Page 65 - 1963-07

| Anul XV. Nr. 2663 SIMBATA 20 IULIE I96Î 4 lnl 20 bani
pag

SECERIŞUL - LII IIP SI Uliii MERI!

AU TERMINAT
SECERIŞUL

ORAŞUL HUNEDOARA
Corespondentul nostru, j VĂZUT DIN COMBINATUL Jitii sta, la JlLttn
tov. Emillan Clej ne Infor­ SIDERURGIC. 5E5H52
mează că In cursul zUel de J Foto: Agerprcs rv Inserarea a colorii dinspre dealuri Pera Bulz fi Subin Petrcan Me­ W
ierj, colectiviştii din Bîrcea K pe nesimţite. Oamenii muncii venifi lodiile lor, specifice locurilor, din­
Mică au terminat secerişul i £ la odihnă în pitoreasca staţiune tre care amintim „Eu-s Măria dc 8
griului. Modele de casete noi Si Ua{a dc Jos. ca fi localnicii, ifi la Vata", ’farinrz de la Căina',
Pe 25 la sută din supra­ pentru aparate alcătuiesc atlhoc programul aces­ „Dc pc-aici. de prin Zarandstîr-
faţă, recoltarea s-a făcut cu tei seri. Unii preferă să facă, “îm­ nesc aplauzele spectatorilor vonfi
combine, Iar pe restul su­ de radio şi televizoare preună cu familiile, o plimbare re­ In această repetiţie.
prafeţei manual. Pentru îmbunătăţirea calităţii şi ru confortantă prin apropiere, alţii să După cîtcva ore dc muncă, repe­
i/l
In prezent aici se lucrea­ aspectului exterior al aparatelor de re vizioneze filmul ce rulează la că­ tiţia tarafului a luat sfîrfil. Muţii Sf
ză la eliberarea terenului radio şi televizoarelor, cercetătorii K minul cultural sau. in ambianta dintre cei ce au ţinut să participe
şi la transportul snopilor plăcută a locuinţei, să răsfoiască la ea in calitate de spectatori, in
de la Institutul dc cercetări forestie­ ţo 8
la arie. re (Î.N.CC.F.) au realizat in ultimul M o carte, o revistă Mul fi însă se drum spre casă, discută:
O contribuţie de seamă in îndreaptă spre fcoală. Aici, cunos­ — Parcă n-ar fi fost repetifie §
la rezultatele obţinute şl-au timp mai multe modele de noi ca­ iii cutul taraf dc muzică populară din ci spectacol. Ciută bine taraful... i
sete. La construcţia lor, au lost adop­
adus-o mai ales colectiviştii localitate face ultima repetifie in — Să-l auziţi miine, la Găina ai
Cara Sigîsmund, Naghl Ber- tate soluţii tehnice care urmăresc S Mergcfi 7 ijj
ie vederea spectacolului pc carc-l va
realizarea unei linii moderne, precum
tuş, losif Oana, Cara Samoi- prezenta duminică la tradiţionalul — Mai încape îndoială ?
lă şi alţii care au fost ne­ şi extinderea materialelor plaslice şi I tirg dc pc Muntele Găina. Rcpctifii în aceste seri au făcut lîi
furnire­
a
aplicarea
Prin
metalului
lipsiţi de la seceriş. La fcoală sint piczenfi to(i cei fi fanfara clubului din Gnrabarza r u
lor stratificate şi mulate, calităţile IS fcl
acustice la noile modele s-au îmbu­ fi 13 membri ai tarafului. Majorita­ ji lulnicarcle din Bulzcfii Forma­
tea dintre ei sint colectivifti. Di­ ţie cunoscută in regiune, fanfara a
nătăţit, iar consumul de lemn sa
In contul muncilor S.M.T. micşorat cu circa 30—40 la sută. 0 rijorul forma(iei. tine să le adre­ ales din repertoriul său cele mai Cj
Pină in prezent. realizatorii de c 1 seze cilcva cuvinte. frumoase melodii pentru a le pre­ ri
Din noua recoltă obţinută, atît aici au executat 18 modele noi. Une­ 8 — Să punem azi lot sufletul. E zenta la tirgul dc la Găina Dintre ,u
la grîu, cit şi la orz, colectiviştii le dintre aceslea, printre care cele ultima repetiţie, cea din urmă ve­ acestea amintim „Mereu înainte“ nl
,HI
din Cristur, oraşul regional Deva, pentru aparatele de radio Darclee, i rificare a interpretării repertoriu­ de 1 Stamatiad, ..Valurile Dunării° ’n
au predat pînă în prezent în con­ Mioriţa şi Select, au fost inlroduse lui ales. Trebuie multă atcn(ic. de Ivanovici. precum fi suite (Ic •a
multă străduinţă. Mîinc o să ne melodii fi jocuri populare roinî- Jf
tul muncilor S M T. şi a uiumului în fabricaţie de serie la I.P R.O.F.l.L.
Mecanizatoiii Gheorghe Suba 11.590 kg grîu şi 6.522 kg orz. Bucureşli. (Agerpres) asculte mii dc oameni. Să nu le nrfti Cei 30 dc membri ai fanfa­
Zilele acestea se va începe pre­
Pentru ca din noua recoltă fi Cornel Strănţ, de la gospo­ darea la bază şi a obligaţiilor con i9 înşelăm aşteptările. rei. plinire care tovarăşii llic UI as.
loan
Membrii tarafului ascultă vorbe­
Inan
Acin.
Teodor
Cenuşă,
dăria agricolă colectivă din llia,
recoltează griul. tractuale. Lucrări ui le dirijorului intr-o Unific desă- Grofii, Dumitru Ştirbii fi alţii, con-
să nu se piardă nici un bob Foto : V. ONOIU C. EMILIAN de asfaltare | viifită. Şi pe fetele tuturor se ci­ diifi tic dirijorul Iulian Ncdolca, r. 8
- I'J
corespondent ru teşte aceeaşi dorinţă : dc a se pre­ au depus eforturi demne de laudă
Recoltarea cerealelor este în semnalat şi unele defecţiuni cum Printre lucrările ce revin cons­ ei zenta pc scenă cit mai bine pre­ pentru a-fi ridica continuu măies­ 0
plină desfăşurare şi în raionul a fost ruperea paletelor la una tructorilor şantierului Y.R.C.H. ■ gătiţi. tria interpretativă
Orăştie. Pentru a cunoaşte felul din combinele de la GA.C. din Infr-o parfe rezultate bune, din oraşul Alba Iulia se numără Ci Repetiţia a început. Rlnd pc rind In cc privefte (ulnicarelc dc la
în care se desfăşoară aici această Romos şi defectarea presei de şî modernizarea drumului „Cen­ rv* sînt interpretate a melodiile „Invîr- Bulzcfii, cunoscute in toată (ara, pi
n
1
lucrare, am solicitat tovarăşului balotat paie care lucrează la într-alta... justificări tura Cetăţii '. Aluncind cu mult K lila de la Ua[a , ,.Sirba . ,,Cîmpe- care vor deschide împreună cu cele bi
Ştefan Homorodean. preşedinte­ G.A.C. din Geoagiu. Este drept că elan, constructorii au reuşit să £ ncasca„Urzicuţa" fi altele Aco­ din localitatea Avram fancu. din
regiunea Cluj, programul manifes­ i<
le consiliului agricol raional, un acestea sînt defecţiuni mărunte. Două gospodării egricole colective crarilor din campania agricolă de termine o bună parte din palul şc lo undc-i nevoie, cînlccele sînt re­ 0
interviu. Ele au însă repercusiuni asupra vecine: Teluş şl Stremt, raionul vară intr-un timp cit mai scurt, fără de macadam. Ca urmare, de cu- luate- O dată. de două ori... Pînă tărilor cultural-artistice dc la tra­ | IJ
Iată ce ne-a relatat interlocu­ bunului mers al lucrărilor, du- Alba. Ambele au tnsămlnlat cu orz nioi o tărăgănare. rînd s-a început turnarea stratu­ }a , . m e r g Ş i membrii tarafului ifi diţionalul tirg, nutresc acccafi fier­
torul nostru: cînd la pierderi din recoltă. şi grîu suprafeţe apropiale ca întin­ La G.A.C din Stremt, pînă la data lui de asfalt. In numai cîtcva dau ţoală silinţa să interpreteze binte dorînfă ca fi membrii forma­ 1
ÎNTREBARE: Ce suprafeţe s-au ÎNTREBARE: In ce măsură se dere. Astfel, prima a cultivat orz amintită recoltarea orzului nu era zile s-a reuşit să se toarne asfal­ re fiecare cinice cît mai bine ţiilor artistice amintite : să justifice re
în
recoltat pînă în prezent şl ce respectă recomandările Consiliu­ pe 29 ha şi qriu pc 450 ha, Iar cea încă terminală Cele două combine, tul pe mai bine de 500 m. >u In „scenă" intru fi soliftii vocali iacă o dată prestigiul dc formaţie ia
rezultate s-au obţinut? lui agricol regional, cu privire la de a doua pe !0 şi, respectiv, pe liind folosite in lanurile de orz. s a Tot aici s-a executat canaliza­ 'n Dorica Pelrucean, Uiorcl Lupei, dc amatoii fruntaşă, să prezinte In
RĂSPUNS: In funcţie de sta­ efectuarea arăturilor de vară? 470 ha. Dar. cu ţoale că acesle gos­ trecut la recoltarea manuală a griu­ rea pe 1,800 km. Pînă Ia sfîrşitul Aurel Macin, Ulad Mir cea, precum oamenilor muncii spectacole dc un VI
diul de coacere al cerealelor, pro­ RĂSPUNS: De la bun început podării au condiiii pedoclimatice lui. Din supralata însămlntală cu anului se va executa canalizarea en fi cei doi solifti instrumentişti, înalt nivel artistic.
J
blemă urmări- - ■ trebuie să recu­ asemănătoare, rezultatele obtmute In această cultură au fost recoltate cir­ pe 2,600 km. SHSHS?SE5?5?52SZ5?52S252SH5E52SHS25£ S25H52SH5Z5H525252SES252 -S2 '“e5S52
tă permanent de Interviu cu tov. noaştem că aceas­ executarea lucrărilor de recoltare, a ca 35 hectare. In ceea ce priveşte
către specialiştii ŞTEFAN HOMORODEAN, tă lucrare este arăturilor şi insăminlărilor sînt di­ eliberarea terenurilor de paie pe
din cadrul gos- preşedinte al Consiliului agricol cu mu '* rămasă ferite. Să exemplificăm. suprafeţele recoltele şi executarea Treizeci yna de înaintări rapide
podăriilor colec raional Orăştie în urmă faţă de Pînă la data de 16 iulie inclusiv, arăturilor de vară, ptnă în 16 iulie
la G.A.C. din Teiuş situatia se pre­ ac. la această gospodărie nu s-a
-----
tive, recoltatul a — - - _ 2—-- — recoltat. Au fost In prima parte a anului în curs, singur front. Cu această ocazie
zenta In felul următor. Orzul a fost întreprins nimic. Pentru rămînerea La adîncirea puţului auxiliar
început peste tot, atunci cînd ce­ arate doar 510 ha din cele 4.148 recollal de pe întreaga suprafaţă. O In urmă cu recoltarea, executarea la E. M. Barza s au înregistrat u au fost eliminate unele îndoieli nr. 1 Musariu brigada condusă
realele au dat în pîrg. Delimitînd ha recoltate. Cauza principală a dată terminală aceaslă lucrare, co­ arăturilor şi insăminlărilor s-au adus nele rămîneri în urmă în ceea ce şi totodată lămurite unele as­ de minerul Gruber Simion a ob­
suprafeţele în care se putea trece rămînerii în urmă cu arăturile, lectiviştii au trecut cu toate lorlele justificări neîntemeiate cum că re­ priveşte execuţia galeriilor şi sui­ pecte tehnico-organizatorice le­ ţinut în cursul lunii iunie o rea­
la recoltat, inginerii apronomi, cu constă în slaba preocupare de (a seceratul griului pe parcelele unde coltarea orzului şi a griului nu s-a torilor, care să ducă la deschide­ gate de organizarea frontului de lizare de 18 m l., în condiţii vi­
sprijinul consiliilor de conducere care dau dovadă uncie consilii de acesta s-a copt. Secerişul a începui putut face pe suprafeţe mai mari rea a noi zăcăminte de minereuri muncă. trege de lucru, cu viituri mari de
au organizat în aşa fel munca, in­ conducere ale G A.C. şi ingineri, concomitent, cu patru combine şi deoarece aceste culturi s-au copt aici şi sporirea productivităţii muncii. Prin această măsură s-a reuşit apă. Astfel s-a reuşit ca la aceas­
cit să nu se piardă timp, în aş­ faţă de organizarea şi efectuarea manual. Orqanizîndu-şi bine munca, mai tîrzîu. Realitatea este însă cu Ca urmare, la indicaţia comitetu­ să se realizeze o înaintare de tă activitate să se realizeze o
teptarea coacerii întregului lan. transportului de paie de pe su­ dind dovadă dc hărnicie, pînă la totul alta O mare parte din lanurile lui de partid, s-a holărît să se or­ 72,5 m.l. pe lună şi brigadă. Lu­ înaintare de 6,52 m.l. pe om şi
Cu sprijinul mecanizatorilor de prafeţele recoltate. In legătură data amintită colectiviştii de aici au G A.C. din Stremt au fost îndeajuns ganizeze înaintări rapide în 31 crările executate au fost galerii lună, depăşindu-se cu 31,5 la sulă
la S.M.T. din Orăştie şi al colec­ cu această problemă, consiliul recoltat 189 ha de grîu. De aseme­ de coapte pentru a putea fi recoltată locuri de muncă. Un ajutor pre­ direcţionale, în majoritate ar­ realizările medii obţinute în pri­
tiviştilor s-a reuşit ca pînă la 17 agricol raional, sfaturile popu­ nea, din totalul suprafeţelor recol­ pînă la data amintită o moi mare ţios în pregătirea şi desfăşurarea mate. Opt brigăzi au reuşit să mele 5 luni ale anului.
iulie să fie recoltate 696 ha cul­ lare comunale, vor trebui să ac­ tate, 15 ha au fost eliberate de pale suprafaţă decît cea arătată, pentru acestei acţiuni la constituit realizeze peste 100 m.l. pe lună, Se puteau totuşi obţine reali­
tivate cu orz, din cele 696 ha şi ţioneze cu mai multă hotărîre Incepindu-se imediat, cu 3 tractoare, a pulea fi efectuate cu mai bune schimbul de experienţă organizat evidenţiindu-se în mod deosebit zări şi mai frumoase, dacă nu
3452 ha cultivate cu grîu din 7251 pentru a se recupera rămînerea arăturile de vară. In prezent, lu­ rezultate şi celelalte lucrări cum de către Consiliul regional al brigada condusă de comunistul şi-ar fi făcut loc unele deficienţe.
ha. Fruntaşe Ia recoltat sînt gos­ în urmă. crările de seceriş, eliberare a tere­ sint eliberarea terenurilor, arăturile sindicatelor pe această temă în Sturza Nicolac, care, la orizon­ Astfel, nu s-a asigurat o asistenţă
podăriile agricole colective din Mobilizînd la muncă toate for­ nurilor, efectuarea arăturilor, pre­ şl insămîntările. Adevărul este că Valea Jiului, la care a partici­ tul — 30 m. al minei Musariu, tehnică deosebită acestor fron­
Bobîlna (107 ha), Pricaz (146 ha) ţele de care dispunem, vom reuşi cum şi însămlntările de porumb fu­ la această gospodărie consiliul de pat un colectiv de muncitori, a realizat o înaintare de 162,2 turi, insistîndu-se în special în
etc. Sînt însă gospodării ca cele ca lucrările agricole din actuala rajer sînt tn plină desfăşurare. Toa­ conducere nu şl-a organizat sufi­ tehnicieni şi ingineri ai exploa­ m.l. Rezultate frumoase a obţi­ aprovizionarea ritmică cu mate­
din Romos şi Romoşel unde lu­ te aceslea denotă o preocupare aten­ cient de bine munca, nu şi-a dat tot tării noastre. Acest colectiv a rialele necesare şi asigurarea par­
crările de recoltare sînt rămase campanie dc vară să lc executăm tă din paifea consiliului de condu­ Interesul pentru a grăbi cit mai mult împărtăşit metodele şi sistemele nut şi brigada condusă de mine­
în urmă, realizîndu-se doar 68 la timp, să strîngem întreaga re­ cere al G A.C. pentru buna organi­ cu putinţă recoltarea, pentru a evi­ dc organizare văzute cu această rul Tcslaru Dumitru, care în sec­ cului necesar de vagoncte goale
ha şi respectiv 10 ha. Fiind spri­ coltă fără pierderi. zare a muncii, pentru efectuarea Iu- ta pierderile. ocazie. De asemenea, în organi­ torul I al minei Musariu, a rea­ Ia fronturi.
jinite la timp şi in aceste unităţi Timpul este înaintat. De acest zarea fronturilor am folosit ex­ lizat 142 m.l. de galerie direcţio­ Considerăm aceste rezultate ca
lucrările au început să se desfă­ lucru trebuie să se lină. în primul perienţa acumulată de către evi­ nală. Dc la mina Musariu s-a un început bun, care va deschi­
şoare potrivit graficului. Pe ogoarele colectiviştilor din Răhău rind, seama. Orice zi pierdută duce denţiaţii în producţie din cadrul evidenţiat în aceaslă direcţie şi de în cadrul exploatării noastre
ÎNTREBARE: Cum muncesc la risipirea unei cantităţi aprecia­ exp’ catarii noastre. brigada condusă de minerul Lu-
mecanizatorii şi cum este folosită Colectiviştii din R5hău au avut coltai griul de pe aproape 250 ba din bile de recoltă. Avînd în vedere In )un.i mai a c, în perioada slău Nicolac, de la orizontul — perspective nelimitate creşterii
capacitatea de lucru a maşinilor anul acesta in cultură grîu pe 370 cele 370, pe cil a fost cultivată aceas­ acest lucru, consiliul de conducere de pregătire cu şefii de brigadă 120 m, care au realizat o înain­ într-un ritm susţinut a vitezelor
S.M.T.? ba şî orz pe 40 ha. lă plantă. a) C A C. din Slremî, organizalia de stabiliţi a conduce aceste lucrări, tare de peste 110 m.l. in galeria de avansare in galerii şi suitori
RĂSPUNS: Pînă în prezent pu­ Incepind recoltatul de îndată ce la­ Paralel ou recoltatul, 90 ha au fost partid de aici. vor Irebui să mobi­ s-a organizat o consfătuire )a ni­ direcţională. şi pe această cale se va obţine
tem afirma că atît mecanizatorii nurile au dai in ptrg. ei au reuşit eliberate dc paie. iar pe 80 ha s-au lizeze toate forţele existente, să or­ velul Trustului aurului Brad, Demn de menţionat este rezul-
cit şi maşinile lucrează bine, rea- oa in urmă oi aproape 10 zile să ter­ executai arături. De asemenea, In ganizeze cu mai multă chibzuinţă unde şeful de brigadă Botar IIic, (atul obţinut de brigada condu­ o creştere necontenită a produc­
lizîndu-se vitezele zilnice planifi­ mine recoltatul orzului, Iar de atunci scopul asigurării unor cantităţi spo­ munca pen ru a termina in epoca op­ de Ia Exploatarea minieră Roşia să de Muntcanu Visalon, care în tivităţii muncii.
cate de lucru. Printre mecaniza să înceapă de zor le recoltatul griu­ rite de furaje pentru animale, pînă timă recoltatul păioaselor. precum Montană, a dat relaţii privind sectorul „1 Mai" al minei Musa­ Ing. LAPUŞCA AUREL
(orii care muncesc cu bune re­ lui. in prezent pe 30 ha colectiviştii din şi celelalte lucrări din actuala cam­ modul în care în luna aprilie a.c. riu a realizat 35 m.l. de suitor şeful Exploatării miniere
zultate putem aminti pe tov. Io Cu ajutorul celor două ©ombine pe Răhău au insămîntat porumb furajer. panie agricolă a reuşit să obţină 262 m.l. într-un dublu armat. Barza
sif Homorodeanu şi Constantin oare lucrează mecanizatorii VasiJe
Prlmţiu care deservesc G.A.C. Bisc5 şi Maxim Neagă, alături dc
din Pricaz, losif Curuţiu de la care au muncit 320—350 de colecti­
G A C. din Şibot etc. vişti. pină in prezent la gospodăria
Trebuie să amintim însă că s-au agricolă colectivă din Răhău s-a re­

Sfau combinele în lan...

Pentru ca lucrările în unită­ combine au început să apară
ţile agr kt le să se desfăşoare in defecţiuni din care cauză ore
cele mai bune condiţii, sta*ul întregi ea n-a putut fi folosită.
nostru a înzeslrat SMT urile In ziua de 16 iulie am întilnit
cu numeroase utilaje şi maşini o altă combină defectă în lanul
ca : tractoare, combine, scccră- cu grîu al G A.C. din Bretea. Oa­
tori legători etc. In generat aces menii se uitau neputincioşi la
te utilaje sînt mînuitc de oameni ca. In cele din urmă au mers la
pricepuţi’, de tineri entuziaşti Dobra după piesă de schimb...
cu o inaltă calificare şi dau re dar au adus o altă* piesă. A tre­
zuftate din cele mai bune. Ase buit să se meargă din nou la
menea posibilităţi au fost create Dobra, să se piardă timp pre­
şi la SMT. Dobra din raionul ţios. Şi toate acesle defecţiuni
llia. înaintea începerii campa din cauza reparaţiilor de slabă
niei agricole de vară conduce calitate efectuate de S.M.T. Do
rea S M.T. Dobra era împăcată bra.
cu gîndul că toate utilajele şi Lucrările din campania de
maşinile au fost reparate şi re vară sînt în plină desfăşurare.
vizuite şi că ele vor funcţiona Conducerea SM T. Dobra are
ireproşabil. Dar, abia s-a înce­ datoria să ia toate măsurile ast
put Ia recoltarea cerealelor şi fel ca tractoarele, combinele şi
primele defecţiuni au apărut. celelalte maşini şi utilaje să
Să dăm cîteva exemple. funcţioneze perfect. Numai aşa
Gospodăriei agricole colective îşi va aduce contribuţia nece­
din Dobra î-au fost repartizate sară la reuşita campaniei din
3 combine. Chiar din prima z.i această vară.
de la intrarea în Ian, la una din V. A. VEDERE GENERALA A ORAŞULUI PETRILA.