Page 60 - 1963-07
P. 60
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2661
La Moscova a sosit Mari mişcări greviste în Italia
ULTIMUL $TU)l o delegaţie
ROMA 17 (Agerpres). — sindicatelor dreptul la existenţă au
guvernamentală La îndemnurile guvernului Leone numai pe plan naţionaJ, nu numai In
a R.D. Germane de a se stabili „pacea 60cladă“, oa oraşe şl provincii, cl sl direct la lo
menii muncii din Itialia au răspuns cul de muncă, pe şantiere. După cum
MOSCOVA 17 (Agerpies). — TASS prin slrlngerea rînduriflor lor în Pa se ştie, meLalM'qlştli italieni, care au
transmite: ta ofensivei monopolurilor asupra ni
Potrivit înţelegeri» Intervenite în velului de trai şl drepturilor oameni reuşit pentru prima oară In Istoria
tre guvernele Uniunii Sovietice şl lor muncii. mişcării muncitoreşti din această ta
Republicii Democrate Germane, la La 16 Iulie s-a anunţat hotărfrea ră 6ă obţină In Iarna anului trecut
Tratativele tripartite de la Moscova Dezbateri la O.N.U. în legătură Moscova a sosit o delegaţie guver sindicatelor de a dedlana la 1B Iulie adoptarea de către patroni a unei re
privitoare la interzicerea experienţelor nucleare namentală a R.D.G. condusa de grevă generală a muncitorilor con vendicări similare, au trebuit mal tn-
Lothar Bolz, vicepreşedinte aj Consi
cu situaţia din Aden structori, una din cefle mal numeroa tli să ducă o luptă grea, «are, adesea,
MOSCOVA 17 (Agerpres). — TASS şi tehnicii al Marii Britanii, si consi liului de Miniştri şl ministru «1 «fa se categorii de oameni al muncii a luat forme extrem de ascuţite şl
transmite i lierii lor s-au Intllnit din nou şt au NEW YORK 17 (Agerpres). - Reluind Ideile principale ale rapor cerilor externe. Italieni.
In comunicatul oficia] despre con realizat un progres In pregătirea In cadrul Comitetului ONU. pen- tului întocmit de membrii subcomi La Moscova delegaţia va avea con La această grevă, oare va dura 24 care nu a încetat aproape lot anul.
tinuarea schimbului de păreri între unor prevederi ale acordului privitor Lu aplicarea Declaraţiei cu privire tetului, rezoluţia cere guvernului en sultări în probleme de politică exter de ore, vor participa, după cum se De patru Iunt continuă lupta gre
reprezentanţii U.R S.S., S.U.A. sl la interzicerea experienţelor nucleare la acordarea independentei ţărilor şt glez să garanteze dreptul poporului nă oare Interesează cele două părţi. presupune, un mfilion de oameni. vistă a muncitorilor de la 15 fabrici
Marii Britanii, dat publicităţii la In atmosferă, Sn spaţiul cosmic şi sub popoarelor coloniale continuă dez din Aden Ia autonomia internă cit Delegaţia a fost Inttmpinată de Lupta începută de constructori pro de sticlă ale societăţii *Salnt-Gobin\
Moscova, se spune : apă. A avut loc, de asemenea, un baterile pe marginea raportului în mal curînd posibil. Ca prim pas spre Andrei Gromlko, ministrul afacerilor mite să se transforme întir-un grav
„La 17 iulie, Andrei Gromlko, mi 6chimb de păreri In alte probleme tocmit de subcomitetul O.N.U., În externe al U R.S.S., mareşalul Gredco, conflict social anul acesta La baze In această perioadă, din oauza gre
nistrul afacerilor externe al U.R.S.S.. sărcinat să cerceteze situaţia din acordarea autonomiei interne rezo prim locţiitor all ministrului apărării acestui conflict ee află revendicarea velor s-au pierdut 800.000 ore de lu
luţia propune organizarea de alegeri
Averell Harr.iman, secretar de stat care prezintă interes reoiproc, Aden. al U.R.S.S. şi de alte persoane. oamenilor muncii de a se recunoaşte cru, ceea ce a însemnat pentru oa
adjunct aj S.U.A., lordul Hallsham, Următoarea Inlllnlre va avea loc După cum se ştie, guvernul englez generale pe baza votului universal menii muncii o pierdere de 250 mi
ministrul pentru problemele ştiinţei la 1® iulie". nu a permis membrilor acestui sub sub supravegherea reprezentanţilor In Senegal şi Coasfa de Fildeş lioane lire din suma totală a sala
O.N.U De asemenea, In rezoluţie se
comitet să viziteze Adenul sl Fede cere abrogarea tuturor legilor oare riilor, Ou toate acestea, muncitorii
raţia Arabiel de sud. Din această Îndrăgesc libertăţile publice, precum Adoptarea unor măsuri împotriva Portugaliei declară că stnt gata să faoS noi sa
Recepţie la Kremlin în cinstea participanţilor cauză, ei au fost nevoiţi să viziteze şt a tuturor măsurilor extraordinare,
in lunile mal şl Iunie o serie de ţări eliberarea deţinuţilor politici, Înceta şi a Republicii Sud-Africane crifici! şl că nu vor înceta lupta pl-
la Festivalul internaţional al tilmului din Africa şl Orientul arab pentru rea acţiunilor represive împotriva nfl cînd proprietarii fabricilor nu vor
a se documenta astfel asupra situa DAKAR 17 (Agerpres). — lor portughezi şl sud-afrloanJ le este face concesii. Greviştii luptă pentru
ţiei din Aden. poporului etc., precum şl evacuarea Un comunicat publicat la 16 Iulie, Interzisă rămfnerea pe teritoriul Se
MOSCOVA 17 (Agerpres). — tea participanţilor la cel de al II!-lea bazei militare engleze din colonia In urma unei şedinţe a Consiliului de negalul^ Toate aceste măsuri pre ma|orarea salariilor.
La 16 iulie, Ministerul Culturii al Festival internaţional al filmului La 16 Iulie, 7 membri al Comite Aden. Primul succes l-au obttnut 10.000
U.R.S.S. şi Comitetul de stat unional- La recepţia care *-a desfăşurat tului O.N.U. pentru aplicarea Decla Miniştri al Senegalului, anunţă că cizează comunicatul, se aplică Ime de munoltorl de la Fabrica de ţesă
republican pentru cinematografie de raţiei cu privire la acordarea Inde Câutind să Împiedice luarea de această tară a rupt relaţiile consulare diat. turi „Lanerossi" din Vlncenze. După
Coasta de Fildeş a anunţat, la rin
pe lingă Consiliul de Miniştri al într-o atmosferă caldă, prietenească, pendenţei ţărilor şl popoarelor colo măsuri eficiente in vederea tradu cu Portugalia. Guvernul a hotărit In
U.R.S.S. au organizat în marele Pa au participat cineaşti din peste 50 niale — Carabodgla, R.A.U., Iugosla cerii în viată a propunerilor făcute terzicerea traversării şpaltului aerian dul et, la 16 Iulie, că au fost anulate 0 zile de grevă, et au constrlns ad
al Senegalului, aterizarea şt acosta
toate tranzacţiile comerciale cu Por
lat al Kremlinului o recepţie in oins- de ţări, via, India, Mali, Siria şi Tanganioa de membrii subcomitetului, repre ministraţia întreprinderii «â fie de
au propus un proiect de rezoluţie In zentantul englez a făcut tn cadrul rea avioanelor st navelor portugheze tugalia şl Republica Sud-Afrtcană. aoord cu tnoeperea tratativelor cu
care se subliniază că situaţia din comitetului o declaraţie in care a şt sud-afrlcane pe teritoriul senega- Totodată, guvernul acestei ţări a ho- privire la satisfacerea revendicărilor
Aden, care >e înrăutăţeşte continuu, calificai raportul ca „inexact şi ten lez. Pe de altă parte, comunicatul tărît închiderea porturilor şl aeropor
Pentru lărgirea comerţului internaţional constituie un pericol serios pentru denţios" şi inacceptabil pentru gu anunţă Interzicerea vtnzărll tuturor turilor pentru avioanele şl vapoarele lor. Muncitorii de la această fabri
pacea şi securitatea internaţională. vernul englez. mărfurilor provenite din Republica că luptă pentru îmbunătăţirea situa
NEW YORK 17 (Agerpres). — internaţionale văd In lărgirea comer Surf-Afrlcană şl Portugalia. Cetăţeni sud-afrlcane. ţiei lor materiale.
După cum anunţă agenţia United ţului internaţional o mai bună posi
Press International, Harvey Williams, bilitate pentru sporirea producţiei, întreaga Franţă cuprinsă de grevă Ţările asiatice sprijină acţiunea statelor africane
preşedintele Comisiei pentru pro folosirea forţelor de muncă şl dez Criza politică din Olanda
blemele de politică economică a Ca voltarea economică. De aGeea, et în Consiliul de Securitate
merei Internaţionale de comerţ, luînd vor sprijini cit se poate de activ PARTS 17. — Corespondentul Ager- raalll, muncitorii de la centralele continuă
cuvlntul la o conferinţă dc presă la eforturile guvernelor lor îndreptate prei, T. Vornlcu transmite: electrice, urmaţi apoi de cel din toa NEW YORK 17 (Agerpres). - Ghana, Maroc, Filipine (membre ale HAGA 17 (Agerpres). —
te celelalte sectoare ale economici
clubul presei străine din New York. spre continua lărgire a comerţului întreaga Franţă a trăit miercuri franceze. Timp de cîteva ore doar Agenţiile de presă relatează că ţă Consiliului de Securitate), India şl Agenţiile occidentale de presă re
a declarat că conducătorii cercurilor internaţional alît cu mărfuri indus sub semnul luptei duse de poporul spitalele, clinleile şl casele de naş rile asiatice, membre ale O.N.U., au Irak, care urmează să prezinte cele
de afaceri din întreaga lume spri triale sft şi agricole". muncitor pentru apărarea dreptului teri din Paris au fost alimentate cu hotărit să sprijine acţiunea statelor două cazuri în faţa Consiliului de latează că criza de guvern din Olan
jină cu hotărire încercările Îndrep Williams s-a Întors la New York său la grevă, primejduit prin proiec curent electric şl cu gaze, trenurile africane în cadrul Consiliului de Securitate Totodată, membrii acestui da, care a intrat în cea de-a treia
tul de lege guvernamental care se
tate spre lărgirea comerţului inter de la sediu) din Paris al Camerei discuta In aceeaşi zl fn Adunarea electrice, metroul, posturite de radio Securitate. grup vor avea consultări eu alte de lună, s-a agravat. După ce la 15 iu
legaţii, tn special cu delegaţiile ţă
naţional. Inlernaţionale de comerţ, unde a Naţională franceză. După cum se şl televiziune şi-au întrerupt activi După cum se ştie. Consiliul de rilor din America Latină, pentru a lie Jan de Quay, fostul prim-ministru
Harvey Williams a subliniat că avut loc o întilnire a conducătorilor ştie, acest proiect de lege, respins tatea. Lucrătorii de la numeroase Securitate urmează să se întilnească cunoaşte punctul lor de vedere asu al Olandei, cel de-al doilea om po
„conducătorii cercurilor de afac.'ri cercurilor de afaceri din 21 de ţări. tn unanimitate de toate organizaţiile oilcil de poştă, telegraf şl telefon la 22 itilie la cererea a 32 de state pra acestor probleme. litia însărcinat cu formarea noului
africane pentru a discuta politica de
sindicate franceze, conţine o serie de din Franţa au declarai o grevă de apartheid din Republica Sud-AfrlC9- Intr-o declaraţie făcută la 16 Iulie, guvern, «-a prezentat la palatul re
prevederi care amputează considera 24 de ore» astfel că distribuirea seri* nâ şl situaţia din coloniile portughe ministrul de externe aj Republicii gal pentru a Informa pe regina lu-
bil dreptul la grevă al lucrătorilor sorilor şl telegramelor a fost pra:1lc ze africane.
Acţiuni represive împotriva populaţiei din serviciile publice, puntnd astfel paralizată fn numeroase departamen Sud-Africane, Ertc Louw, a anunţai liana eă nu a reuşit să formeze un
In pericol drepturile şi libertăţile te franceze ca, de exemplu, Rhonc, In cadrul unei întllniri care a avut că R.S.A. nu va partlolpa la lucră guvern, la 16 Iulie, anunţă agenţia
de culoare din S.U.A. fundamentale ale oamenilor muncit Isere, Aube, Var, Meurtheet-Moselle loc la 16 iulie, delegaţiile celor două rile Consiliului de Securitate şi că France Presse, regina a Însărcinat
tn general. şl altele. continente au hotăilt crearea unui s-ar putea să nu participe niol la pe Van Marljnen, ministrul agricul
WASHINGTON 17 (Agerpres). — ca urmare a alăturării unor militari grup de lucru formal, potrivit reco
Agenţia United Press International americani demonstraţiilor pentru apă La chemarea celor trei mart cen Greva a cuprins practic toate ra mandărilor Conferinţei de la Addis- viitoarea sesiune a Adunării Gene turii în fostul guvern, să încerce să
murile economici franceze. Zeci de
relatează că un grup de rasişti albi rarea drepturilor populaţiei de cu trale sindicale, C< niederaţla Gene ml! de metalurgişti şl muncitori din Abeba, din miniştrii de externe din rale a O.N.U. rezolve erlza politică.
au deschis focul împotriva unor loare şi arestarea la 14 iulie la Dan- rală a Muncit, Conlederaţla munci
persoane de culoare la Savannah ville (statul Virginia] a unui militar torilor creştini şl Force Ouvrl£re, Industria construcţiilor de maşini,
textillşti, funcţionari de bancă au
(statul Georgia), rănind grav un tn uniformă, care purta un drapel acţiunile greviste au Început tncă din La Saigon au reînceput puternice demonstraţii
participat la această grevă. In lot
negru. Rasiştii se aflau Intr-o maşi american in Irunlea unei demonstraţii zorit zilei de 17 Iulie. In primele ore cursul zilei au avut loc mari mitin
nă oaie parcurgea în viteză una
din străzile oraşului. anliraslste ale dimineţii au Intrat in grevă ha- guri la care zecile de mii de parti
Paralel cu acţiunile de intimidare cipanţi au protestat Împotriva pro antiguvernamentale ale budiştilor
de acest gen, puse la cale de rasişti, iectului de legi guvernamental. Zeci
autorităţile Iau la rindul lor măsuri „Armata noastrâ nu a suferit de delegaţii s au prezentat tn cursui SAIGON 17 (Agerpres). —
după-amiezi! la Adunarea Naţiona ascultat cuvlntărl rostite de conducă semn de protest împotriva persecu
represive împotriva participanţilor la nici o înfrîngere" lă pentru a cer^ deputaţilor să res Agenţiile occidentale de presă re torii lor. ţiilor la care stnt supuşi de către
demonstraţiile de protest ale popu pingă proiectul de lege guverna latează că la 16 Iulie au reînceput Un reprezentant al clerului budist autorităţile dlemlste.
laţiei de culoare împotriva segrega — declară şeful sfatului major al kurzilor— mental. la Saigon demonstraţiile budiştilor a anunţat după demonstraţie că mal In dimineaţa zilei de 17 Iulie peste
ţiei rasiale. După cum relatează agen In ciuda acestei stări de spirit ca împotriva regimului diemlst Peste mulţi preoţi vor Începe o grevă a 1.000 de credincioşi budlştl au orga
ţia UPI, politia a arestat la Charles BAGDAD 17 (Agerpres). — care In acelaşi timp este şeful sta 150 de budlştl au demonstrat In ta foamei de 48 de ore pentru a protes nizat o demonstraţie In laţa unei pa-
Agenţia Assorialed Press a trans tului major al kurzilor. Ibrahim Ah racteristice pentru întreaga ţară, încă ţa ambasadei americane protestind ta Împotriva regimului diemlst. El
ton 55 de negri eare participau la mis la 17 i»ilie un reportaj al cores med a subliniat că tn decurs de o de la prezentarea acestui proiect de împotriva persecuţiilor la care sit.l a arătat că greva foamei va 11 urma qode din centrul oraşului. Potrivit
o demonstraţie ajitisegregatioaistă. pondentului său Efthyvoulos, care. lună de operaţiuni militare, armata lege în Adunarea Naţională s-a pre supuşi credincioşii budlştl de către relatărilor corespondentului din Sai
La Thomasville (Carolina de nord), tn ciuda faptului că autorităţile ira Irakiană nu a reuşit să ocupe docît văzut că există puţine şanse pentru autorităţile dlemlste. In dura spre tă de noi sinucideri publice. După gon al agenţiei United Press Inter
au fost arestaţi 40 de negri, care au kiene i-au Interzis, ca şi tuturor co oraşul Koysandjak, aflat la circa 70 a obţine respingerea lui, dat (itnd ambasada americană. demonstranţi' cum se ştie, un preot budist s-a sinu national, autorităţile dlemlste au mo
blocat intrarea în clădirea teatru jocul automat al voturilor pe care-l cis la 11 Iunie dindu şl foo Intr-o bilizat puternice forţe poliţieneşti
respondenţilor străini, să intre în de kilometri nord-vest de Klrkuk. s-au ciocni! cu unităţile de politie plată publică tn semn de protest îm înarmate cu pistoale automate şl
lui local pentru a protesta împotriva KiirdistJiuil irakian, a reuşit să pă De la începutul noilor operaţiuni mi asigură majoritatea guvernamentală trimise In grabă pentru a Împiedici potriva persecuţiilor organizate de
grenade cu gaze lacrimogene care
interzicerii participării populaţiei de trundă In regiunea operaţiunilor mi litare, a subliniat Ahmed, armata din parlament. Reprezentanţii parti demonstraţia să la amploare. Poliţia autorităţile dlemlste, pentru a atrage au cerut demonstranţilor să ae Îm
culoare la spectacolele teatrului. De litare şi să se tnltlnească cu o serie noastră nu a suferit nici o înfrînge dului comunist, socialist şi al celor a încercat să oprească înaintarea de atenţia opiniei publice asupre situa prăştie. Poliţiştii au înconjurat pa
monstraţii ale populaţiei de culoare de conducălori al patrioţilor kurzi. re, Pierderile noastre nu sînt mari, talte grupări din opoziţie au condam monstranţilor blocînd străzile cu ve ţiei budiştilor sud-vletnamezl. goda cu slrmă ghimpată. Numeroşt
au continuat sâ albă loc şi tn dife „La mai bine de o lună de zile ele clfrindu-se la eîteva zeci de oa nat cu vehemenţă pe baza unei strîn- hicule, dar budlştlt au reuşit să trea Demonstraţia de marţi pune capăt demonstranţi au reuşit să străpungă
rite cartiere din New York. de la începerea operaţiunilor mili meni. In acelaşi timp, armata kurzi se argumentări clauzele principale că peste baraje şl să rupă cordoa unul aşa-zls armistiţiu, fn vigoare de cordonul poliţiştilor. In urma ciocni
Ministrul de război al S.U.A., Ro- tare tn nordul Irakului, scrie cores lor a provocat pierderi serioase tru nele poliţiştilor. Timp de 2 ore, trans la 16 iunie fntre autorităţile dlemls rilor care au avut loc Intre poliţie
pondentul, kurzii au reuşit să opreas pelor guvernamentale, luînd numeroa ale proiectului de lege guverna mite agenţia Reuter, demonstranţii au
bert McNamara, a emis la 16 Iulie te şl biserica budistă. După cum se şl demonstranţi au fost rănite nu
că înaintarea armatei irakiene şi se trofee sl prizonieri. mental. strigat Tozlncl antldlemlste >1 au
un ordin care interzice participarea s3-şl păstreze conlrotul asupra în ştie, la acea dată Intre reprezentan meroase persoane. Poliţia a arestat
militarilor la demonstraţiile anlira- tregului teritoriu al Kurdistanului ţii celor două părţi Intervenise un peste 200 de demonstranţi.
raţiunilor militare asupra principale 18 iulie — Ziua Omanului
siste. Această măsuiă a fost luată irakian Trupele irakiene şi-ou con acord In virtutea căruia autorităţile Ciocniri cu poliţia au avut loc şt
centrat atenţia *n desfăşurarea ope dlemlste promiteau să înceteze per fn piaţa principală a oraşului unde
secuţiile împotriva budiştilor. Acor* budlştlt au organizat o altă demon
lor oraşe din Kurdlstan, Moşul, Kir- dul a fost Insă fncălcat de autorită straţie de protest. După cum subli
„Minnteman" kuk, Erbil şi Snlelmanya. Unele gar Exprunindu-şi solidaritatea cu lupta lişti fi agenţii lor au instituit un crunt intensificat campania de represiuni fi ţile dlemlste care s-au folosit de în niază agenţiile de presă, la 17 Iulie
a explodat în aer nizoane se găsesc in ctteva puncte dreaptă a poporului din Onum, Con regim de teroare, incercind in acelaşi arestări, Sint aruncaţi în închisori li treruperea demonstraţiilor pentru a la Saigon au avut loc mal multe de
rurale izola'e. Drumurile dintre ora siliul de solidaritate al ţârilor Asiei timp să semene vrajba intre diferitele derii naţionalişti fi reprezentanţi ai opera arestări In rindul budiştilor şi monstraţii de mai mică amploare fn
NEW YORK 17 (Agerpres). — şe au fost însă tăiate dc kurzi. Co fi Africii a hotărit acum trei ani ca triburi pentru a scinda poporul Oma organizaţiilor din Oman care refuză a restrfnge libertatea de mişcare a faţa pagodelor din oraş.
Agenţiile de Informaţii anunţă că municaţiile dintre ele stnt posibile ziua de 18 iulie să fie proclamată nului. să-fi exprime loialitatea faţă de sultan, acestora. Conflictul dintre budlştl şl Agenţia Associated Press sublinia-
racheta balistică Intercontinentală numai in condiţiile In care coloa „Ziua Omanului". Anul acesta, pa Lupta care se dă pe cîteva mile pă cunoscut ca om al monopolurilor en autorităţile dlemlste a reizbucnlt ast ză că „fn timp ce Iniţial budlştlt ce
„Minnteman" a explodat In aer la nele torţelor armale guvernamenta trioţii din Oman intxmpină ziua de trate de nisip, după cum recunoaşte gleze. Jelui acestor acţiuni, după cum fel cu o vigoare şl mal mare. reau numai libertate şl egalitate re
cinci secunde după ce a fost lansată le sînl Insolite de tancuri". IS iulie cu noi succese tn lupta pen chiar ziarul londonez „Sunday Express*, a declarai recent fi feful reprezentan ★ ligioasă, în ultimele săptămlnl lupta
de pe poligonul de la Cap Canave- Corespondentul agenţiei Associated tru independenţă. Ei continuă cu ho- este direct legată de interesele mono ţei Omanului din Cairo, este de a în SAIGON 17 (Agerpres). — lor s-a dezvoltat sub lozinca dreptăţii
ral. Schijele Incandescente ale rache Press a avut o întrevedere cu Ibra- tărire fi dîrzenie lupta împotriva co- polurilor petrolifere britanice. Aceas lătura pe toţi c€i care se pronunţă In capitala Vietnamului de sud sociale şl înlăturării regimului poli
tei au căzut asupra poligonului. Au him Ahmed, secretarul general al lonialiflilor englezi. ta este o luptă pentru petrol fi in împotriva colonialiflilor fi luptă pen continuă demonstraţiile budiştilor tn ţist din Vietnamul de sud".
Izbucnit tnccndtl tn citeva locuri. ■ Partidului democrat din Kurdistan, Omanul are o suprafaţă de 212.000 fluenţă în Orientul Mijlociu. Bogăţiile tru independenţă naţională, înainte ca
km p. fi este situat In extremitatea de petroliere ale Omanului sint uriafe. reprezentantul special al secretarului
sud-est a Peninsulei Arabe. Micul, dar Deşi subsolul acestei ţări este foarte general al O.N.U., care urmează să fn- Declaraţiile liderului laburist H. Wilson
Cercetări în legătură cu evenimentele viteazul său popor de 550.000 de lo puţin explorat, există temeiuri să se tocmească un raport cu privire la si
cuitori a avut de înfruntai, în cursul presupună că acolo există de aseme tuaţia din Oman. să sosească in aceas LONDRA 17 (Agerpres). — son şt-a reafirmat opoziţia 6a faţă
sîngeroase care au avut loc la Salonic ultimelor trei secole. atacurile succe nea minereuri de fier fi cupru, precum tă ţară. In cadrul unul Interviu televizat la de acordarea armei nudeare Germa
sive ale colonialiflilor portughezi, fran li huilă Colonialiftii au bombardat sălbatec 16 iulie, liderul Partidului Laburist niei occidentale şl a combătut „teo
ATENA 17 (Agerpres) — nelor Asfaliel (poliţia secretă greacă). cezi, olandezi fi englezi. încercările co Petrolul din Oman. scrie „Chicago oraşele şi solele, aşezămintele triburi din Anglia, H. Wilson, s-a pronun ria" cercurilor conducătoare din
Sub presiunea opiniei publice, în Din dispoziţia procurorului, arată loniali fiilor de a-l ingenunchia au fost Daily News*, a fost împărţit intre so- lor nomade. Calculul colonialiştilor ţat Împotriva planului american de S.U.A., potrivit căreia crearea forţe
Grecia continuă cercetarea Împreju agenţia Reuter, au fost arestatl unul insă sortite eşecului. Infrinţi in războ cietaleo americană .,Citys Service Oii englezi era să pună capăt repede re creare a aşa-zlselor forţe nucleare lor nucleare multilaterale ale N.A.T.O,
multilaterale ale N A.T.O E] a criti
n
rărilor în oare s-a produs atacul ele din funclionariî superiori ai Asfaliei iul din 1913—1920. colonialiflii bri Co fi societatea engleză „Irak Pe zistenţei triburilor slab înarmate şi ar constitui, chipurile, o piedică tn
mentelor neofasciste împotriva parti din Salonic şi Xenofon Yosmas, con tanici s-au văzut nevoiţi să încheie un troleum". Tranzacţia a fost încheiată dezbinate. Dar, potrivit zicalei: „So cat totodată poziţia echivocă a pre oalea planurilor RFC. de a-şi con
cipanţilor la adunarea partizanilor ducătorul organizaţiei neofascisic din tratai în care au recunoscut suvera in spatele fi in detrimentul popoare coteala de acasă nu se potriveşte cu mierului britanic Maomtllan asupra strui o armă nudeară proprie.
planului american, adoptată cu prile
păoii de la Salonic din 22 mol, în Salonic, care In onli ocupaţiei hille- nitatea ! maniatului Omanului. Dar lă lor arabe America. sublinia recent cea dm tirg'. lucrurile nu au mers Potrivit agenţiei Reuter, liderul la
timpul căreia a fost asasinat deputa riste a Greciei a colaborat cu hille- comia colonialiflilor englezi nu s-a ziarul „Al Masa", tare apare la Cairo, deloc uşor, aşa cum şi-au închipuit co jul recentelor convorbiri cu preşedin burist s-a pronunţat, de asemenea,
tul Lambrakîs, lupllîlor penlm pace rlşlii. Xenofon Yosmas, oare a părăsit potolit, cu atU mai mult cu cit pozi a preluat conducerea forţelor imperia lonialiştii englezi şi aliaţii lor ameri tele Kennedy. Macmlllaji, a precizat împotriva furnizării de armament bri
liderul laburist, a manifestat Interes
şi democraţie. Grecia împreună ou trupele fasciste, ţia strategică deosebită a Omanului, liste care luptă pentru înăbufirea miş cani După ce s-au refăcut in urma faţă de planul american, dar avţnd tn tanic Republloll Sud-Africane atlt
După cum subliniază ogenlia Reu a fost condamnat la întoarcerea în descoperirea unor bogate zăcăminte de cării de eliberare naţională in Orien primei lovituri, patrioţii din Oman au timp cît sl această tara continuă po
ter, s-a constatat că o parte din vina tară la moarte pentru colaborarea cu petrol fi alte bogăţii ale subsolului tul Mijlociu fi in special împotriva in pornit o luptă organizată împotriva vedere apropiatele alegeri parlamen litica de apartheid, promovată de gu
pentru evenimentele sîngeroase, care ocupanţii fascişli, dar a fost eliberat omanez au sporii pofta monopoluri dependenţei Omanului. Reprezentanţii colonialiştilor invadatori Această tare el n-a acordat planului un spri vernul rasist al lut Verwoerd.
au avut loc la Salonic, revine orga după numai 5 ani de închisoare. lor britanice Astfel, in decembrie 1955, monopolurilor americane au sprijinit luptă durează de aproape opt ani. Is jin entuziast. Pe de altă parte, WU-
lolosindu-se de sultanul marionetă al la O N U . pe colonialiflii englezi, cind toria Omanului dovedeşte că locuito
micului stat Maskat, învecinat cu Oma la cea de-a XVl-a sesiune a Adună rii acestei ţări nu acceptă să fie scla
Creşterea taxei de scont în S.U.A. nul. trupele engleze au început o nouă rii Generale a ONU a fost dezbă vii nici unei ţări străine. Nu încape Arestări în rîndurile membrilor „Mafiei"
invazie. Pentru interesul magnaţilor tută problema intervenţiei Angliei in îndoială că ei nu vor depune armele
petrolului din City-ul londonez au că Oman fi cind, in ciuda cirdăfiei impe ROMA 17 (Agerpres). — lor teroriste ale „Mattel" din Stei-
WASHINGTON 17 (Agerpres). — tele Unite n unei părţi a capitaluri pină cind nu vor obţine victoria de lla şl au emis de asemenea, mandate
Banca federală a S.U.A. a anunţai, lor caire găsesc în prezent plasamente zut numeroase victime Multe locali rialiste, agresiunea Angliei in Oman plină asupra colonialiştilor. Poporul Agenţiile occidentale de presă re de arestare împotriva mal multor
la 16 îulic, ridicarea laxei de ssont rentabile pe pieţele internaţionale, tăţi din Oman au fost rase de pe su n fost condamnată In rezoluţia adop omanez. a declarat recent Abdnlah latează că autorităţile Italiene con membri al acestei organizaţii care
de la 3 la 3,5 la sută. Această măsu agravînd astfel ceea oe presa denu prafaţa pămîntului, dar, in pofida vă tată cu acest prilej se recunonftc Ghazali. membru al Consiliului Revo tinuă să opereze arestări în rîndu-
rlle membrilor „Mafiei", organizaţie continuă să se afle ascunşi dar care
ră a fost luată pentru a se putea face meşte „hemoragia dolarului", ditei lor superiorităţi militare, cotro dreptul Omanului la libertate fi inde luţiei dm Oman. va continua lupta
lată deficitului persistent aj balanţei Comcntind creşterea taxei de pitorii nu au putut infrmge împotri pendenţă si se relevă necesitatea lichi pină la cucerirea deplinei independenţe teroristă care activează fn sudul Ita au fost denunţaţi de acoliţii lor fn
internaţionale de plăti a S.U.A. Creş scont, agenţia France Presse relevă virea hotărită a curajosului popor dării regimului de ocupaţie din aceas a ţării sale. liei fn Interesele marilor latifundiari timpul anchetelor.
Potrivit agenţiei France Presse, în
terea taxei de scont coincide ou că „specialiştii 6e întreabă dacă omanez. $i nu au putut să ocupe în tă ţară De atunci a trecut aproape Cu prilejul zilei de 18 iulie, „Ziua După cum subliniază agenţia Fran
elaborarea unui mesaj special al pre această măsură şl Înăsprirea pe care tregul teritoriu al ţării. Trupele en un an. dar starea de lucruri nu s-a Omanuluiîntreaga omenire iubitoa noaptea de 15 spre 16 iulie, autorită ce Presse, poliţia din Palermo a reu
şedintelui Kennedy, care urmează sS riscă să o provoace în politica de gleze nu au reufil să pătrundă in re modificai cu nimic. Colonialiflii fi neo- re de pace se declară solidară cu lupta ţile din Palermo au arestat un nou şit să prindă pe Francesco Troncale,
fie transmis joi Congresului şl care credit nu va avea un efect contrariu, giunea muntoasă Djebel Ahdar, apă eolonîaliftii continuă să ignoreze rezo poporului din Oman, victimă a buşi- grup de 50 de persoane, membre ale unul dintre teroriştii cel mal temuţi,
se referă la măsurile pe care guver antrenlnd reducerea nJvelulul cererii rată cu străfnicie de partizani, care luţia Adunării Generale a O N U . , să- ness-ului petrolului ji colonialiştilor şi „Mattel". La domiciliul acestora au şeful local al „Maltei*, dtn Blsacqul-
nul american îe-a luat şi intentionea în Statele Unite şi încetinirea activi s-au întărit in munţi fi continuă de virfind numeroase nelegiuiri. O mărtu ii urează ca această luptă să fie încu fost confiscate un număr mare de no, tn momentul cind acesta tşt pă
zâ să le ia pentru a frina creşterea tăţii eoonomiae generale înr-un mo acolo lupta pentru eliberarea patriei rie in acest sens o constituie fi faptul nunată de succes. arme de foc, precum şl cantităţi
constantă a defioituOui balanţei in ment în care şomajul este o proble lor. 'Această luptă este sprijinită dc că agenţiile de presă occidentale rela apreciabile de muniţii. Totodată, po răsea ascunzătoarea amenajată sub
ternaţionale de plăti. Creşterea taxei mă tot atlt de gravă ca şi dezechi întreaga populaţie dc pe teritoriile co- tează că în ultimul timp autorităţile I. DRAGUŞANU liţia a arestat şt doi afacerişti care parchetul din apartamentul său, In
de scont urmăreşte reţinerea in Sta libru] batantei de plăti". | tropite. cu toate că ocupanţii colonia colonialiste britanice din Oman şi-au Comentator Agerpres procurau material explozibil grupuri care trăia de aproape doi ani.
Redacţia şl administraţia ilarului iftr. 6 Martie or» 8, Telefon 168, 189, 75. 674. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.828 din 8 noiembrie 1940. — Tlperul i întreprinderea Poligrafică ,1 Mai Deva*
0