Page 61 - 1963-07

PROLETARI DIN TOATE TARH E. UNIŢI-V \ » CD 14 ZILE
"------ --- |-|----X
\i mul siciilismului
MAI l>L V R E M E

De curind, la revizia de
.f
vagoane C.F.R. Coşlariu a
avut loc o consfătuire de
producţie. Cu acest prilej
au fost analizate rezultate­
le obţinule în luna iunie şi
primul semestru al anului.
Din darea de seamă pre­
zentată de tov. Ioan Cri-
şan, şeful unităţii, a reieşit
că planul de producţie în
Anul XV. Nr. 2662 VINERI 19 IULIE 1963 4 pagini 20 bani semestrul I a.c. a fost înde­
plinit cu 14 zile înainte de
termen. Numai în trimes­
Riii intens lucrărilor agricole nare! sector a reparat şi etanşat
trul II colectivul acestui
488 vagoane acoperite pen­
tru cereale. In această ac­
ţiune s-au evidenţiat lăcă­
tuşii: Ioan Udrea, Izidor
PRINTRE COLECTIVIŞTI, Arăturile — într-un ritm Ciobotă, Partenie Trifu şi
Î alţii.
mai susţinut! $
In campania de seceriş gh. mureşan corespondent
Dacă în gospodăriile agricole da încă multe din raionul Ilia. L
colective din raionul Ilia recol­ De fapt, pe întregul raion au fost
ergînd pe Valea Mureţului, in la ziar. Stic ce întrebare va urma. tarea păioaselor se execută în- executate arături pe numai 256 In atelierul mecanic al Ter­
(M jos spre Arad, eîmpul te in- Deci... tr-un ntm susţinut, nu acelaşi lu­ ha din cele 4.000 ha planificate mocentralei Paroţeni munceţtc
timpinâ cu soare mult ţi rod bo­ — Am recoltat 140. Stăm bi- cru se poate spune despre felul a se ara în G.A.C., adică pe abia Pe seama creşterii productivităţii ţi strungarul Dan Saurelian
gat. Peste tot intilnejli oameni cu- niţor... cum decurg arăturile de vară. In 6,4 la sută. Este o situaţie asu­ Prin buna întreţinere a utilajelor Lucrările executate de el se
prinţi in freamătul muncii care Ţ\reţedintele Sfătuim popular din această direcţie lucrările sînt pra căreia trebuie să-şi îndrepte şi folosirea lor la capacitatea maxi­ fată de plan, au fost date în plus bucură de o înaltă apreciere,
dau bătălia stringerii cerealelor la *■ Brăniţca are sarcini precise. mult rămase în urmă. Iată cî- atenţia, atît Consiliul agricol ra­ 219 tone cărbune de bună oalilale. fapt pentru care. ţi-a cucerit sti­
timp ţi fără pierderi. Aţa i-am El se ocupă in mod direct din teva exemple privind stadiul ară­ ional Ilia, cit şi consiliile de con­ mă, colectivul J.M. Ţebea obţine zi S-a evidenţiat brigada condusă de ma din partea întregului colectiv,
găsit pe colectiviţlii din raionul partea comitetului executiv de bu­ turilor de vară pînă în ziua de 16 ducere ale G.A.C. Motivele pe care de zi noi şi importante succese în minerul Candin Culda. lata-f, în fotografia nnaitră. exe-
Ilia, intr-una din zilele trecute. nul mers al campaniei de recol­ iulie a.c. Ie aduc unii conducători ale uni­ realizarea sarcinilor de pte/n. In i ina cutind ultimele lucrări de fini­
Inginera gospodăriei agricole co­ tare. Cunoaţte tot ce se inlimplă La G.A.C. din Ilia deşi grîul era tăţilor agricole cum că terenurile Iunie a.c., ea urmare a oreşterii pro­ T. MIR CEA sare la una din piesele lucrate.
lective din Ilia. tov. Viorica Bă- pe cîmp, ţtie ce ţi cit s-a recoltat. recoltat pe o suprafaţă de 144 ha n-au fost eliberate nu sînt cîtuşi ductivităţii munoll cu 7,7 la suta corespondent
talan, dă explicaţii scurte. — La Brăniţca avem 165 hectare s-au executat arături pe numai de puţin întemeiate. Sarcina con­
— Pină azi (16 iulie) am recoltat cu griu. 128 hectare sint gata. Din­ 12 ha. Aceeaşi situaţie putea fi siliilor de conducere ale G.A.C.
144 Ua cu griu din cele 370 se­ tre acestea 105 hectare au fost întîlnită şi la G A.C. din Boz unde este ca să ia de îndată măsuri
mănate cu această plantă. In frun­ recoltate manual. Deputaţii Ma- au fost arate doar 10 ha. Colec­ pentru eliberarea terenurilor şi să Răspund cu însufleţire noilor măsura
te se află brigada din Bac ea. rioara Maier, Tănosc Ghiura ţi tiviştii din Bretea se mîndresc se treacă neîntîrziat la executa­
In timp ce inginera arăta si­ Maria Olaru se află in primele cu faptul că în curind vor ter­ rea arăturilor. In acest scop tre­
tuaţia recoltării cerealelor, colec- rinduri. Simbătă vom termina. mina recoltarea griului pe cele buie mobilizate toate forţele. Ară­ luate de partid şa guvern
tiviţtU Augustin Holdean, Nicolac 2îo ha. Pentru succesele obţinute turile să fie executate cu tractoa­
Vlad, Cornel Costea, Arcadie Bă­ 'Ţ'ov. loan Munteanu, preţedin- ei merită toate felicitările. Cu rele şi în timpul nopţii, iar ate­
buţă, Negrilă P Josif ţi alţii se­ •» tele gospodăriei agricole co­ arăturile însă, gospodăria amin­ lajele proprii să fie folosite la
cerau de zor. Brigada din Bacea lective din Dobra, nu era în apele tită este mult rămasă în urmă. întreaga lor capacitate. Concomi­ Angcijnmentul colectiviştilor
a recoltat manual 65 hectare cu lui. Pînă la aceeaşi dată aici se exe­ tent cu arăturile este necesar să
gciu. — Stăm prost tovarăţe. Abia am cutaseră arături doar pe o su­ se facă pe suprafeţe cît mai mari
— Mai avem 50 ha. spunea un recoltat 23 hectare din 217. prafaţă de 34 ha. Recenta Hotărîre o Consiliului rle
colectivist din Bacea. In curind — Nu aveţi cu cine ? Asemenea exemple se mai pot însămînţări cu plante furajere. Pe intimele lanuri ale gospodă­ lui dc Miniştri ţi dc către colec­ Miniştri cu privire la 6porlrea cointe­
îl dăm gaia. l riilor agricole colective din regiu­ tiviştii din raiomd Haţeg. La To- resării producătorilor în creşterea şi
— Avem trei combine. Cind se nea noastră, bătălia sirinsul ui re­ teţti de pildă, unde sint condiţii
A ceeaţi atmosferă de muncă am strică una. funcţionează cealaltă coltei se desfăţoară din plin. Bi- Prielnice pentru creţterea animale­ îngrăşarea animalelor, a fost primita
**intilnit ţi la Bretea. Combinele ţi invers. Acum, din cele trei lanţxd fiecărei zile este rodnic, iar lor, colectiviţlii ţi-au propus să de colectiviştii din Răhău. cu viu in­
mimate cu dibăcie de tractoriţti funcţioneaiă doar două. Dar ţi Un decalaj nejustificat seara, cind de pe platformele com­ mărească efectivul de bovine dc la teres
— Gospodăria noastră — spunea
muţeau din întinsele lanuri cu cind merg to ito abia recoltează binelor sint basculaţi ultimii saci 365 la 485 capete, al porcinelor ai prilejul unei adunări ţinuta zilele
griu. Teodor Solomon, inginerul 5-6 hectare intr-o zi in loc de 18. Timpul călduros din ultimele prea mult. Deşi această lucrare plini cu rod bogat, colectiviţlii ţi cu încă 26 capete, iar al ovinelor trecute, Iov. Petru Eloca. preşedinte­
gospodăriei, sta ceva mai departe. lată una din cauzele pentru care zile a permis gospodăriilor co­ trebuie să se desfăşoare paralel mecanizatorii se îndreaptă spre se­ eu 200 capete. Această măsură le-a le G.A.C — deţine in prezent cvj pro­
Ii plăcea cum merg treburile. la G.A.C. din Dobra se stă rău cu lective de pe raza oraşului regio­ cu recoltatul, totuşi în unele gos­ diile gospodăriilor. Aici, se sfă­ permis să contracteze eu statul 35 prietate obştească 425 bovijjo, 197
—• Pină simbătă terminăm re­ recoltatul griului. Ce părere aveţi nal Deva să treacă cu toate for­ podării agricole colective cum tuiesc asupra muncii de a doua ri tone came de tineret bovin, de vi­ porcine, C70 ovine, 4.480 păsări etc.
coltatul griului. 110 ha au fost tovarăţi din comitetul executiv al ţele la recoltarea cerealelor. sînt cele din Rapoltul Mare, Sîn- dar găsesc răgaz pentru a discuta te adulte ţi ovine. In sporirea cfectivoJor de animale
,.doborlte”. Mai avem 100. sfatului popular comunal ? Drept rezultat pînă în ziua de tandrei etc. s-a creat un mare de­ ţi alte probleme cotidiene. Asemenea Iiotărîri pornite din noi am primit un sprijin valoros din
Nici la Burjuc recoltatul griu­ 18 iulie au fost recoltate păioa- calaj. Acest lucru îl reflectă fap­ In special, in ultimele zile. cele dorinţa dc a sprijini prin fapte
W a Boz contabilul gospodăriei, partea statului prin creditele acor­
lui nu se desfăţoară în ritm sus­ sele de pe o suprafaţă de 2064 tul că din planul de arături de mai midie discuţii se poartă in jurul noua măsură a partidului ţi gu­
Miron Tic. socoteţte 'de zor date pe termen lung şi fără dobin-
ţinut. Din cele 230 hectare au foit ha. Totuşi, această cifră nu re­ 1.700 hectare nu s-a realizat decît recentei Iiotărîri a Consiliului dc Mi- vernului au fost luate ţi in adunări dă, precum şi prin suprafeţele de
— Vasăzică ieri au participat la flectă posibilităţile de care dis­ 166 hectare, cu toate că o mare niţtri cu privire la sporirea coin­
recoltate doar 80 ha. Şi exemple ale colectiviştilor din raiomd Al­ păşuni ce ne-au fost repartizate.
recoltare 150 de oameni. 'Au lu­ pun gospodăriile colective. Trac­ parte din suprafaţa unde s-a exe­ teresării producătorilor în creţterea ba. Analizind cu multă atenţie pre­ — Noua hotărîre care prevede ma­
de acest fel se mai găsesc in ra­ toarele şi combinele nu sînt încă
crat bine mai ales colectiviţlii din cutat recoltatul este eliberată de ţi ingrăţarea animalelor. Peste tot, vederile hotărîrii cil ţi posibilită­ jorarea preturilor de cumpărare a
ionul Ilia. Este bine ca în G.A C. folosite peste tot la întreaga lor paie. Similar stau lucrurile şi în colectiviţlii din regiunea noastră au
brigada a II-a, condusă de Miron ţile dc care dispun, colectiviţlii din animalelor prin contractori si achizi­
rămase în urmă să se depună mai capacitate. Numai aşa se expli­ ceea ce priveşte însămînţarea primit cu bucurie această hotărî- Berghin s-au angajat să suplimen­
Tămaţ. Giodu/ile îi sint întrerupte. că de ce la data amintită mai ţii — adăugă in euvîntul său colcc-
multe eforturi, astfel Incit lucrările plantelor furajere. Pînă în pre­ re manifeslindu-ţi dorinţa de a teze prevederile contractuale cu în­ llvistul Ioan Popa — constituie pen­
— Cile hectare cu griu are gos­ era de recoltat grîul de pe o su­ sprijini prin fapte traducerea ei
din campania de vară să fie ter­ zent au fost însămînţate numai că 3 600 kg. came. Acest spor îl tru crescătorii dc animale un puter­
podăria ? prafaţă de circa 1000 ha. 75 ha cu porumb şi alte plante in viaţă. Discuţiile lor însufleţite vor obţine pe seama creţ terii in nic stimulent. Pentru acest an noi
— 215. minate la timp. Vorbind despre situaţia arătu­ furajere. In această direcţie or­ s-au concretizat prin angajamente greutate a animalelor. am contraotat cu 6talul 22,7 tone car­
Miron Ţie a scris de multe ori V. ALBU rilor de vară trebuie spus că nici ganele şl organizaţiile de partid care reflectă dorinţa lucrătorilor Discuţii ţi angajamente asemănă­ ne dc bovine (In greutate vie), 10,3
în această privinţă nu s-a făcut au datoria să îndrume consiliile de pe ogoare dc <i contribui din toare au avut loc in majoritatea tone carne de porc, 27.000 kg. carne
de conducere pentru a se orienta plin la buna aprovizionare cu car­ gospodăriilor agricole colective din de ovine şi de pasăre, 170000 litri
spre mărirea suprafeţelor ce ur­ ne a populaţiei oraţelor ţi de a-ţi regiune. Paralel cu angajamentele lapte de vacă, 2000 kg. telemea şl
mează a fi însămînţate cu furaje, spori în mod nemijlocit veniturile luate pe linia creţtcrii efectivelor alte produse. Socotesc că aceasta
iar această lucrare să se desfă­ proprii. de animale, colectiviţtii ţi-au pro­ este puţin faţă dc posibilităţile noas­
şoare într-un ritm cît mai in­ Acest lucru i-a îndemnat ţi pe pus ţi o seamă de măsuri privind tre. Avem condilii să creştem mal
tens. colectiviţlii din Clinic, raionul asigurarea bazei furajere, pregăti­ multe animale, să vindem statului şl
In acelaşi timp, atît organele Sebeţ, ca in cadrul unei adunări să rea temeinică a crescătorilor de a- mal multe produse.
şi organizaţiile de partid, sfatu­ hotărască majorarea contractului de nimale, mecanizarea pe cit posibil In adunare au mai luat cuvîntul
rile populare comunale cît şi brigadierul zootehnic Ioan Moga $i
consiliile de conducere ale G.A.C. la 88 capete bovine la 122 capele a muncii in sectorul zootehnic, numeroşi Îngrijitori mulgători. El
de ne raza oraşului regional Devn din care 108 capele tinerel bovin. construirea de noi adăposturi etc. s-ou angajat ca pînă la sfirşitul anu­
trebuie să ia măsuri pentru ca Tot aici, pe baza unei analize pro­ Toate acestea au menirea să contri­ lui să sporească efectivul de ani­
toate tractoarele şi combinele să funde a posibilităţilor existente s-a male la 450 de bovine, 300 porcine,
fie folosite din plin. De asemene* buie la îmbunătăţirea aprovizionă­ 850 ovine etc. In acelaşi timp, s-au
se impune ca decalajul dintre re­ ajuns la concluzia că se poate vin­ rii cu carne a populaţiei oraţelor, angajat oa prlntr-o hrănire raţională
coltat. treieriş. arături şi îns<i- de către stat ţi un număr de 225 la sporirea continuă a veniturilor a anîmaleJor să obţină în medie pe
mînţări de furaje să fie redus capete bat aii, colectixnţtilor. cap de vacă furajată o producţie de
cît mai urgent. Posibilităţi pentru Cu aceeaţi însufleţire a fost pri­ I. MANEA col puţin 2.800 litri lapte $1 să reali­
aceasta sînt suficiente, iar tim­ mită recenta Hotărîre a Consiliu­ M. RUGINESCU zeze un spor zilnic de creştere în
greutate la tineretul In vîrstă de 3—6
pul este destul de prielnic.
luni, de cel puţin 0,700 kg

Furnalelor — minereu la granulaţie corespunzătoare

In drumul său spre furnale, mine­ tea la C S Hunedoara. Cu mai ln prezent silozurile sînt folosite intrejinerea şi repararea utilajelor.
reul extras din abatajele minei Ghe- multă bunăvoinţă s-ar putea eşalona integral, de toate schimburile. Intr-o Munca atelierului de întreţinere sc
lar este supus mai multor operaţiuni, vagoanele, unele pentru bulgări, al­
adunare generală de partid comuniştii desfăşoară fără un plan de revizii
toate avînd ca scop creşterea con­ tele pentru măruntă Avantajul ar au arătat de ce nu e bun acest sis­ şi reparaţii. Din această cauză opri­
ţinutului de metal şi îmbunătăţirea fi dublu. In primul rind s-ar crea tem si au propus ca silozurile şi rile accidentale sc lin lanţ. tar re­
granuteţiei. Tocmai de aceea esle posibilitatea ca in unul sau două instalaţia aferentă lor, să fie repar­ paraţiile nu 6int întotdeauna de rts-
necesar să se acorde maximum de silozuri să existe in permanentă nu­ tizate pe schimburi, Eficienta propu­ litate. Staţionarea benzii dc oloubaj
importantă fiecărei operaţiuni tn are ca efect înrăutăţirea calitălli mi­
parte. De altfel, această cerinţă este nereului prin aceea că el nu mat
impusă de însăşi metamorfozarea
La gospodăria agricolă colectivă din Băcia, oraşul regio­ Vizita unui grup minereului în metal. poate fi trecui prin conoasor şi sor­
nal Deva, sirinsul cerealelor se desfăşoară din plin. Ne-am oprit la primul popas al tat, ci se descarcă direct In siloz,
IN FOTOGRAFIE; mecanizatorul Mihai Verder, la recol­ de tineri scriitori minereului după ce a fost scos .da
tarea griului cu combina. în regiunea noastră zi" — stafia de sortare Retişoara. Un siloz „muzeal'
Bine utilată si modernizată de cu- Spuneam la început că nici opa­
In aceste zile un grup de linerl rînd, statia poale asigura ritmic con- cităţile dc producţie nu sînt folosile
Tradiţionalul tîrg ser iilor i a poposii pe meleagurile re­ casarea si so*rtarca minereului cerut judicios. In prezent din 12 silozuri,
giunii noastre. Cei veniţi sînt scriitori
al căror debut literar s-a produs doar de furna-Jisti. In plus, aici mai func­ nu funcţionează decît unsprezece. Si­
lozul nr. 2 aştoaplă dc mai bine dc
ţionează şi o instalaţie de zetaj,
de la Găina în aceşti ani. linii dintre ei. aşa oum unde „mărunta" se separă de steril, doi ani să fie reparat. Conducerea
sînt N. Stoîan, G. Melinescu şl î.
Cringuleanu au mai fost tn regiunea devenind materie primă pentru aglo- 6taţiei nu se ocupă insă de acest lu­
merator. Prin urmare, furnadiştii ou am. De altfel, in silozuri se găseşte
noa6trâ şi au scris versuri inspirate tot dreptul să pretindă minereu bo­ o cantitate apreciabilă de „mărunta"
din viata minerilor, siderurgişlllor şi gat în continui şi de gnanulalie co­ care reduce oapacitatca de depozi­
In fiecare vară. tra­ vor participa, dumini­ formaţii de tulnicari.
diţionalul tîrg de pe că. Ia tîrgnl de pe Alături de acestea. în colectiviştilor. împreună cu el au respunzătoare tare cu circa 100 tone. Mai grav este
Muntele Gaina cu­ Muntele Găina. Pen­ faţa celor prezenţi sosit şi M. Negulescu. C Buzea, I. că mărunta se desoareă în vagoane
noaţte o mare afluen­ tru ca ei să-ţi petrea­ va prezenta spectacole Pop şi A Păunescu. Califafea se hotărăşte sl e trimisă la prâjitoare.
Esle desigur necesar co in col mai
ţă de vizitatori. Oa­ că această zi cît mai cunoscutul ansamblu Vizita lor în regiune va tace să în abataje scurt timp silozul nr. 2 să fie irpa-
meni ai muncii de plăcut, să se bucure de de cînlecc ji dansuri apară noi lucrări din Hunedoara, Lu- rel, curăţat şi dat în exploatare.
diferite profesii ţi o deplină recreiere, penî sau din alte localLlăti, oare să In silozurile de la Retişoara se După aceea să sc treacă pe rind la
vîrste vin aici din comitetele pentru cul­ „Ciocirlia reflecte minunata noastră regiune. descarcă zilnic sute de vagoane cu mai bulgări, iar mărunta să lie di­ nerii consta în aceea că oricînd curăţarea tuturor silozurilor.
toate colţurile ţării tură ţi artă a trei re­ Din regiunea noas­ Iniţiativa comitetului regional minereu. Din păcate, calitatea şi gra­ rijată spre zetaj. poate fl urmărită şi măsurată cafll- *
dornici să cunoască giuni limitrofe. Cluj, tră vor urca scena, cu U.T.M. de a Invita acest g-rup de nulata minereului diferă foarte mult latea muncii fiecărui schimb. La Din cele arătate se vede dar că
vechile obiceiuri, pito- Criţana ţi Hunedoa­ un bogat repertoriu, de la un vagon la al-tul. Aceasta Ce aparţine stafiei... descărcarea silozurilor se poate şti otît 1a E. M. Ghelar, cît şi la sta|ia
scriitori este demnă de ţoală lauda. pentru că tocmai in abataj, oa-litatea
reţtile costume locale, ra au întocmit în co­ lulnicarele de la Bul- E. U. e trecută uneori pe planul ol doi­ preci6 care schimb a alc6 mai bine de sortare Retişoara, mai exista încă
Desigur că primirea unor vagonele
tradiţiile folclorice in- mun un bogat program zeţti. fanfara clubului lea. Şefii echipelor 154 şi 156 nu ur­ cu minereu de calitate necorespunză- sterilul şi a înlăturat mărunta. Sl încă importante rezerve interne nefolosi-
de manifestări cultu­ ceva Se ştie că prin trecerea repe­ le. Necesitatea sporirii necontenite
pămintenile in aceas­ muncitoresc din Gu- măresc alegerea sterilului, si-n goană toare îngreunează munca 6ortalori- tată a minereului prin siloz mărunta a producţiei de fontă Incumbă îmbu­
tă parte a Munţilor ral-artistice. Astfel, rabarza ţi taraful dc Spectacol reuşit după cantitate trec cu vederea că lor. Dar, alegerea sterilului şl înlătu­
începind de diminea­ sc depune pe pereţii acestuia. Perio­ nătăţirea conli-nuă a calităţii mine­
A puseni. muzică populară din in unele vagonete se încarcă mai rarea măruntei se poale şi trebuie
ţă. pe estradele spe­ De curind, la Simeria a poposit dic ea trebuie îndepărtata. reului. Mărunta care se trimite prăji*
Ca ţi in anii pre­ cial amenajate vor e- Vaţa de Jos. Ansamblul de cîntecc şi dansuri mult steril decît minereu Această să se facă $1 în staţia de sortare. In cazul cind dc aceste probleme toarc-lor, îngreunează procesul teh­
cedenţi, numeroţi oa­ volua formaţii artistice Tirgul de la Găina populare maghtarc din Tg. Mureş. practică dăunătoare este într-un fel Pentru aceasta se cere însă 6ă fie răspunde conoret fiecare schimb, se nologic, duce la pierderi însemnate
înlezmită şi de serviciul C.T.C a)
Programul prezentat cu această oca­ mai bine organizata munca, să se va crea posibilitatea urmăririi readi- prin calcinare si la o productivitate
meni ai muncii din de amatori din locali­ va prilejui ţi de aceas­
zie la clubul sindicatelor din locali­ minei, oare nu tine o evidentă pe desfăşoare o susţinută întrecere so­ zării lor. Deşi 6Înt atlt dc condu- scăzută a furnalelor. Sub îndrumarea
regiunea noastră cit ţi tăţile regiunilor amin­ tă dată o remarcabilă echipe a oaiitălii minereului.
tate a cucerit aprecierea unanimă a cialistă, să fie intensificat controlul denie avantajele acestei măsuri, comitetului de partid, comitetul sin­
din regiunile înveci­ tite : brigăzi artistice trecere în revistă a numărului mare de spectatori, oare Necorespunzătoare este de multe dicatului şi conducerea tehnico-admi-
nate, alături de tu- de agitaţie, echipe de bogatelor noastre tra­ au aplaudat La 6cenă deschisă pe ta. ori granulatta minereului, Rău este asupra îndeplinirii sarcinilor şi an­ conducerea E. M. Ghelar şi a staţiei nistrativă de la E. M. Ghelar, trebuie
gajamentelor luate, iar utilajele şl
de sortare, întirzie nejustificat apli­
riţti din întreaga ţară. dansuri populare ţi diţii folclorice. lentatii interpreţi. că în abataje continuă să se Încarce să-si îndrepte atenlta şi spre acest
I. PRICOP în aceleaşi vagonete, bulgări şi mă­ instalaţia 6â fie folosite la capacitatea carea el. sector
corespondent runta, ceea ce Îngreunează activita­ lor maximă. La un nivel necorespunzălor 6e faac T. SEBASTIAN