Page 67 - 1963-07

Pag. S
Nr. 2663 ORUMUl SOCIALISMULUI
irmair.Tara Tn-, laaMaBamtattu»
IWMMMMPH
A apărut nr. 311963 al Analelor Institutului
Pmbunătăţirea deservirii
de Istorie a Partidului de pe lingă C.G. al P.M.R.

popubţiei •—sarcină d@ seamă cu următorul cuprins:
La rubrica Articole, revista publi­ nie 1033)", de T. Georgcscu • „As­
că următoarele materiale: „Victoria pecte ale luptei contra dominaţie)
a cooperaţiei meşteşugăreşti dcilultlvă a socialismului In ţara capitalului străin In Rominia oglin­
noastră — rezultat al luptei mase­ dite) In presa comunistă din anii
lor populare conduse de P.M R.", dc 1930—1940". de N. Marca; „Acţiuni
Ridicarea continua a nivelului torie, încălţăminte, coafură şi M. Cernea ; „V. I. Lenln şi pregăti­ ale muncitorilor mineri din Valea
de trai al oamenilor muncii tunsori la constituit participa­ rea Congresului al II lea a) Jiului premergătoare luptelor din
impune cooperativelor meşteşu­ rea unor cooperatori din regiu­ P.M.S.D.R.", de V. N. Slepaoov ; august 1929 ele la Lupeni", de A.
găreşti lărgirea gamei de pres­ nea noastră la concursurile pe „Activitatea Partidului Muncitoresc Sirnlon. P. Mimtcanu ; „Problematica
tări, găsirea unor noi forme de ţara organizate de U.C.E.CO.M. Romiu pentru pregătirea şi Inlăptul- ziarelor de jabrică editate do P.G.R.
deservire, corespunzătoare cerin­ Pentru a cunoaşte cît mai mult rea actului revoluţionar al naţiona­ şl organi/.a(iile revoluţionare In anii
ţelor actuale. Comitetul executiv părerile populaţiei, cerinţele ei, lizării principalelor mijloace de pro 1929—1933", de I. Ncacşu, Gh. I. io*
al U.R.C.M. Hunedoara şi a în­ sau organizat In toate oraşele ducţlo din II Iunie 1948", de G. So- niţa ; „întrebări şi răspunsuri", OT?
dreptat activitatea înspre aceas­ raionale şi orăşeneşti regionale nca ; „Importanţa măsurilor antica­ gan dc propagandă al Comitetului
tă direcţie. Ca urmare, în ca­ consfătuiri cu populaţia. pitaliste de la sllrşilul amilul 1910 Central at Partidului Comunist din
drul celor 13 cooperative meşte­ Ca urmare a măsurilor între­ Şl din anul 19<J7 pentru Instaurarea Rominia 1932—1933, do O. Matlchcs-
şugăreşti existente în regiunea prinse cît şi a faptului că s-a dictaturii proletariatului tn Rominia", cu ; „Acţiuni de organizare şl de
noastră, in cursul semestrului I, ţinut scama de sugestiile popu­ de C. Olteanu j „Alegerile sindicale luptă ale mişcării muncitoreşti din
au luat fiinţă 22 uni taţi noi ca : laţiei, activitatea de deservire în din anul 1047 — moment Important Rominia în anii 1900—1904", de 1.
frizerii, boiangerii, tapiţerii, re­ unităţile cooperaţiei meşteşugă­ In lupta pentru unitatea deplină a l’clca ; „Unele materiale rctcrltoare
paraţii radio-tclevizoare, moto, reşti s-a îmbunătăţit simţitor. clasei muncitoare", de Gl». Ţuţiil; la Rominia existente tn arlilvelo de
reparat obiecte electrice de uz Acest lucru sc reflectă şi în fap­ „Sindicatele unitare şl rolul lor In stat din R.D.G.", db D. Ţuţu.
casnic, lustruit mobilă şi cură­ tul că volumul de comenzi în lupta P.C.R. pentru apărarea Intere­ La rubrica Recenzii se publlcS i
ţenie la domiciliu. semestrul l a.c. a crescut faţă selor celor ce muncesc şt retacerea A. Dcac „Mişcarea muncitorească
In vederea dezvoltării reţelei de aceeaşi perioadă a anului tre­ unităţii mişcării sindicale (1023— din Transilvania 1890—1893", dc N,
de unităţi, încă din anul 1960 cut cu peste 10 la sută. De ase­ 1029)", de N. Pctrcanu. Copofu şl N. L Lebcdev ; „Rominia
cooperativele au primit sprijin menea, numărul sesizărilor a în­ Rubrica Comunicări cuprinde: tn anii celui de al doilea război mon­
efectiv in construirea unor com­ registrat o scădere substanţială „Din lupta antifascistă a poporului dial". dc C. Nicolae, V. Zaharesca
plexe de deservire Piuă în pre­ faţă dc anii precedenţi. O serie rom In — 30 de ani de la crearea Revista mai cuprinde rubricile!
zent s-au dat în folosinţă 5 com­ de unităţi, ca cele dc croitorie Comitelului naţional antifascist (Iu­ Note bibliografice şl Informaţii.
plexe, în care funcţionează 47 bărbaţi (responsabil N. Gher-
unităţi — la Hunedoara, Petro­ man), coafură model (responsa­ Deşi se găsesc în plină campa- In Editura medicală
şani. Lupeni, Cugir şi Gurabar- bilă Maria Iortlache) din Deva, nie, colectiviştii din ‘Apoldul do
din alte gospodării colective \şi gă­ Cartierul de la marginea oraşuilui
7.a. De asemenea, pînă la sfîişi- centrul dc reparaţii ceasuri din Sus, Brunişca. Sălaşul Superior şi G. CALC.-l IA NU
tul anului 1963 vor mai fi ter­ Hunedoara (resp. L. Stănilă), I. STOICA
minate construcţiile a încă 4 croitorie bărbaţi din Sebeş (res­ sesc vrane să citească ziarul l/ciUrn ELECTROENCEEALGGRAFIE
complexe de deservirea popu­ ponsabil N. Lupşa), unitatea de a lua cunoftinfă de cele mai im­ ŞI ELECTROMIOCRAFIE
laţiei prevăzute cu 28 unităţi în tîmplărie din Sebeş şi-au cîşti- portante evenimente ce se petrec Cind, cn ani în urmă. se spunea oamenii şi măsurau de cum ieşea A avid dreptate moşul. Pe locul} (clemente de diagnostic clinic)
localităţile Deva, Simcrin, Haţeg gat un binemeritat prestigiu în in (ară şi peste hotare. ,.cartierul de la marginea oraşului* soarele şi pînă te lăsa întunericul. fostelor sătucuri s-a înăffat iui a- j
şi Zlatna. rîndul populaţiei, prin lucrările IN FOTOGRAFIE: Colectiviştii aceasta dc japt însemna căsuŞe mici. Prea ou umplut cimpia cu /ăr.işii Jevăral oraş, care pînă acum ort J Monografia se rclcră la accsto
de bună calitate pe care le efec­ din brigada a lll-a de cîmp din lor. Intr-O zi, unul mai in virsiă, J.005 apartamente, o şcoală cu fe­ două metode de explorare (Unică,
O atenţie sporită s-a acordat G.A.C. Brănişca citesc ziarul. îngropate parcă in pămint, sărăcie molodc care In ultimii ani s-ou Im­
amenajării şi dotării unităţilor tuează. şi mizerie Aşa erau cmtieiclc de Nică Paenar, se duse la ci : restre muri (copiilor le trebuia şcoa­ pus ca (clinici curente de investigare
existente. Punindu-se la dispozi­ Cu toate progresele făcute pe la margini de oraşe. Aşa a fost şi — Dacă nu vă « cu supărare, ce lă aici, de ce să meargă pînă in In cele mal diverse specialităţi me­
ţia cooperativelor credite în va­ linia îmbunătăţirii deservirii cartierul meu Acum e insă altfel laccli dumneavoastră pe imnşitrile centru), s-an deschis magazine, o po­ dicale. Aceste metode s-au dovedii
loare de peste 600.000 lei s a populaţiei, încă în activitatea Propuneri Are blocmi cu ferestre deschise spic istea 7 liclinică. un ghişeu poştal... Ca în- deosebit de utile In stabilirea diag­
reuşit ca in anul acesta 38 dc noastră se mai manifestă unele c oare, urc şcoală, magazine, străzi — Ce să facem moşule. — i-an tr-nn oraş adevărat. nosticului şi a prognosticului, pre­
unităţi vechi să fie renovate, deficienţe. Pînă în prezent nani care se înfăptuiesc largi străjuite de verticală E cel răspuns oamenii — construim ruse Aii dispărut drumurile desfundate cum şi in urmărirea rezultatelor te­
dîndu-lc un aspect modern. reuşit să asigurăm deschiderea mai tinăr cartier din oraş Certifi­ l-a privit neîncrezător hălrinul. şi iii locul Iar nu apărut străzi lingi, rapiei in variate boli sau stări pato­
Printre ele se numără cele de unor unităţi cu articole dc ma- Cu prilejul înlîlnîiilor cu de­ catul lui de naştere datează dc prin — Is trecut de o sută dc ani. dur spatii verzi, iar la ferestre şi pe logice tare afectează sistemul ner­
croitorie bărbătească, coafură şi rochinărie, reparaţii corsete, con­ putaţii, oamenii muncii pun în J9i7 dc cind mă ştiu, prin smircurile is- balcoane. Ilari. Nici un locatar nu vos şf sistemul muscular.
frizeriile din Deva, coafură Pe­ fecţionat şi călcat pălării, mobi­ centrul atenţiei mai ales proble­ Era intr-o diminrafă Caldă dc Ir.a nici oile nu pasc. dar mi-tc să face exccp(ie de la această regală Monogiaila ţine seama dc datele
troşani. frizerie Sebeş, reparaţii lă de comandă, reparaţii auto- mele gospodăreşti din localitatea august, re cîiiipin dc la marginea construieşti casc Du dacă zicefi nescrisă a noului cartier. Asia a fost (fie mal noi din literatura medicală
radio-telcvizoare Alba lulia, foto moto în oraşele Deva, Hunedoa­ respectivă. Sc lac astfel o seric oraşului s an oprit cifivn oameni. dnmncvoastră... prima grijă şi a lui Ştefan I.a.do, mondială, ogliii.liud fn acelaşi timp
Lupeni, frizerie şi coafură Ha­ ra, Petroşani şi altele, care să de propuneri menite să luc v la Furtmi cu ci apniatc. Trecătorii de Dc atunci au trecut aproape şase şef de biigadă la Pc/rila, şi a lui contribuţia cercetătorilor romini in
ţeg, croitorie pentru bărbaţi şi contribuie la deservirea multila­ îmbunătăţirea aspectului cdilita- pc şosea nici un i-an luat in sca­ ani Pe cimpia dc In margineu ora Constantin Popn cind s-a mulat din aceste probleme. Textul este comple­
Aninonsa, să pună flori. Si-an dat)
femei din Hunedoara şi altele. terală a populaţiei In uncie cen­ ro-gospodăresc etc. mă Dur ci. ingineri şi topometri, nu şuiul s-au înăl(ot macarale. zumze­ parcă intlhiiie. pentru a cairviefui tat cu figurt, Iu cea mai mare parto
Şi în oraşul Vulcan, cu prile­
tul maşinilor ce răscoleau pămintul
Concomitent cu dezvoltarea tre de comandă cum sini încăl­ jul intilnirilor dintre deputaţi şi (ost aceia care au pecetluit certifi­ trasee clecfroencelalogralice şl elec-
unităţilor existente Comitetul ţăminte „Progresul" din Alba Iu- cetăţeni «.1 in campania electorală catul dc naştere al noului cartier; se auzea pînă departe, iar oamenii, împreună aici. în imul cartier, mi­ tromlograllce, do marc utilitate prac­
salopete
Oi
în
imhrăcali
stropite
executiv al U.R.C.M. Hunedoara lia (responsabil Vasile Potintcu), s au făcut 123 de propuneri dife­ ei au înfipt adine în pămint ţă­ vai. sc-ntreccau parcă cu timpul. Ca nerii din Petriln, Aninoatn şi Dî.'ja tică.
Un are vrea să-şi facă mai frumoa­
ruşi, au întins ruleta şi au hăţul
şi a îndreptat atenţia şi înspre încălţăminte din Brad (respon­ rite care au înfiat în competen­ din pămjnt au apărut blocuri cu să locuinţa, blocul, cartierul. I.a uşi­ Medicul dc specialitate găseşte In
departe.
in
Ei
jaloane.
au
privit
îmbunătăţirea continuă a cali­ sabil Radu Dobîrcău), boîange- ţa atît a organului local cît şi viitor şi n-au (inul seama de smir- cile două şi trei etaje, re drumurile le blocul dor au apărut pi'idt’lufc lucrare toate dalele teoretice şl
tăţii lucrărilor. O primă necesi­ riile din Sebeş şi Alba Iu lin (res­ a organelor superioare. curilc şi păpunşiil deasupra căruia încă pline de noroi, printre camioa­ albe, pe peicfii holurilor tablouri şi (Iractice.
tate în acest scop era ridicarea ponsabil Alexandru Toma şi res­ ION OPIIESCU
calificării cooperatorilor. De a- pectiv Nicolae Klein), reparaţii Propunerile făcute nu fost so­ zburau zhirniind libelule cu aripi dc nele încărcate cu cărămidă şi pie­ flori. ‘Toate la fel, cumpărate din ION IONESCU
triş au apărut uncie părtinii stu­
..fonda nlc comitelului de bloc", la
cristal Ţăranii ce locuiau pc dea­
luţionate pc probleme şi reparti­
ceea, un număr de responsabili radio din Hunedoara (responsa­ zate secţiilor sfatului popular lurile dc la poalele Parîngulni, i-au diouri. dulapuri, mese şi scaune. care to(i contribuie. Dacă intri, de URGENŢELE
tle centre au fost trimişi la bil Zoltan Zalma), cooperatorii orăşenesc spre rezolvare. privii o vreme tăcufi, neîncrezători — Se (in de cnvint oamenii ceia pildă, în bolul blocului nr. 30, zici IN NEUROCHIRURGIE
cursul de perfecţionare în mese­ nu manifestă suficient interes in Rezultatele nu au întîrziat să Nimeni nu s-n gindit să fiică vreo­ — t-a Spus inti-o zi moş PnCunr că te afli in bolul unui club Se ŞI NEUROLOGIE
riile de croitorie, reparaţii ra­ executarea la timp a comenzilor se arate. Pină în prezent s-au re dată ecz*a prin locurile acelea. De unui nepot. Si să vezi ce ui mai Lucrarea sc adresează nu atît me­
dio televizoare, reparaţii obiecte pentru populatîe. Pentru reme­ zolvnt peste 70 de propuneri. astă dată insă. prea stăteau mult construieşte dc acum încolo... simte mina de gospodar a locatarilor k dicilor specialişti cit mai ales modi­
Sint multe blocuri ca acestea in j
de uz casnic ctc. unde şi au în­ dierea deficienţelor s-au luat ma­ Printre propunerile rezolvate cartierul de la marginea oraşului. \ cilor din alle discipline in scopul
suşit noi cunoştinţe profesiona­ suri de introducerea graficelor amintim repararea drumurilor Oamenii se mindresc, şi pe bună unei mal uşoare orientări fn diag­
le. La fel, în majoritatea coope­ de probe şi livrare, care obligă din satul Coroieşti, lucrare făcu­ IVeşte Btl 53ÎBTiJţ B°îinl î Bîdfc VII IOB*sI 8* dreptate, cu cartierul lor. II nosticul rliuic şi atitudinea terapeu­
rativelor s-au organizat cursuri atit responsabilul, cît şi clientul tă prin contribuţia cetăţenilor, Primul semestru al acestui nu a pe bandă", inovalia unui colectiv din îngrijesc şi-l înfrumuseţează. Cn tică Imediată. Pierind de la marile
neurologice,
dc ridicarea calificării, pe mese­ să respecte termenul fixat. înlocuirea iluminatului public fosl încheiat cu rozii Unic frumoase sectorul turnare privind răcirea fur­ fiecare zi ce. trece apar noi rânduiţii sindrome eventualităţile lucrarea ana­
lizează
caro
clinice
rii, unde au participat 548 coo­ In viitor Comitetul executiv al vechi cu becuri fluorescente, lăr­ şi de inovalorii de la Uzinele „Vic­ nalului prin stropire exterioară, cea de flori şi mari spnfii verzi care Impun o terapeutică neurologică şl
fac viata mai frumoasă Aşa-i car­
peratori. U R.C.M. Hunedoara este hotă- girea unităţii O L F. din cartie­ toria" Ciilan. De la începutul anului a munci lorilor Iosif Prenip şi Viorel 1 tierul meu. cartierul „LivezenP de neurocbiriirgicală de urgenţă. Au
rul Cocoşvar şi altele. La reali­
llrîndnşescu, prin core se măreşte I
In vederea extinderii experi­ rît să-şî îndrepte atenţia înspre zarea propunerilor un aport deo­ la cabinetul lolmie au tost inreqislra- debilul de gaz de furnal la usc ăl oare- ! Ia marginea oraşului. fost (raiale atit aiecţîunilc neurolo­
tc 50 dc propuneri de inovaţii. Din­
enţei celor mai buni cooperatori, lichidarea deficienţelor ce se mai sebit şi l-au adus deputaţii Ni­ tre aceslea 41 au fosl deja aplicate le de miezuri pentru radiatoare şi ^ S. POP gice si neurochirurgicafc acute, cît
U.R.C.M. a organizat concursuri manifestă în unităţile cooperaţiei colae Saucă, Florca Pctrcscu, Va­ In producţie, iar trei au lost trimise altele. Prin îmbunătăţirile aduse tn | (după o scrisoare primită de şl unele boli cu desfăşurare cronică,
dar în a căror evoluţie pot surveni
în meseriile dc croitorie, Încăl­ meşteşugăreşti şi să ia măsuri lentina Sanclor, Maria Clej, Eu­ spre generalizare. procesul tehnologic dc cel 71 de la Iov. D. ION A?>CU) momente acule.
ţăminte, coafură şi tunsori, o- dc extinderea gamei de prestări genia Karolyt şi alţii. Printre inovaţiile nplioale sc numă­ căutători ai noului de la Călan sc
VASILE BETERINGHE ră acrea a maiştrilor Rudolt Rank şi realizează anua.1 o economie anlccal-
bicctc de artă populară, ceasor­ servicii către populaţie, care să preşedintele comitelului executiv Viorel Ma-nda referitoare la „Răcirea cnlală de 1.053 058 lei.
nicărie la care au participat un corespundă cerinţelor şi exigen­ al Sfatului popular orăşenesc tontei prin recircuitarca apej la (le- VASILE TATARUŞ Pe drumul înfăptuirii angajamentelor
număr însemnat de cooperatori. ţelor actuale. Vulcan cantorul dc )a maşina de turnat lonlă corespondent Anul occsla. colcolivn) Depoului de Repede care au Insoris pc graficul
Un ajutor preţios în îmbunătăţi­ LEONTIN BLAJAN locomotive C.P.R. Teluş, Îndrumat în­ înlrecerii rezultate frumoase.
rea calităţii lucrărilor de croi­ preşedintele U.R.C.M. H"uşoara deaproape de către organizata de Dc remarcat că In perioada aminti­
Spectacole pentru oamenii muncii partid, a înregistrat succese de scamă tă 6-a Înregistrat şi o economie pesta
pe drumul îndeplinirii sarcinilor dc plan la preţul de cosi de 279000 lei
P c scena Casei orăşe­ Teatrul dc stal de păpuşi iulie Opci a de stat din prezintă concertul de mu­ pian şl a nngajamenlclor. Bunăoară, — mal mult decît prevede angaja­
Utemiştii la muncă patriotică neşti de cultură din Hu­ din Alba lulia, cu spec­ Cluj susţine o serie dc zică uşoară „Ritm, melo­ pionul producfici globale pe Irl- mentul anual. Aceasta, prin creşterea
nedoara, in ultimul timp, reprezentaţii, iar la 23 iu­ meslru) II a fost depăşit cu II,9G la
tacolul ..Aludin şi lampa die. tinerele“ siisfinut de productivităţii muncit ou mai bine de
Tinerii din gospodăria agricolă co­ în prima 7.1 ci au sccc-ral 3 ha grîu. an avut loc numeroase fermeca'ăC, Ansamblul dc lie îşi începe turneul 'tea­ orchestra dc jaz, condusă sulă. 10 la sulă faţă de farcina de plan,
lectivă „23 August" din Tvistca, rvo- Dintre tinerii utcmişll care s-au evi­ spectacole pentru oamenii stat dc cintccc şi jocuri trul Ţăndărică din liucn- dc Coracliu Popescu, cu Un faclor dc seamă core a contri­ reducerea consumurilor dc malerial©
nut Haţeg, au participat recent, cu denţiat tn această acţiune au tost şi muncii Astfel, au vizitat rcşli . la .10 iulie Filarmo­ concursul soliştilor Roxan- buit la aceaslă realizare l-a conslilnit la reparalii, a consumului specific la
Moise Andrioni, Ghcorghc Băcâlcle ltnnedaara orchrstn La- din Tg Mureş, caic an extinderea acţiunii de remoroare o
entuziasm, la munca patriotică efec- zăr Cerncscn din Caran­ nica ,.GIinba‘‘ din Satn dra Stefăncsen şi Dan Du- combustibil cu 3.43 la sută şi a timpu­
Silvia Opronl. prezentat, spectacole apre­ milrcscu, cn Rene llol/n (renurilor supralonale la toate bri­
t ală pentru seceratul primelor hec­ M:nc va prezenta specta­ găzile. Prinire ele, sint şl cele con­ lui de imobilizare o locomotiveJor.
LIVIU ALEXANDRU sebeş cu spectacolul „Joc ciate de publicul bnneda- colul „Bărbierul din Se-
RP.
din
Mocanii,
mecanicii
de
tare de grîu din (recolta acestui an. corespondent şi cîntec ca in lianat“, rean. In zilele de 13—21 villa”, ia 3! iulie O.S f.A. Garofiţa. Polonă fi Trio chise Romul, lacob Teodor 5l loan V. STREMŢAN
Ollcan
Iosif
corespondent
■mm mmum muu mem
lecţia şi alimentaţia animalelor zează cursuri pregătitoare la se­ 1963. Cazarea şi masa in perioa­
? VĂ PREZENTĂM: domestice, precum şi pentru apă­ diul institutului, în două scrii: dele respective sc asigură contra
rarea sănătăţii lor. El este cne
«* mat să-şi aducă contribuţia la seria I în perioada de la 5 iulie cost. Incrierilc la aceste cursuri
se fac pînă la data începerii fie­
dezvoltarea uneia din ramurile pînă îa 4 august şi seria 2 a de cărei scrii.
ia 5 august pînă la 1 septembrie
de producţie care constituie o
In accaslă perioadă mulţi ti­ agronomi. Mii dc ţiei socialiste des­
neri, absolvenţi ai şcolilor medii, absolvenţi care chid mari per­ dezvoltarea interesului pentru mare bogăţie pentru ţara noas­
munca creatoare, studenţii noştri tră — creşterea animatelor.
sint frămmlaţi dc o întrebare pc au părăsit insti­ lng. IOAN PUIA spective pentru
care şi-o pun cu tot mai multă tutul sc găsesc Pi'orcitor wl Institutului agronomic progresul ştiinţe­ pot activa in diferite cercuri Acestea fiind principalele sar­
insistenţă şt căreia, în scurt timp, astăzi înrolaţi „i r. Pclru Groza'* Cluj lor agricole. Do ştiinţifice, claborînd adesea lu­ cini pentru tinerii specialişti, la
vor trebui săi dea un răspuns: în frontul celor ----- — cumcntclc Con­ crări remarcabile, bucurindu-sc locul dc produc(ie ci sînt intim*
încotro îşi vor îndrepta paşii în care, prin strădania lor, contri­ gresului al JIMca at P.M.R. şi re­ în această direct ic de tot spriji­ pmafi cu deosebită dragoste şi
nul corpului didactic.
\ iilor, cc profesie îşi vot alege? buie la înflorirea agriculturii so­ centele hotărî ri ale partidului încredere dc muncitorii din uni­
Prin gri ja pat titlului şi guver­
Nu este o întrebare nouă. Şi-au cialiste a patriei noastre. trasează sarcini extrem < j im­ nului au fosl create studenţilor tăţile agricole socialiste dc stat
pus o şi alte generaţii. Dar în fe­ Din anul trecut la institut a portante cadrelor tehnice din condiţii deosebite tic studiu şi sau de masele de ţărani colecti­
lul cum sc formulează, în răs­ luat fiinţă şi o facultate tic me­ agricultură în domeniul măririi trai. Majoritatea studenţilor vişti pentru ca, împreună să uti­
punsul care i se dă există tot­ dicină veterinara, căreia prin producţiei şi productivităţii mun­ lizeze mijloacele moderne ce le
deauna ceva nou, ceva inedit. sprijinul neprecupeţit acordat de cii în agricultură, mecanizării noştri sînt bursieri. In anul tre­ oferă ştiinţa agronomică. In mij­
cut dc exemplu, 65 la sură din
locul nalurii şi in luptă cu ea,
In timpul regimului burgbczo- conducerea partidului şi statului, complexe a muncii şi organizării studenţii noştri au primit burse cadrele de specialişti din agri­
moşieresc, perioada respectivă i s-au creat condiţii bune pentru producţiei, aplicării ştiinţei şi dc stat. Locuind în cămine noi, cultură sînt chemate să hotăras­
pentru tineretul siudios era pusă desfăşurarea activităţii. Institutul practicii înaintate. confortabile, studenţii Institutu­ că soarta producţiei agricole.
sub semnul incertitudinii, al de­ agronomic din Cluj a cunoscut Pentru a răspunde cu succes lui agronomic clin Cluj au, tot­ Acesta este cîmpul de activi­
cepţiei sau al resemnării. o vertiginoasă dezvoltare in anii acestor sarcini, procesul de in- odată la dispoziţie o bibliotecă tate al inginerilor agronomi şi al
regimului dc democraţie popu­
Nu spunem un lucru nou afir- lară, înzestrarea laboratoarelor, văfămint din institutul nostru bogat înzestrată şi numeroase medicilor veterinari. Cîmp vast
este în aşa fel organizat incit,
mînd că alegerea drumului în catedrelor celor două facultăţi o dată cu pregătirea teoretică ge­ săli de lectură, se bucură dc cu sarcini dimensionate de vre­
viaţă, alegerea profesiei, a cîm- — facultatea de agricultură şi fa­ nerală, viitorii ingineri şt medici asistenţă medicală gratuită, iar murile pe care Ie trăim. Aceste Oră de lucrări practice
pului dc activitate, trebuie fă­ cultatea dc medicină veterinară veterinari să se poată şi specia­ cei caic s-au evidenţiat la stu­ sarcini atrag tinerii studioşi,
cută pc baza înclinaţiilor, apti­ — cresc!tul neîncetat ca şi numă­ liza la facultatea aleasă. In ca­ diu sînt trimişi în timpul vacan­
tudinilor Nou, pentru gcnenaţiilc rul studenţilor — care a fost în drul învăţămintiilui, studenţii ţelor în tabere de odihnă, în sta­ pentru care a devenit o tradiţie
de astăzi este faptul că acum, anul universitar 1962— 1963 dc frecventează cursurile şt sc mi na­ ţiuni balneoclimaterice. In tim­ orientarea spre sectoare de acti­
cîud ţara noastră sc află în avin- pul liber, studenţii au posibilita­ vitate în care, imaginaţia, viziu­
peste 1.000. ţiile, execută lucrări practice pe tea dc a desfăşura o bogată ac­
lul creator al dcsăvîrşirii con­ Regimul democrat-popular alo­ teren sau în laborator, întocmesc nea teoretică se împletesc indiso­
struirii socialismului, tinerii ab­ că institutului nostru însemnate proiecte la unele discipline dc tivitate culturală şi sportivă. lubil cu procesul de producţie al
solvenţi ai învăţămîntului dc cul­ fonduri pentru înzestrarea cu specialitate. Ei primesc un ajutor Perspective deosebit dc fru­ bunurilor materiale.
tură generală îşi pot alege cel mijloacele necesare desfăşurării substanţial din partea cadrelor moase sc deschid pentru tinerii Institutul agronomic „Dr. Pe­
mai potrivit drum dintre zecile unui învăţăniînt pc baze moder­ didactice prin orele de consul­ specialişti caic absolvesc institu­
ce li se deschid în faţă. Un astfel ne Aparatura dc laborator, uti­ taţii şi prin alte metode. In afa­ tul. Inginerul agronom este che­ tru Groza" din Cluj îşi aşteaptă
de drum îl deschid profesiile de lajul, animalele de înaltă produc­ ră dc aceasta, pentru o organi­ mat să asigure organizarea şi cu porţile deschise noii studenţi.
inginer agronom şi de medic ve­ tivitate, ferma didactico experi­ că legătură cu producţia in pro­ desfăşurarea procesului dc pro­ Avem nevoie de tineri bine pre­
terinar. In formarea de cadre mentală etc, dau posibilitate stu­ cesul de învăţăniînt se include ducţie în agricultură pe baze gătiţi, dornici dc aşi consacra
calificate în acest domeniu un denţilor să îmbine armonios cu­ şi practica, care în primii ani de ştiinţifice, să contribuie la con­ elanul, energia lor clocotitoare,
rol important revine şi Institu­ noştinţele teoretice cu practica. studii se desfăşoară pe grupe dc ducerea efectivă a unităţilor dc aptitudinile şi talentul lor muncii
tului agronomic „Dr.Pelm Gro­ In curînd va începe construirea studenţi, iar în ultima parte a producţie, să promoveze tehnica
za" din Cluj. unor noi clădiri menite să con­ studiilor se face în mod indivi­ nouă, să lucreze în instituţii dc măreţe de dezvoltare a agricul­
înfiinţat cu aproape 100 dc ani tribuie la lărgirea spaţiului di­ dual în unităţi fruntaşe ale agri­ cercetări sau dc învăţăniînt. Me­ turii socialiste.
în urmă, institutul nostru a acu­ dactic, la îmbunătăţirea continuă culturii noastre. N.R. — Pentru candidaţii Ia
mulat o bogată experienţă în for­ a procesului de învăţămînL Pentru a se deprinde cu cer­ dicul veterinar se profilează ca
marea şi instruirea inginerilor Măreţele obiective ale construc­ cetarea independentă şi pentru specialist jpriviml areşterea* se­ concursul de admitere se organi­ Umili din paviiroanele in eare fnitelioneaza laboratoarele Inslitutului