Page 63 - 1963-07

Nr. 2662 DRUMUl SOCIALISMUIUI Pag. %
j—.<» ■■ncwT'iuara ir gr--...—

Cu planul îndeplinii nimic şi la to|i indicii
LUCRĂRI APARUTE
şi rezultate
IN EDITURA ACADEMIEI R.P.R.
la nivelul cerinţelor TEORIA CALITATIVA A EC11A CHARLES DARVVIN. VARIAŢIA
ŢIILOR DIFERENŢIALE Sta ANIMALELOR ŞI PLANTE­
bilitatea după Liapunov. Osci­ LOR SUB INFLUENŢA DO-
Ou cîtva timp în urmă, despre co­ că pe locurile e producţie, Iar uti­
lectivul fabricii de încălţăminte „Ar­ lajele cheie eu fost Încredinţate ce­ întreprinderea laţii. Sisteme cu argument în- MESTICIRII, „Clasicii ştiinţei
deleana" din Alba-Iulia nu se puteau lor mai buni muncitori. de materiale de tirziat, de A. HALANAY, universale III",
spune prea multe cuvinte de laudă O atenţie deosebită s-a acordat în­ 484 pag., 21,50 lei 773 pag., 64 lei
construcţii Bîr-
Pe lîngfi faptul că planul nu se rea­ făptuirii integrale a planului de mă­ GEOMETRIA DIFERENŢIALA LACURILE DIN R.P.R. Geneză
liza, calitatea produselor era nesa- suri tehnico-organizatorice sl folosi­ cea. Se tran­ PROIECTIVA Teoria corespon­ si regim hidrologic, de P.
Msfăcătoore, normele de consum se rii cu chibzuinţă a- fondului de mică sportă un nou denţei, de TIBERIU MIMAI GiŞTESCU,
depăşeau aproape în fiecare lună. mecanizare. Bunăoară, la seetio stan- lot ele produse LESCU, 295 pag. 4- 7 planşe, 22 lei
te a fost instalată o bandă glisantă 232 pag., 10,50 lei
O vreme, conducerea fabrici) a
căutat să dea o explicaţie nu toc­ care măreşte productivitatea muncii STATISTICA MATEMATICA CU PROBLEME DE GEOFIZICA
prin eliminarea timpilor morţi, asi­ APLICAŢII ÎN PRODUCŢIE, voi. II,
mai justă deficientelor, Se credea că
gură o mat bună rilmi&ilate si ° ea- de N. RANCU şi L. TUVISSI, 243 pag. .+ 8 planşe, 14,50 lei
tot răul porneşte de la furnizori. Este
lilale corespunzătoare produselor. „Teoria probabilităţilor V",
adevărat că s-au înlîmpinat greutăţi TULBURĂRILE VEZICALE ÎN
Maistrul loun Stanciu, observlnd că 898 pag. ,-f 20 planşe 45 lei
sl din partea furnizorului, «are nu TRAUMATISMELE MEDULARE,
transportul fetelor de IncăJlăminte METALIZAREA PRIN PULVE
a respectat întru totul condiţiile con­ de TIL BURGHELE şl V.
de la secţia pregâlit-cusut, la secţia RIZARE, de VASILE MARCU,
tractuale. Dar acestea erau numai ICHIM,
Iras-tcrminat nu se face ritmic, a ve­ 340 pag. 21 Iei
unele neajunsuri st ele nu dădeau 225 pag. .4- 4 planşe 20,50 lei
nit cu o propunere de Inovaţie pe
tonul în activitatea nesatisfăcătoare
care a si tnfăptuU-o. A mecanizat
a colectivului. Altele erau adevăra­ TEORIA GENERALA A CON-
trun ortul acestei operaţiuni. Tre­
tele cauze» comuniştii, de altfel, le-au TRACTELOR ECONOMICE, de
buie arătat că multe din măsurile
analizat ou mult simt de răspundere TRA1AN IONESCU sl EUGEN
cuprinse în planul MTO. cu terme­ Brigăzi şi echipe Posibilităţi asemănătoare —
lntr-o adunare de partid A. BARASCH,
ne de rezolvare In semestrul TI. au 431 pag., 19,50 Iei
Cu acest prilej a teşit la Iveală
fos> realizate în semestrul I ol aces­ evidenţiate
silaba organizare a muncii si contro­ rezultate diferite
tui an. Nici una din măsurile cu ter­ STUDII ŞI MATERIALE DE IS­
lului în îndeplinirea sarcinilor. Co­
men pinâ la sffrşitul lunii Iunie nu Zilele treeule. la Uzina cocso-chlml- TORIE MODERNA voi. IU,
laborarea nesatisfăcătoare între sectlt Condiţiile naturale din regiu­ păşune. Pe 76 ha păşune aflată în o producţie de masă verde tot 543 pag, 23.50 le!
a rămas nerezolvata. că a C S. Hunedoara a avut loc a-
a dus la crearea unor „goluri" de nea noastră oferă gospodăriilor locul numit „Baltă" s-au admi­ atit de mare ca şi la Şibot. In
Desigur că măsurile tehnico-organî- nallza rezultatelor obţinui© In între­
producţie în fluxul tehnologlo $1 ©o agricole colective posibilitatea în­ nistrat îngrăşăminte chimice, iar realitate ea este însă mult mai REPERTORIUL MANUSCRISE­
zatoriee amintite au fost precedate cerea socialistă pe luna iunie. Cu
urmare capacităţile de producţie n-au treţinerii animalelor pe timp de alte 30 ha au fost îngrăşate cu scăzută. Cauzele sc cunosc. Dacă LOR DE CRONICI INTERNE
de o susţinută muncă politică în acest prilej brigada condusă de mais­
putut fi folosite la randamentul lor vară cu cheltuieli minime. Spre uree. Zilele acestea se fac din nou pentru început s-a organizat în- i sec. XV — XVIII PRIVIND
lindul muncitorilor. Periodic, organi­ trul Constantin Polea a primit dra­
maxim. In ce priveşte depăşirea con­ deosebire de multe alte regiuni, lucrări de curăţare şi înlăturare tr-o oarecare măsură păşuna iul ISTORIA ROM ÎN IEI, întocmi­
zaţia de partid a analizat în adună­
;
sumurilor specifice la talpă sl piele, pelul de „Brigada evidenţiată" pe la noi, baza furajeră pe timpul dc pe păşune a seaeţilor şi bu­ raţional, ultcr v această impor­ te dc I. CRĂCIUN şi A. ILIEŞ,
rile sale generale cele mal arză­
nu era de vină atît de mult calitatea luna tunie. Tot din schimbul con­ verii o constituie în cea mai marc ruienilor ''’iniUoare păşunaiului. tantă acţiune a fost abandonată, „Cronicile medievale ale Ro-
toare probleme pe oare viata le-a
materiei prime, ci calapoadele, oare parte păşunile întinse de şes, dc Păşunea este împărţită în cinci vitele păşunînd de-a valma şi căl- niînlei I“.
ridicat în fata colectivului dus de tng M. Opreseu a mai tost
erau mai mari $i nu permiteau res­ deal şi cele alpine. Acolo undo se tarlale. Pe fiecare tarla păşunatul cînd toată iarba în picioare din 504 pag., 27 lcl
Măsurile luate $l-au dovedit cfl* evidenţiată echipa condusă 1 de tov.
pectarea normelor de consum. acordă atenţia cuvenită folosirii care cauză a scăzut nu numai pro­
oacilatea Activitatea colectivului s-a A-. Cristea, împreună cu mecanicii M DICŢIONAR ONOMASTIC RO-
Acestea au fost numai oîteva din în mod ştiinţific şi raţional a pa­ Sporirea produefiei ducţia de iarbă, dar şi valoarea A!IVESC, dc N A. CONSTAN-
complexele probleme pe oare comu­ Imbunălălit substanţial. In semestrul Bădică, A. Tălaru si Toan Radu. caro jiştilor, se obţin şi rezultate bune ei nutritivă. Drept rezultat şi
1 al acestui an planul producţiei glo­ TL’vKSCU, .Comisia pentru
niştii le-au analizat cu temeinicie Au au obţinui cele mai bune rezullate în sporirea productivităţii anima­ de furaje - condiţie producţia de lapte realizată pe
bale si marlă a fost îndeplinit si de­ studiul formării limbii şl po­
fost luate apoi o serie de măsuri In îndeplinirea sarcinilor de produc­ lelor, fermele zootehnice devin cap de vacă furajată este mult
păşit, dtndu-se în plus 9RG perechi În­ hoîărîfoare în dezvoltarea porului romîn V",
menite să ducă la îmbunătăţirea acti­ din cc în ce mai rentabile. Pe sub posibilităţi. De asemenea,
călţăminte. Numai din economiile de ţie. 470 pag., 29 lcl
vităţi! do producţie a fabricii. In această cale se reîntregesc in mă­ sectoruiul zootehnic gospodăriei i-a fost repartizată
piele realizate In 5 luni se pot con­ Totl cel evidenţiaţi s-au angajat
primul rtnd personalul lehnico-îngi- sură tot mai marc veniturile co din păşunea comunală 50 ha în Al EMINF.SCU, OPERE voi. VI
fecţiona circa 2.200 perechi bocanci
neresc a primii ca sarcină din partea să muncească cu sl mai mult elan lectiviştilor, cu atît mai mult cu golurile de munte unde s-a or­ Litera litră populară, Ediţie
bărbăteşti. se face prin rotaţie, cîte 10—15
organizaţiei dc partid să facă un stu­ penlru mrnlinerea titlului de eviden­ cit prin recentele hotărîri ale ganizat o tabără de vară pentru crilieă Îngrijită de Perpessl-
In răstimpul la care ne referim pla­ zile, iar alte 40—50 dc zile pă­
diu profund asupra procesului tehno­ ţiat Consiliului de Miniştri cu privi­ lineretul bovin. La scurt timp cius,
nul de calitate a fost îndeplinit în şunea este lăsată penlru reface­
logi* pe faze de operaţiuni, avîn- re la stimularea creşterii şi în- însă. tabăra s-a transformat din 756 pag. cu 63 reproduceri
proporţie de 106 la sulă. iar pe adre­ rea din nou a covorului de iar
du-se în vedere maximum do efi­ GHEORGHE M1RON grăşă’ii animalelor se acordă nou în păşune comunală. Aici (lupa manuscrise 56 lei
sa fabricii nu a sosit nici o scri­ bă. Vitele au astfel asigurată
cienta a fiecărui utilaj. Simultan cu corespondent preţuri mult sporite.
soare de nemulţumire. permanent o producţie sporită păşunează acum nu numai ani­ STUDII ŞI CERCETĂRI DE
mărirea suprafeţei de producţie s-a Această sursă valoroasă de fu­ dc masă verde. Pentru vacile cu malele aduse în tabără, ci şi cctc BIBLIOLOGIE, voi. V.,
Mabilit locul şi ordinea utilajelor Statistica cifrelor poate fi conti­ rajare nu se folo.^şte însă peste
nuată cu alll indicatori de plan. Prin lapte s-a organizat o tabără de ale locuitorilor din cătunele de 481 pag., 29 lei
noi sosite 1n fabrică Pentru evita­ tot cu maximum de randament vară. Aici s-a construit un adă­
buna folosire a utilajelor Şl forţelor munte, npai ţinînd comunei Ro-
rea per tu rbnt itîor în aprovizionare Iată doar cîtcva exemple, din PROBLEME DE AUTOMATIZA­
de muncă. In C luni s a oblinut o Concurs „ C ştie post din lemn, pardosit pe jos cu mos. In acest fel nu se mai pol
c-a luat legătura din timp cu furni­ două gospodării agricole colecti­ beton si un bazin dc colectare RE IV/SESIUNEA ASUPRA
produot/ivilate cu 1.8 la 6ulă mai mare
zorii, tar la nevoie s-au trimis de­ ve care au condiţii asemănătoare aplica regulile de tehnică pasio PROBLEMELOR TEORETICE
decît sarcina planificară. Reducerea meserie, cîştigă“ în care se adună urina, ce sc
legaţi urgentînd sosirea la timp a clar ut rezultate obţinute di­ rală SI PRACTICE PRIVITOARE
consumurilor specifice si oreşterea foloseşte ca îngrăşămînt pentru
materiei prime, In acelaşi timp a Deşi Comitetul executiv al Sfa­ LA AUTOMATIZĂRILE IN­
productivităţii muncii au influenţai Zilele trecute, comitetul sin­ feră cu mult de la una la alta sporirea productivităţii păşunii. tului popular al comunei Romos
fost schimbat tntregul parc de cala­ DUSTRIALE (noiembrie 1961),
favorabil sl reducerea preţului de dicatului, în colaborare cu comi­ La gospodăria agricolă colecti Cu totul altfel stau lucrurile la cunoaşte această stare de lucruri 264 pag. 4- 3 planşe, 13,50 lei
poade.
cost, indicator la oare s-au oblinut vă din Şibot, raionul Orăştie, n-a luat măsurile corespunzătoa­
După aceasta mat rămtnea de re­ tetul U.TM, de la şantierul nr. G.A C. din Romos. Aici. datorită PROBLEME DE BIOLOGIE,
1.776000 lei economii, mai mult cu re. Nu s-au sesizat de situaţia
zolvat o problemă: înlăturarea aglo­ 1 din Deva al T R.C.H., a orga­ folosirea cit mai eficientă a -pă lipsei de preocupare de care au 575 pag. 4- 10 planşe, 29,70 lei
26.000 lei decit sarcina planificată. creată nici cadrele zootehnice
merării producţiei neterminate la nizat pentru instalatori, la clu­ şunîlor, a stat tot timpul în aten­ dat dovadă atit consiliul de corn
Dacă colectivul fabricii a reuşit să care răspund de această unitate CONTRIBUŢII LA CORELAREA
unele operaţiuni. Aici a fost mal bul sindicatelor din localitate, un ţia Consiliului dc conducere al
facă In scurt timp un salt calitativ ducere al G A C. cît şi comitetul Ar fi bîne ca atît sfatul popular EOCENULUI EPICONT1NEN-
greu La unele faze muncitorii cu
altt de important, meritul revine în concurs „Cine ştie meserie, cîş- gospodăriei şi a Comitetului exe­ executiv al sfatului popular co­ cît şi conducerea gospodăriei co­ TAL IN R P. UOMÎNA, dc GH.
vechime mal mare au dobtndit o BOMBIŢA,
înaltă calificare si deci lucrau cu o primul rînd comuniştilor, organiza­ tigă". Numeroşii participanţi, ti­ cutiv al sfatului popular comu­ munal, lucrările de curăţare şi lective să urmeze exemplul celor 115 pag. 4- 8 planşe, 6,45 Ici
productivitate mu mare. în timp ce ţiei de partid care a ştiut să îndru­ neri ai şantierului amintit, frun­ nal. Prin munca patriotică de­ inp aşa re a păşunii s-au cfeciuai dc la Şibot sau din alte sale ale
la alte operaţiuni noii angajali nu pri­ me si să conducă cu competentă taşi în producţie, au răspuns pusă de colectiviştii şi tinerii din pc suprafeţe mici, neînsemnate. raionului privind ridicarea pro PROBLEME DE GEOGRAFIE
dideau «ă facă (aia ritmului de lu­ voi. IX, 372 pag. 4* 17 plan­
activitatea colectivului. In fruntea în­ unor întrebări legate dc specia­ comună s-au aplicat lucrări dc La Romos sînt condiţii naturale ducliviiăţii pajiştilor şi folosirea
cru. La Iniţialiv“ organizaţiei de şe, 22,30 lei, voi. X, 311 pag.
î partid a fost deschis un curs de ca­ trecerii socialiste 6-au situat întot­ litatea pe care o practică : insta­ curăţare pe întreaga suprafaţă dc pentru a se obţine dc pe păşuni lor cît mai cficicnlă. 4- 19 planşe, 21,90 lei
deauna muncitorii Ana Moldovan, laţii sanitare, de gaze, încălzire,
lificare si altul de ridicare a calîfi-
Lucrelia Stanciu, Marin Angolescu, referitoare Ia folosirea maselor
rAr.il. In care eu fost cuprinşi lot!
Valentin Lunoa şi alVîr plastice în instalaţii şi importan­
muncitorii. Totodată s-a făcut o DIN SĂLILE TRIBUNALELOR
ţa lor economică etc., precum şi
nouă reorganizare a forţelor de mun- S TRUŢA
unor probleme privind aplica­ A „confundai".,, prins asupra faptului de către oa­ iată usa. de unde a furat suma do tşl dorea şl el o bicicleta, dar pe
rea metodelor şi procedeelor buzunarul menii din jur, a fost demascat si tri­ 425 lei. Încurajat de acest prim „suc­ oare s-o obţină nu prin muncă cin­
avansate de muncă în instalaţii. mis In fala Instanţei. Tribunalul ces". a Intrat sî tn locuinţa lui I. H stită Profitind de faplul că posesorul
popular a| oraşului Deva, a condam­ lot prin forţarea lacălulu! cu cjt* bicicletei era în bufet, a furat bici­
Succesele continuă La concurs, au dovedit o te­ aglomerate penlru a-sl practica în­ nat pe Crăciun Gheorghe. la 10 luni a fost închisă usa de unde a fura' cleta. A demontat piesele si roatele
Obişnuit cu strecurarea tn locurile
meinică pregătire profesională ti­ închisoare corectională şi un en in îmbrăcăminte diferilă. Fiind desco­ de la ca si după ce a montat Ia
Prin(r-0 bună organizare a Laminatorii de aici sînt hota nerii Richter Constantin, Ioan deletnicirea de „cleptoman", Crăciun tcrdict.îe corectională Tribunalul re­ perit penlru furtul comis, Tribuna­ schelet alte roţi, a aruncat-o tnlr-o
Gheorghe din Brad. om fără ocu­
muncii şi întreţinere a agrega­ rîţi să dezvolte succesele obţinu­ Islcr, Alexandru Preoteasa, Ghcor- paţie. confunda des buzunarul lui cu gional Hunedoara, a respins ca nc- lul Popular al oraşului Deva l-a con­ liallă. Organele de miliţie l-au des­
telor, colectivul laminorului de te. Dc fapt, în prima decadă a al ailor cetăleni. In pelerinajul său, fondal recursul pena] introdus de damnai la 3 ani şl 6 luni închisoare coperit fapta sa. Deferit justiţiei
450 mm al C. S. Hunedoara a lunii iulie ei au depăşit planul ghe Dumitru, lacob Ciurea şi a poposit înlr-una din zile sl Ia Deva Inculpat. co*eclională şi 3 ani inlerdictic co- penlru fapta comisă, sl-a primii pe­
reuşit să realizeze în primul se­ aferent acestei perioade cu 1.285 Octnvian Rudeanu. rccţionnlă
mestru al acestui an însemnate tone laminate, în fruntea întrece­ După încheierea concursului, Profillncl de taplut că cetăţeanul P Un musafir nepoftit deapsa cuvenilă. Tribunalul popular
cantităţi de laminate peste pre­ rii sîtuîndu-se schimbul condus cîştigătorilor li s-au inmînat fru­ G se afla In slare de ebrietate, pre Hoţ de biciclete al oraşului Deva l-a Gondamnat la 6
vederile planului de producţie. de inginerul Mihai Curcubătă. moase premii. cum s» de aglomeraţia din pioţa ora­ Tn cursul lunii martie Ton Crama luni închisoare «orecţionată Tribuna­
Numai la linia de profile fine şului Deva. Crăciun Gheorghe l-a fu­ domiciliat In Ţărălel, raionul Brad. Intr-una din zile, in fata bufetului lul regional Hunedoara a respins ca
s-au produs peste plan 5.400 tone GH. TAMAŞ TRATAN BORZA rat din buzunarul pantalonilor poii- a intrat In locuinţa Iul N, C. prin „Pietroasa" din oraşul Deva, era por- nefondat recursul penal Introdus de
laminate. corespondent tehnician instalaţii nioneul şt actele de lndcntilale. Sur­ forţarea lacătului ou ca<re era Încu­ eală o biaiclelă. Velez Petru Pavel, inculpatul Velez Pelru Pavel.
ReportajuI zilei In această cataracta, sau mai bine- narilor întorşi de pe occdnul plin bănuită, speologii! Anca Dccu ne tările de laborator. Expediţia îfi ■
zis prin spatele perdelei de apă. dc hulă. aviatorilor caborifi din văz­ arătă, luminind-o pc toate fetele, o arăta roadele. Cu descoperirea noi- I
trehuirăm in crle din urmă să co- duhul răvăşii dc furtună. bucată /le piatră negricioasă, cu o lor galerii, lungimea peşterii 'Copoi- I
barilii Ar (i fost dr-njuns un pas
In aeiînciiE'SIe de piatră greşii, o scurtă ezitare, ca apoi, Urme străvechi formă alungită, ca o frunză Era un uita ajunge acum la 10 330 m. fiind
astfel cea mai întinsă din fora noas­
silex, o (rintură de rocă. cioplită cu
intr-o clipită, cascada să te prindă tră, a ll-a ca mărime din Europa
Groapa făcea im fucsia unui puf migală dc mină omenească cu mii fi
in şuvoiul ci necruţător Ajuns in şi a 10-a din lume S-a stabilit
JupbiCţtii, micului sat oltenesc dc zmulgind picătură cu picătură din tic urinfc/c coloane dc calcar ce natural gilnil la mijloc, semăuind cu mii de ani in urmă ; un instrument
la goalele munţilor. nu se mai za­ tainele pămintului, deslrămind încet, susţineau grandioasa cupolă naturală sfirşit jos nul sc flingea zdrobit, ca o enormă clcpsidiă Speologii hotă- cu cmc locuitorii cavernelor spinte­ (aptul că este brăzdată dc nu mai
rea. In fata noastră sc deschidea, cu dar sigur, misterul formării specii­ oglindind in undele sale cristaline după iui gigantic efort, poloUndu-şi tiră să cerceteze ascunzişurile pră­ puţin /Ic 4 riuri subpămintcnc. că
o mârc[ic de nebănuit, valea (dezise lor speologice, mineralelor fi forma­ blocau monumentale dc calcilă găl­ apele ca prin foi mec intr-un întins pastiei. Primul începu explorarea cau vinului, tăiau pieile dc animale galeriile sale conţin o bogata faună,
a rxului Topnlnifa, tăiată în stînca li uni! or geologice. buie ca lildcşul. stalactite fantastice ţi liniştit lac frcmălind doar din cc Ic slujeau <a veşminte. Descope­ oase dc animale fosile fi urme ale
argintie de calcar. Şi, fias cu /tas, în străluciri cărămizii, a căror bază Vasilc Decti. un bărbat bine legat rirea aceasta (n semnalul unor mai omului primitiv. Am iutii nit la masa
po măsură ce înaintam, se ridica ~ O barcă pluteşte se estompa in înălţimi Eccna aceas­ cind in cînd in spasme neputincioase, cu trupul ofclit în exerciţii fizice atente observaţii. Cu lămpile lor dc de lucru pe profesorul Traian Or-
inchizindu-nc calea — un enorm în întuneric ta a unei lumi dc basm sc com­ pentru cu. în line. să sc ostoiascu Umezeala îi făcea drumul aproape acclUcuă. exploratorii luminau încet, ghidau, directorul adjunct al insti­
redan de f/iatră alb-vinciic. acoficril pleta cu un fahne obelisc io:, în spa­ definitiv Călătoria nu puica fi con­ imposibil de continuat. Dar el nu tutului unul dintre primii cercetă­
ici-colo de jngi, ce t>arcă înadins sc Păţeam încet, cu băgare dc scamă, tele căruia străjuia un strania gor­ tinuată dacii plutind pa aceste ape renunţă, cuţăriruln-se mai departe pe rînd fiecare palmă dc stîncă. toa­ tori ai beştelii Topotni(a şi desco- !
cocoţaseră acolo ca să sfideze sălbă­ din piatră iu piatră, pipăind ca talpa gan. î/itr-o nuanţă vineţie, pe povh- te crăpăt urile, toule pietrele. Strigăte
Speologii montară micn(a lor barcă perilor ui unui animal cavcr nicol dc- I
ticia asfiră dimprejur. Deodată dru­ bolovanii olunccofi. Alei geam de niful căruia îţi etala splendoarea fără pc fiecare colt dc piatră, pe pactele dc bucurie marcau din ciad in cind
mul se strînse, tnghiocal fără veste mult. cule de peste un kilometru, semnau o orgă dc stalagmite diafane dc cauciuc fi honuiăm mai departe. nvenei Desfăcu frîngh.ia sa. o legă fiecare nouă descoperire După ci- numit ştiinţific ,.Closania Or ghid anii
între stînci, lăsînd ochiului o sin­ dc-a lungul râului sabpăminlcan. une­ S-ar fi patul crede că drumul sc O briză uşoară, adiind în direcţia de ini chlig de otel şi. după cc în­ teva ore. întregul spaţiu fusese ex­ Dc*, cate trăieşte acolo El mi-a de­
gură perspectivă Exact pe mijloc, in ori adine dc pe*'e 4 metri, cc alerga isprăvea aici. însă el continua fur cursului riulni. vestea o deschidere cercă de eîtrva ori trăinicia nodului, clarat că explorarea grotei va con­
inima giganţilor dc piatră, se înăl­ năprasnic cu 5 metri pc secundă. după pereţii rlc piatră — dc unde In cinând, o văzurăm fitul sc pre­ îşi dădu drumul în jos înainte, dea­ plorat. Cercetătorii adinenrilor găsi­ tinua pc culoare a căror existentă
ţa încet, din ce în ce mai largă, o seră o mul{.ime dc obiecte străvechi
Deodată, masivul perete se spintecă răzbatea răspicat clocot de ape cipita intre pcrc(ii galeriei strimte. supra şi dcdcsuptnl său. pretutindeni este de pc acum bănuită ,.Peştera
crestătură formidabilă, o gură înalta în dreapta, intr-o gigantică descin­ Speologii îl descoperiră, streenrindu-se şi. ceea ce era mai interesant, ur­ Topolnila, mi-a moi spus el, este una
de peste 30 de metri, în care sc pră­ unde apele încleştate dcndntă (iş- ca intr-un uriaş cazan, numai genune, mele a cilorva vetre î/i care Oamenii
vălea afund, năvălind in cascade, dere verticală, atit de strimtă, in­ prînlr-o scundă sliînitoarc. Am trecut iicau tn trombă, lovind cu greutăţi bezne O extensie fermă, cîtcva miş­ iţi aprindeau focurile cu multe mi­ din cele 500 studiate în zonele cars­
spre inima pămintului, apa lo/iol- cit ca greu putea intra, între latu­ pe acolo mai deporta în ndîncimi dc tone in coama unei teribile stînci. cări meşteşugită şi exploratorul se lenii înaintea erei noastre. Sc fă­ tice nle tării noastre de către insti­
niţei. rile ei. un om. O galerie necunos­ tinndn-nc opintindu-no între pereţii ridicate chiar acolo, ca un imens opri fu marginea unui larg balcon tut. Studiile an adus numeroase date
Cei trei speologi — doi bărbaţi cută ? Aţa părea a fi Speologii se rccî. abia răpi rînd cerul rar ţi greu. cafas dc piatră. Furată de curent, suspendat deasupra avcnci Citeau cură apoi măsurători, galeria fu car- ştiinţifice noi cu privire la aspectele
}i o femeie — pe care ii înso­ sfăluiră o clipă, apoi reluată drumul, istovi(i dc bagajul la caic na puteam barca sălta pc valuri nprnhiindu-sc minute el dispăru iu inimici ic Apoi tngrnfială minuţios, iar locurile pri­ faunistice. mineralogice, paleontolo­
ţeam. se opriră învăluiţi în boarea strccuiindu-so cu prudentă printre rcnnn(a. Din fericire, drumul acesta dc colţii ascuţiţi dc piatră cc pîn- reveni, anuntind celorlalţi.: drumul miră denumiri: /uium ut ..Ihvpt", gice ele., ale fiecărei peşteri. Cu
punctul „La scară", culoarul .,Vetre-
albă. lăptoasă, ca o ceafă, a apelor colţii aseufifi. Galeria lăsa impresia epuizant luă repede sfirţit. Rnl(i ver­ deau sub ape Abilitatea, experien­ Si deschidea înainte. întregul grup prilejul acestor cercetări au fost
lor“ ; gcogr/ilia mbpăininteană că­
ce se frămintau cu vuiet. Apoi. oa­ anat gol intr-un maldăr dc bolovani zui se ridicau acum din nou înalte, ţa exploratorilor, învinseră perico­ cobori mai departe în //dineuri. Speo­ păta noi, acte dc identitate... descoperite aproape 80 dc specii noi
menii aprinseră micuţele lor lămpi negii, menţinuţi miraculos in echi­ modclind haotic o încăpere lungă, lul. Funii, axvirlitc cu indcmînarc. logii cercetau cu atenţie pereţii la­ de vieţuitoare subterane, precum fi
A pui începu întoarcerea
de mină fi, pe rînd, unul aproape libru. Dc cîtcva ori, privind această tulburată doar de zgomotul paji­ ancorai ă temeinic ambarca/ia de terali. podeaua, bolta largă. fără osemintele a zeci de animale străvechi,
Istoviţi, cu lămpile obia pilptind.
de celălalt, pătrunseră cu prudentă aglomeraic haotică, conturată obscur lor. După cîleva sute da metri crom stînci In lumina fdăpindă. dimensiu­ concrctiuni, înnegrite pe alocuri. A- care nu mai trăiesc astăzi pe terito­
ne aflam din nou afară, la lumina
m
in beznă. In expediţie, fiecare arc în lumina slabă a lămpii, m-a cu­ din nou intr-o galerie strimtă, din nile abisale căpătară deodată valon deseori, in incinta aceasta aridă, us­ riul fării noastre .
zilei Cerul îşi »tala strălucitor man­
rostul său. Unii poartă truse cu in­ prins sentimentul nesiguranţei. Deo­ fundul căreia sc apropia mereu mai de infinitate Vacarmul necurmat al cată in care acrul circula cu uşu­ Priveam în tăcere munca migăloa­
tia sa largă de purpură, învăluind cu
strumente pentru măsurători. alfii dată ne găsirăm în pragul unei infricoţător un bubuit sur.d. Calea apelor devenise ntotslăpinilor Stropi rinţă, fără a fi lotuşi umed, ei sc elegantă soarele palul cc creştea în­ să a cercetătorilor. Peştera, în con­
duc bărci pneumatice, scări dc frîn- imense săli. al corci tavan sa aflu se întrerupse pe ncajlcplutc. Eram denfi şi reci dc apă pluteau pretutin­ opreau, culegeau cristale de calcilă, cet pc după dealuri Soseau zorile diţiile moderne dc studiu ştiinţific, a
ghic. funii Sprologul este omul mo­ la u asemenea înălţime incit lampa acum la marginea unei văgăuni, deni intr-un nur înăbuşitor. Am <o- prindeau cu pensetele insecte cavcr- Călătoria noastră spic adincurilc pă­ devenit un imens laborator, cu fe­
dern al peşterilor, eroul anonim şi nu rcufca să-l descopere în întregime înăuntrul căreia năvăleau năprasnic borîl din barcă, simţind din nou nicole minuscule şi oarba: ftăienjeni mintului se sfhşca după aproape IS restrele larg deschise cunoaşterii. $i
plin de modestie, neobosit, pasionat, privirii Vasta încăpere subterană torenţii de apă ai unor rittri cc se sub talpa grea a bocancilor podeaua decoloraţi roz cenuşii, cu picioare ore dc dtunic(ie. ei. oamenii Aceştia modeşti, scrutea­
călit cu asprimea drumurilor fnep- cobora lin. dczvuluindu-fi cu genero­ întilneau aici. in străfundurile pă­ aspră dc piatră. Un sentiment adine lungi. nifargi, colembolc. vie­ ză prin ca tracului iliefii, viitorul,
tişe de munte fi întunericul rece al zitate frumuseţile tăinuite de înti/nc- mintului. Pariind mesajul unei lumi dc linişte mă cuprinse, deşî îmi dă­ tăţi minuscule fără ochi, fără cu­ 500 be peşteri . eoulinuhul tradifia moştenită de la
întemeietorul biospcologici, savantul
grotei. El este prietenul nedespărţit rieul perpetuu in care se zămisliseră necunoscute, vie îşi rostogoleau apoi deam seama că încercările nu sc loare, pc cmc urmau a le studia mai Am vizitat cîleva zile mai tirziu
al peşterii, nepregetind să schimbe Un piniuţ ce izvora dintr-un pere­ împreună undele tumultoase prinlr-o sfirşeau iută. Era insă acelaşi senti­ îndeaproape in institut, la Bucureşti. pe temerarii exploratori, acolo in Emil Rncovită, spie gloria ştiinţei
microscopul fi cprubcla cu pilonul şi le lata al şerpuia liniştit, aproape colonadă, azvîrlindu-se bezmetic, ca­ ment de siguranţă pe care îl dă t»i~ O exclamafie de surpriză opri între­ Institutul de speologic ,,Emil Raco- GH. BRÂTESCU
piolelnl de alpinism, avînlindu-se, fantomatic, pierzindu-se undeva, prin- tapultate intr-o imenjă cataracta. totdeauna paininlul zdravăn r mari­ gul grup. Cuprinsă de o emoţie ne­ vi(ă\ unde ei îşi desfăşoară cerce­ redactor al Agerpres