibinn Constantin şi de Stat din Ploieşti a prezentat ces tru Şjorbănescu, Eugenia Tincjn, Vio- se puica face pe plan local, s-a cum- poslire al acestora să fie asigurat din
ductivitatea muncii şi rentabili alţii, s-a arătat ca aceşti doi to M. P1NTEA ret Dăniloi, Nicolae Popovici şi parol din alte părţi, chellnindu-se fără timp.
tate nu au fost realizaţi pc pri varăşi merită această marc cins zilele trecute la Simeria concer corespondent midii n'tii. rost sume importante de bani De ase I. MANEA
mele 6 luni ale anului curent de- te prin faptul că sc achită cu tul intitulat „Un cînlcc pentru
cît în proporţie dc 93,2 la sută răspundere dc sarcinile cc le au fiecare". Spectacolul, cu prilejul
şi respectiv 80,2 la sută. Rapor in producţie. constituie prin căruia au urcat scena cunoscuţi Petrolul Ploieşti — Metalul „7 No in oare concentrarea jucătorilor şi
tul a arătat cauzele care au de exemplul lor personal îndemn solişti dc muzică populară ca lembfie" Craiova 48—U (29—21). a publicului, a ajuns Ia maxim, au
loc schimbări neprevăzute de rezul
terminat iv.îndeplinirca planului pentru toţi ceilalţi muncitori. Grada venii ai* făcut cea mai bună
ia aceşti indicatori : ncrcaiiza- Dc asemenea, s-a apreciat că ci partidă de pînă acum. Mai atent» tat. Mai sint 13 secunde de joc şi
scorul este de 27—26 pentru ară-
rea planului de producţie dc că- au o atitudine bună în societate Prin muncă patriotică in apărare, jucătorii de la Craiova
fre unele secţii, înregistrarea dc şi în familie. puteau obţine victoria. dani. Jucătorii Aurului reuşesc să
Aurul Brad — Constratlorul Arad
absenţe nemotivate, slaba preo Inlr-una clin zilele trecute la ctştigc balonul de Ia adversar, dar
cupare a unor responsabili de C. lORDACME G.A.C. din Cioara, raionul Orăş- 35—31 (15—12, 27—27). L’n public Dan Romul esle faultat. Aurul be
secţii pentru buna desfăşurare corespondent tie, organizaţia dc partid a or In drum sgire categoria numeros a ţinut să asiste duminică neficiază de două aruncări libpre
a activităţii economice, confec Vulcan rtupă-aininză la ultimele întreceri din Prima încercare este ratată A doua
ţionarea unor produse care nu ganizat o acţiune de strînecrc a In zilele de 27 jî 28 iuli°. ora- Aurul Brad — Metalul ,,7 Noiem cadrul lazci dc zonă Deşi a plouat îr.să Dan Romul o transformă, reu
sînt rentabile etc. De la E.M. Vulcan, iov. Aurel furajelor la care au luat parte şui Brad a găzduit întrecerile l.i/.ei brie" Craiova 71—43 (30—1G|. Nei în majoritate* timpului uimeni nu şind să aducă egalarea 27—27 I Ar
Pe marginea referatului au Hozu nea comunicat dc aseme numeroşi colectivişti. Cei 80 de de zonă a campionatului republican superiori, jucătorii de la Aurul şi-au s-a clintit din tribună. Galeria bră* bitrul fluieră sfîrşitul Jocului. Egali
luat cnvîntul tovarăşii Ştefan nea că organizaţia dc bază P.M.R. cosaşi mobilizaţi la lucru au re de baschet, conlînd pentru califica pulul etala o serie de cunoştinţe deană la posi şi de astă dată a în tate, deci prelungiri.
Irhnice, creind numeroase faze spec curajat frenetic echipa Aurul. $i poa
rea în categoria A. Au participat
Belu, Petru Neidoni, Marin Stân din sectorul IV transport a pri coltat ovăzul şi mazărea dc pe te mai mult ca oricînd în această Bine conduşi de pe margine de
cii, Alexandru Hirsch, Domiţian mit recent în rîndurilc membri* echipele Aurul Brad Petrolul Plo taculoase. Pivotul Scheffer, un ele antrenorul Doru Bucâtură. concen-
Prtjban, Alexandru Szakacs. Jur de partid pc tov. Ioan Ho 23 ha. Totodată, un număr mare ieşti, Constructorul Arad şi Metilul ment lînăr, cu frumoase posibilităţii, zi jucători: dc la Aurul şi-au dat frindu-se mai mult, jucătorii brddeni
foan Radu * 1 , Constantin Ştofonî, rn eseu, N ic ol ac Oargă şi Aurel dc femei şi tineri au participat „7 Noiembrie" Craiova. De-a lungul a'ături de I.ăzărcscu şi Deac, de la seama cil face intr-o partidă încu se dovedesc tn prelungiri superiori,
Dumitru Balintoni, care au tăcut Oargă, muncitori evidenţiaţi în la sirînsul furajelor dc pe cîmp. celor două zile de întreceri, specta Aurul, şi Gherbănesm, Sămhtiu^cn rajarea pub!iou lui. Conduşi majori cişligind inlîlnirea Intr-un final dra
o sene de propuneri în vederea îndeplinirea sarcinilor de produc A. V1NEREAN torii au putut urmări partide viu de la craioveni au fcsl cet mai bu ti tatea timpului, susţinuţi de galerie, matic cu 35—31.
îmbunătăţirii activităţii, propu ţie şi in activitatea obştească. corespondent disputate, spectaculoase, de un bun jucători de pe teren. egalează şi înving I In ultima par CLASAMENTUL
Constructorul Arad — Metalul ,,7 tidă, Aurul porneşte la joc subapre-
neri care au fost cuprinse in pla nivel tehnic. IWhk’ o privire dc Noiembrie" Craiova 70—44 (23—22) r.imdu-şt adversarul. Gravă greşea
nul de măsuri adoptat de adu ansamblu asupra aceslei etape de lă, c-irc putea să-i coste, lipsind 1. Aurul Brad 3 3 0 0 6
3 2 0 14
2. Petrolul Ploieşti
narea generală. Aceasta prevede, Pentru hrana animalelor zoni, putem cola ca echipa cu cea Dornici să se reabiliteze după în- puţin pentru a pierde partida. Jocul
printre altele, constituirea unei siloz. întreaga cantitate de fura mai hună omogrnitalc, superioară fiîngerea suferită în meciul cu Pe 3. Constructorul Arad 3 10 2 2
cornişti care să studieze temeinic Efectivul de animale al gospo je strînsă pînă acum este depo celorlalte formalii participante, echi trolul Ploieşti, arădanii reuşesc o începe într-un ritm lent Minutele ae 4. Metalul „7 Noembrle"
scurg, iar scorul rămine neschtin-
cauzele nercntabilităţii unor sec dăriei agricole colective clin Pia zitată în apropierea grajdurilor, pa Aurul Brad. care a reuşit să frumoasă victorie, dc-a lungul unui Craiova 3 0 0 3 0
ţii $i care să propună măsurile nul dc Sus. raionul Sebeş, nu urmlncl ca în curînd să se mai cucerească primul loc, terminind meci in care superioritatea lor a bat. Au trecut cinci minute şi sco Iată lotul complet al echipei Au
rul este încă alb 0 — 0 I Se ratează
corespunzătoare, scoaterea din mără în pezent 460 bovine, din transporte încă 320 tone nutre compclilia neînvinsă ! A fost un tur fost evidentă. exasperat de mult. Jucătorii Auru rul Brad care tn zilele de 3—4 au
producţie a unor articole ncren- caro 139 vaci şi juninci, 859 ţuri recoltate. de forţă, care a impus jurălorilor Aurul Brarl — Petrolul Ploieşti lui se întrec în ratări. La pauză sco gust va susţine la Arad etapa a doua
tabiîe, înfiinţarea unor secţii noi ovine ctc. Pentru a le asigura o In scopul sporirii producţiei o hună pregătire tehnică $i tactică. 65—4G (28—25). Aşteptat cn mult in rul era 15 — 12. După pauză asistăm a fazei de zonă a campionatului re
(reparaţii auto-moto, tricotat, bună li rănire pc timpul iernii, dc nutreţuri, colectiviştii însă* Petrolul Ploieşti — Constructorul teres, acest joc a corespuns aştep la un joc al nervilor. Aurul luptă publican de calificare în categoria
remaiat ciorapi), reducerea la colectiviştii au strins şi depozi mmţează porumb furajer în mi Arad 57—5G (35—22). In prima re tărilor, sub aspectul dîrzenici cu extraordinar penlru a reuşi să se A : Ion Lăzăresou, Erviu Scheffer,
maximum a cheltuielilor gene tat 508 tone furaje, din care 140 rişte pc 20 ha. priză ploieşlcnii acţionează mai de care s-a luptat. Aurul Brad a ln- desprindă dc adversar. Egalitatea foan Neusal2, Mircea Deac, Otto
rale ele tone fîn-trifoi, 173 tone fin na V. BARBU cis. combină frumos şi reuşesc să tilnit în echipa Petrolul un adversar este consemnată la 17, dar cîteva Ixaşler, Cornel Cioară, Dan Romul,
NICU SBUCHEA tural, 78 tone mazăre şi 117 tone corespondent ia un avantaj de 13 puncte. La re incomod, caro contraalacă periculos acţiuni ale arădanilor surprind apă Teodor Popa, Dumitru Gavazîuc, Oa-
corespondent luare. arădanii înscriu coş după coş. şt eficace. luptind pentru a pierde rarea brădeană descoperită si sco nă Pavel, Gheorghe Manta. In curs
In ultimele cinci minute ei reuşesc Ia un scor cit mai slrîns. Deşi Aurul rul devine 24—19 pentru Construc de legitimare este jucătorul Carol
Simeria Vizite pioniereşti chiar să conducă cu 50—49 şi a avut în permanentă conducerea, torul I S> întră fu ultimele cinci Cordier.
Organizaţia de bază P.M.R, dc 52—51 ! Intr-un final pasionant, în abia In ultimele minute sc distiin- minute. Intr-o atmosferă încordată. GEORGE CIORANU
la depoul de locomotive C.FR. In cadrul programului ac ti* s-au disputat întreceri sportive, care egalitate^ este consemnată la tează, obtinînrt victoria la o dife
din Simeria (secretar tov. Er- vilaţilor tic vacanţă, pionierii şi s au învăţat cîntcce şi jocuri noi. 54, ploieştenii Înscriu coşul care le renţă dc 19 puncte. A fost o vic
dei Paul), acordă o deosebită şcolarii taberei de curte dc la sau legat prietenii etc. Vizita aduce victoria, o dată cu fluierul torie muncită, la care şi-au adus în
atenţie întăririi ci prin primirea Şcoala de 8 ani din Pianul dc în localitatea vecină a fost deo final al arbitrului. S-au remarcai ; special aportul Popa, Neusalz şi /Sk <& IE N D A
de noi membri şi candidaţi de Sus, raionul Sebeş, au făcut zile sebit de plăcută. Cotingaru care a înscris 34 puncte,
partid. In rindul partidului, or le trecute o vizită pionierilor si Lăzîîrescu, Ciunghilă de la Petrolul Scheffer. Dr la ploioşteni dm nou r grifă — cinematograful „Victoria”:
ganizaţia de bază s-a orientat ca şcolarilor taberei ele curte din B. V1RGIL şi Enderffi, Ziebnschi, Iliescu. Raicu Cotingaru a lost cel mai bun ju Q(irii& Lilly — cinematograful „23 'Au
să fie primiţi cei mai destoinici Pianul de Jos. Cu acest prilej. corespondent de la Constructorul. cător. gust' ; Război pace — seria /
31 IULIE 19G3
fi II — cinematograful „Grădina
Programul 1: 5,20 Emisiunea pen-
de vara* ; SEBEŞ: Moara diavo
Irn sale,- 5,30 Cîntcce din folclo lului — cinematograful „Progresul”;
Azi vă prezentăm: bază trasate de cel dc-al l(I-)ea Con Iii de obiective induslriale noi, tar rul nou şi jocuri populare cerule Cannella — cinematograful „\{.
gres al Partidului Muncitoresc Ro- cele e stenic* sc modernizează prin de ascultători: G.35 Cinlece,- 7,10
mîn pe linia continuei dezvoltări a introducerea dc metode şi uliiaje Suite de muzică uşoară; 7,30 Sfa Sadoveanu‘; Comedianţi — cine
industriei miniere. noi dc exploatare, menite să asigure tul medicului, 8,00 Sumarul pre matograful „Gradina de vară" ;
Parte din activitatea de cercetare cu eforturi minime o productivitate sei centrale; 8,30 Muzică popu ORAŞ11E: Festival Chaplin — ci
ştiinţifică a cadrelor didactice se a muncii de cel mai înalt nivel. lară; 9,30 Interpreţi dc operetă din nematograful „V. Boaită” ; Fru
efectuează pc bază dc* contrarie în Valea Jiului, unde se află Institutul ţări socialiste; 1000 Teatru la mi moasa î.urclte — cinematograful
Anul acesta se împlinesc 15 an! nunchind, într-o singură unitate de dc oducalic comunistă. Dezvoltarea cheiate cu inlreprindcrile miniere ..Flacăra* : Festival Chaplin — ci
de la data înfiinţării Institutului de învătămînt tehnic superior, facultăţile pe care a cunoscut-o institutul în tim din tară, avînd ca teme de cercetare dc mine, fiind ccl mai important ba crofon „Ziariştii" 11.25 Concert nematograful „Grădina de vară” :
zin rarbonifer al tării noastre, cu
mine din Petroşani, importantă insti legate de tonic domeniile extracţiei pul scurt cc a trecut dc la înfiinţa probleme in rezolvarea cărora aceste noaşte şi o* aceste înnoiri. Sînt în distractiv interpretat dc fanfară; HAJF.G: Dosarul furat — cinemato
tuţie de învătămînt 6uperîoT, care şi prelucrării cărbunelui şi minereu rea sa a fost posibilă numai printr-o întreprinderi sint interesate Institu curs dc deschidere mine noi. sc 12.00 Melodii populare; 13.10 So graful „Popular'; BRAD: Fecioara
aduce o contribuţie de seamă la rilor. dezvoltare corespunzătoare a bazei construiesc preparaţii de cărbune dc lişti de muzică uşoară; 14,00 Con — cinematograful „St. rofie* ; f.O-
pregătirea cadrelor calificate nece Institutul funcţionează cu următoa sale materiale Azi, Institutul dispu tul arc. dc asemenea, convenţii dc co cert dc prinz; 15,00 Cn cînlectil NFA : Apartamentul — cinemato
sare industriei minîere din tara rele facullălî şi secţii: ne de localuri noi, în care pe lingă laborare cu unele institute de cer marc capacitate, dotate cu cele moi şi jocul pc plaiuri olteneşti; 16,00 graful „Minerul" ; ’FEIUS : Pre-
moderne utilaje, precum şi alte obiec
noastră. 1. Facultatea dc mine cu secţiile săli spaţioase de cursuri şi 6cminnrii. cetări ştiinţifice ale Academiei RPK tive industriale, destinate a asigura Cîntcce şi jocuri; lfi.15 Vorbeşte fedintele — centru înaintaş — ci
Moscova; 17.10 Cîntă Ana Pacaliuş
Lucrările ştiinţifice ale cadrelor di
n
Prin reforma învăţăniîntuhii din exploatări miniere, prepararea cărbu se găsesc laboratoare pentru efectua dactice sini prezentate în sesiuni 0 producţie de cărbune la nivelut ne şi Gheorghc Stanică; 1800 „Melo nematograful „V. Boaită ; 7. LAI -
anul 1948 şi măsurile luate ulterior nilor şt minereurilor, topografie mi rea principalelor lucrări legate de ştiinţifice ale altor institute ştiinţifice cesităţilor impn.se de dezvoltarea in dii ... melodii'' — emisiune de mu NA : Hamlet — cinematograful.
de partid şi guvern, învătămîntul şi nieră. ’i cursuri de zi, şi la cursuri disciplinele ce sc predau in Institut. şi de învătămînt superior din Iară şi dustriei noastre socialiste s» o va zică uşoară romîncască; 18,40 ,.Muncitorul* ; ILIA : Povestea unei
cultura din tara noastră au fost aşe serale cu scc|ia exploatări miniere. Sălile de desen, bibliotecile şi sălile străinătate Ele sc publică în Bule lorificare optimă a acestor cărbuni. Duete dc dragoste din operele lui napii stranii — cinematograful „Gh
zate pe temelii noi. creîndu-se con- 2. Facultatea de electromecanică de lectură sala dc sporturi, sala de tinul Institutului şi in alte publicaţii Cadrele tehnice superioare cărora Masscnet; 19.00 Jurnal de între Da}a" ; APOLDUL DF. SUS ■ Ma
delii optime pentru pregătirea spe minieră, cu secţia electromecanică cinematograf si clubul studenţesc, în dc specialitate. Institutul întreţine re Ie revine în bună măsură realizarea cere; 19.15 Program muzical pen gistratul — cinematograful Au
cialiştilor în toate ramurile. Invătâ- minieră, alit la cursurile de zi cil tregesc ansamblul care asigură des laţii de colaborare cu institutele si acestor sarcini, sint pregătite de In tru evidenţiaţi în întrecerea so gust*; VULCAN: Afa a fost —
mîntuj superior tehnic este şi el re şi la cele serale făşurarea în bune condiţiuni alit a milare din slrăinătatc si este repre stitutul dc mine din Petroşani. cialistă; 20 30 Noapte bună copii: cinematograful ..Grădina de vară":
organizat şi dezvoltat corespunzător Aşezat în ce! mai împorlant bazin procesului dc învăţămint, cit şi a zentat la congrese internaţionale de „Fetita şi furnica"; 20,40 Muzică CALAN: A fost chemată ji rlnsa
cu noile necesităţi, prin înfiinţajrea carbonifer din ţară. institutul a asi unei plăcute vieţi studenţeşti, specialitate. 1 Prin grija partidului şi guvernului, uşoară cerulă de ascultători) 21 15 V-a — cinematograful „Grădina
Dezvoltarea bazei materiale para
ii I ii ro r absolvenţilor învâţâminin Ini
de secţii şi facultăţi în cadrul şcodi- gurat — încă de la înfiinţarea sa JlLnittl*— sa' *!or, 22.25 Ciclul de venă"; STRF.lStNGHORGlU
lor politehnice existente, precum şi — o pregătire multilaterală studen lel cu creşterea continuă a numă In cc priveşte munca profesională superior din tara noastră Ii sc asigură „Pagini din muzica preclasică";
repartizarea în producţie în domeniul
rului de studenţi şi cadre didactice,
a studenţilor ea se întregeşte cu ac
a unor lnslitutîi politehnice noi, care ţilor. Fiind în imediata apropiere a a permis institutului ca în scurt timp tivitatea desfăşurată de cei mai buni specialităţii pentru care au fost pre 23.00 Muzică de dans, Legea e lege — cinematograful
cuprind toate specialităţile necesare exploatăriilor * nicre venind zilnic „Grădina de vară*.
r ;
industriei noastre socialiste. în contact cu muncitorii mineri, stn- să obţină succese importante Proce dintre ci in cercurile ştiinţifice stu gătiţi. Astfel, absolvenţii Institutului J
sul dc învătămînt s-a îmbunătăţit an denţeşti. Aceasta constituie un mij dc mine din Petroşani sînt reparti ( inenia
Pentru pregătirea specialiştilor ne ricnlii, încă de pe băncile institutului de an, nivelul dc pregătire a absol loc important de a sprijini formarea zaţi în întreprinderi miniere din tară. (Buletin
cesari cercetării şi descoperirii zăcă se familiarizează cu problemele în venţilor a crescut cu fiecare nonă unor cadre tehnice bine pregătite şi In institutele de cercetări Ştiinţifice,
mintelor de cărbuni şt minereuri si treprinderilor miniere şi cunosc pro sene. holărilc să şi desfăşoare întreaga ca în învăţămintul superior, în aparatul 31 IULIE 1963 meteorologic
pentru valorificarea acestora in blemele de bază ale mineritului pe Creşterea calitativă continuă a ac. pacitate de muncă în întreprinderile dc stat etc. DEVA : 7 // c.fli minimalii — ci-
flintă, în Valea Jiului, Institutul căr- carc-l vor practica după absolvirea tivitâlii din institut sc reflectă şi în miniere, acolo unde vor fi trimise. Avînd baza materială asigurată şi ncmatnoat/ful . Patria“ ; CabnthwL PENTRU 24 ORE
b nelui din Petroşani. institutului. cinematograful Shltn" ; Cir-
M
munca dc cercetare ştiinţifică a ca Practica în producţie, vizitarea şi cu în continuă dezvoltare, avînd deja ol fârâ cupolă — cinemato Vremea se menţine nestabilă cu
In anul 1952 Institutul cărbunelui Valea Jiului este locul unde sr drelor didactice. Acestea îşi desfă noaşterea întreprinderilor industriale formată n tradiţie sănătoasă tn mun
se transformă in Institutul dc mine păstrează, vii, amintirile eroicelor şoară activitatea de cercetare în legă miniere, îi leagă pe studenţi de pro că, cadrele didactice ale Institutului graful ..Gradina dc vara" ; IlU- cerul temporar noros.
XliDOA IIA ' Cercam ii} ici — cine
prin reprofilarea învăţămintuhu su lupte duse în trecut rle mineri pen tură cu nevoile imediate ale indu cesul muncii. Excursiile ştiinţifice cu de mine din Petroşani vor duce la matograful „Vie.oria'' ; Cercomiifhi Izolat, vor cădea averse de
perior minier în două centre: Bucu- tru obţinerea unor condiţii omeneşti striei miniere Munca de cercetare obiective specifice organizate dc fie îndeplinire sarcinile dc mare cinslc — cinematograf ni ..Gradina dc ploaie, însoţite de descurcări elec
i'Yît şi Petroşani. Tn-cpînrt cu crud r!r viaţă, penlru in si nu re. rea unei noi ştiinţifică arc un roracler planificat care facultate contribuie la educarea sî răspundere de a contribui la nper* varie' : Sf;\j f. !ll/\ : Contele dc trice. Vînlul va sufla moderai din
1957 Inutilului de mine din Bucureşti orîndiiiri în care să nu mai existe şi se desfăşoară pc baza unei tema patriotică a studenţilor. de drsăvîrşirc a construcţiei socialis Monte Criffn — cinematograful ,./.
se unifică cu cel din Petroşani, for- exploatarea omului de către om. Tra tici de perspectivă, în tratarea cărora Ilolărîrile celui de-al 111-lea Con mului prin formarea de cadre supe Piarilic" ; PETROŞAXI: De ta sectorul xud-oslic.
mînd’j-se un singur Institut. în Va diţia eroicelor lupte din trecui, ca $i sînt antrpnalc toate radrele didac gres al Partidului Muncitoresc Ro- rioare. pregătite la nivelul tehnicii (datau la ecran — cinematogra Temperatura în creştere, ziua
lea Jiului. munca plină dc abnegaţie pe care o tice. min prevăd sarcini noi privind dez actuale ful ,.At. Sahia~ ; Ultima bătălie — va fi cuprinsă intre 25 şl 30 gra
Acest institut continuă şi dezvolta desfăşoară minerii Văii Jiului consti Pionul de cercetare ştiinţifică în voltarea industriei miniere. In cadrul Cont. ing. ARON POPA cinematograful „7 Noiembrie ; de, iar noaptea între 14 şi 19
0
la un nivel înalt tehnica extractivă tuie pentru studenţii Institutului mi tocmit pentru perioada 1950—1065 acestor hotărîrî, in toată ţara 6În>t în Rectorul Institutului de mine ALBA IU LI A : Du-i înainte fără grade
şi de prelucrare a cărbunelui înmâ- nunate exemple, prelioase mijloace prevede teme 'legate de sarcinile de curs deschideri de mine şi oonslruo- din Petroşani