Page 48 - Drumul_socialismului_1969_11
P. 48
PAG 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 14 NOIEMBRIE 1969
h u u iu mumii uniţi Orientul Apropiat
K U W E IT 13 (Agerpres). - a adresat tu tu ro r ţâ rilo r m em
NEW Y O R K 13. — C om ite dunarea Generală a O.N.U. sâ A rab ia S audilâ con tinu ă să bre ale acestei o rg a n iza ţii ma
lu i pentru problem ele econo £ C o m itetul p e ntru problem ele econom ice a aprobat condam ne refuzu l P ortu galiei considere n e in d ira tă convoca saje p rin care le in v ită să par
m ice «îl A d u n ă rii Generale a un proiect dc rezo lu ţie pentru organizarea la S tockholm de a nu transpune în p ra c ti rea unei co n fe rin ţe arabe In tic ip e la reuniunea arabă la
O.N.U. a aprobat m ie rc u ri în că de claraţia cu p riv ire la a- n ive l în a lt a tit tim p cit există
a unei co n fe rin ţe in problem a m e d iu lu i în c o n ju ră to r al perspectiva unei so lu ţio n ă ri nivel în a lt ee urmează să
u n a n im ita te un proiect de re om u lu i. eordarea independenţei tu tu
zo luţie prezentat de Suedia, ® P roiect de re zo lu ţie prezentat dc un grup de state ro r ţâ rilo r şi popoarelor colo paşnice a crizei din O rie n tu l deschidă la Rabat, la 20 de
care propune organizarea la din Asia. A fric a şi A m erica L a tin ă . niale si, totodată, cere Consi A p ro p ia t P o triv it z ia ru lu i cem brie — anunţă co tid ia n u l
S tockholm , in iu lie 1972, a u ® P ortu g a lia este condam nată p e ntru răzb oiul colo liu lu i de Securitate să ia m ă U uw eilian Al Ray El A am " egiptean .A l A h ra m ". In a-
nei co n fe rin ţe in te rn a ţio n a le n ia l îm p o triva popoarelor din Angola, M ozam bic şi Guincea- suri e ficien te pe ntru im ediata c ita t de agenţia France Presse.
în problem ele m e d iu lu i încon Bissau. aplica re a pre ve d e rilo r acestei m in is tru l saudit al a fa cerilor celasi tim p , Hassouna o adus
ju ră to r al om ului. R ezoluţia & Ca prceedinte al celei de-a 25-a sesiuni a A d u n ă rii rezo lu ţii. externe. O m or E a k lo f. a de la cun oştin ţa m in iş trilo r de
recom andă crearea u n u i c o G enerale a O.N.U. a fost propusă ca n didatu ra reprezen cla ra t că este necesar să se exte rn e ai ţâ rilo r L ig ii Arabe
m ite t pre g ă tito r ţi a un ui se ta n tu lu i perm anent al N orvegiei. N EW Y O R K 13 (Agerpres). persevereze în con tinu are dc ordinea de zi a viito a re i re u
c re ta ria t al acestei conferinţe, G ru p u l ţă rilo r vest-europe- calea c ă u tă rii unei reglem en
care vo r s ta b ili problem ele ce nc a a p rob at in p rin c ip iu tă ri paşnice a c o n flic tu lu i d in n iu n i. Se precizează câ obiec
urm ează să fie înscrise po o r al m e d iu lu i de via tă al om u ciente p e n tru a în lă tu ra re ca n d id a tu ra re p re ze n ta n tu lu i tre Israel şi statele arabe tu l de zb a te rilo r vor fi rezo
dinea de zi şi lista ţâ rilo r in lui. g im u l ilegal in sta ura t la Sa- perm anent al N orvegiei la lu ţiile adoptat^ în cadrul în
vitate . Se consideră că p rin lis b u ry $i p e n tru a se acorda O.N.U.. E dvard H am bro. la C A IR O 13 (Agerpres) — tr u n ir ii C o n s iliu lu i a p ă ră rii al
tre aceste problem e vo r fig u N EW Y O R K 13 (Agcrpres). d re p tu ri de pline m a jo rită ţii preşedinţia celei dc-a 25-a S ecretarul general al L ig ii A
ra : poluarea atm osferei, po Un gru p dc state d in Asia, p o p u la ţie i a frica n e din R ho 6esiuni a A d u n ă rii G enerale rabe. A bdcl Khalelc Hassounu. L ig ii A rabe
luarea apelor m a ritim e , ero A fric a şi A m erica T. a lin ă a desia a O N U
ziunea solulu i, defolierca pă prezentat spre dezbaterea A - In v irtu te a p rin c ip iu lu i ro
d u rilo r etc. d u n â rii G enerale a O.N.U un N EW Y O R K 13. — Un grup ta ţie i anuale in tre g ru p u rile Greva lucratorilor
A doptarea p ro ie ctu lu i de re pro ie ct dc rezo lu ţie în care de 37 de ţâ ri afro-asiatice a regionale ale ţâ rilo r m em bre
zoluţie, p rin tre ai cărei coau este condam nat re g im u l ra depus spre dezbaterea C o m i ale O N U ., preşedinţia A d u
sist m in o rita r din Rhodesia. te tu lu i p e nlru tutelă şi te rito n ă rii G enerale in 1970 revine din transporturile publice
to ri sc num ără şi Rom ânia, a A u to rii p ro ie c tu lu i cer res riile neautonom e al A d u n ă rii
a ră ta t rep reze ntan tu l ţâ rii unui ca n didat al ţâ rilo r E u
pectarea d re p tu lu i la autode G enerale a O N U un proiect ropei occidentale E dvard
noastre, M ih a i Anastasescu. în te rm in a re al p o p o ru lu i zim - dc rezoluţie în legătură cu japoneze
H a m bro va succede în arest
seamnă un im p o rta n t pas îna babw c şi c a lific ă dre pt ile punctul înscris pe agenda se
gale toate m ăsu rile d is c rim i siu n ii p riv in d situa ţia precară post d -n ci A ng ic B rooks ( L i
in te în d ire cţia lă rg irii coope
n a to rii adoptate dc re g im u l din te rito riile a fla te sub a d m i beria). preşedinta actu ale i se
ră rii in te rn a ţio n a le în tr-u n do m in o rita r in sta u ra t de Ian n istra ţia portugheză : Angola T O K IO 13 (Agcrpres). — zile. îm p o triva v iz ite i pre m ie
m en iu a tit de im p o rta n t ca cel S m ith. P roiectul dc re zo lu ţie siu ni a A d u n ă rii G enerale. Joi dim ineaţa, :n p rin cip a le le ru lu i Sato la W ashington. T re
se pro n u n ţă p e n tru adoptarea M ozam bic şî G uineea-Dissau In 1971, pre şed inţia A d u n ă R.P. ALBANIA. In foto : Muncitori oi Uzinei de piese de oraşe din Japonia a fost de n u rile . autobuzele şi c c le la lU
de câ lrc g u vern ul b rita n ic a (fosta G uinee Portugheză) P ro r ii G enerale va reveni g ru schimb pentru tractoare din Tirana abordiod o problemă de ino clanşată greva lu c ră to rilo r din m ijlo a ce de tra n sp o rt în com un
u n o r m ăsuri urgente şi e fi iectul dc rezoluţie cheamă A- p u lu i ţâ rilo r asiatice. vaţie tehnică. Muncitorii acestei uzine şi-au luat angajamentul da tra n s p o rtu rile publice, acţiune şi-au încetat astfel com p le t
a întîmpina a 25-a aniversare a Eliberării şi Victoriei Revoluţiei activita te a tim p de peste două
Populare în Albania cu realizări remarcabile. ce marchează începerea m arii orc. pe cu p rin su l tu tu ro r in
cam panii de protest de cin ci sulelor nipone.
românească. Cu accsl p rile j, z ia ris tu l fra n
PREZENTE cez Jaqucs (Jambei, a u to ru l unei că rţi de
spre Rom ânia, a conferenţiat despre .R om â
R O M Â N E Ş T I nia pitorească". A urm a t un film tu ristic. Situaţia din reprezintă un compromis m u l
W O T E P R I A p a rticip a t un num eros public. ţum itor In condiţiile date. „O
B U D A P E S TA 13 — Corespondentul A - R O M A 13. — C orespondentul Agerpres, sinul partidului curier- nouă am inare a sem nării, de
prezent
în
posibilă,
venită
gevpres, A l. Pintea, tra n sm ite : In drum N. Puicca. tra n s m ite : La „Palazzo V alen ne-ar aduce mal m ulte deza
spre ţară. după un turneu în tre p rin s in
tino " din T o rin o s-a deschis „E xp o ziţia de vantaje decît avantaje", a pre
R.F. a G erm aniei şi Cehoslovacia, colecti pictu ră, gra fică şi sculptură rom ânească' cizat cancelarul.
v u l te a tru lu i de păpuşi d in Oradea a ofe de guvernă-
P A R IS 13 (Agcrpres). — organizată de Am basada Rom âniei la Ro
rit o reprezentaţie <le gală Ia Casa de c u l ma şi biblioteca rom ână. în colaborare cu
In cad rul unei co n fe rin ţe dc tură a oraşului Budapesta cu spectacolul In ultim ele 24 de orc, forţele patriotico şi-au concentrat La Cape Kcnncd.v s-a anun
presă, care a avu t loc la P a Societatea ita lia n ă dc belle arie. L u c ră rile mînt indian acţiunile tn zona septentrională a Vietnam ului de sud. Cele
„T re i pa ntom im e” . pc m uzică dc John ţat eâ tehnicienii centrului spa
ris, preşedintele Cam erei de Slrauss. Spectacolul s-a bucurat de un suc expuse — semnate de D u m itru G hiaţă, mai grele lupte intre detaşamentele p a trio ţilo r şi trupele amc- ţial au reuşit să înlocuiască
C om erţ franco -sovietice a ces deosebit. B răduţ Covalm , Ion Pacea. Sabin Halaşa. ricano-saigoneze au avut Ioc in provincia Quang Nani. T o t joi unul din rezervoarele cu
declarat că aceasta reuneş Ion Irim escu. Vanda Sachelarie şi a lţii — odată. Ia 32 kilom etri de im portantul complex m ilita r am eri hidrogen lichid al navei spa
au fost p rim ite cu m u lt interes de către
te 250 şi respectiv 100 dc f ir D E L H I 13 (Agerpres). — can dc la Da Nang au fost semnalate ciocniri violente între ţiale Apollo 12, în urma unei
P A R IS 13 — C orespondentul A gcrp rrs. cei prezenţi la inaugurare.
me com erciale din cele două P rim u l m in is tru al In d ie i, In- patrioţi şi unităţi ale fo rţelo r saigoneze. defecţiuni constatate la acesta.
ţâ ri. A l. G heorghiu. tra n s m ite : Asociaţia tu ris E xpoziţia, care a p rile ju it aprecieri fa d ira G andhi, a fost în tim p in a - La 200 kilom etri sud-vest de capitala sud-vietnameză, la Dcfcvţiunea a fost observată
tică a fe ro v ia rilo r francezi a organizat vora bile. răm ine deschisă pînă la s fîrş itu l marginea junglei U M inh, au avut loc lupte dc amploare in
D in 1967, cînd a fost în tâ jo i cu o v a ţii entuziaste de m iercuri, provocînd o vie emo
cheiat acordul dc colaborare m ie rcu ri seara la Paris o scară cu ltu ra lă lu n ii noiem brie. către m e m b rii g ru p u lu i paria tre detaşamente ale p a trio ţilo r şi trupele inamice. ţie la Cape Kennedy, unde se
în tre cele două p ă rţi, a m en m e n ta r al C ongresului N a tio M iercuri noaptea şi jo i dim ineaţa, bom bardierele ame credea câ. dacâ nu va putea fi
ţio n a t cl, s ch im b u rile co nal Indian, p a rtid u l de guver- ricane de tip ,,B-52'' nu efectuat noi raidu ri în regiunea din remediată tn tim p util, va *î
m erciale d in tre F ra n ţa şi nâ m în t al ţâ rii apropierea t ronţ Icrei cu Cambodgia. necesară amînarea lansării pre
U niunea Sovietică s-au dez în tru n ire a a avut loc după văzute să aibă loc vin e ri la ora
v o lta t co n tinu u, ia r acordul 1G G.M.T. £>o precizează că o-
„excluderea" In d ire i G undni
com ercial încheiat în luna dc către 11 din cei 21 de m em .Ini la prinz a sosit la Paris încetarea o stilită ţilo r din Nige pcra ţiile necesitate de aceasta
m ai a.c. pc perioada 1970 b ri ai C o m ite tu lu i E xecutiv al delegaţia U niunii Generale a ria. El a sugerat ca Statele U înlocuire nu au întrerupt nu
1974 prevede o du blare a C.N I. La această în tru n ire au Sindicatelor din R o m â n i u nite să-şi schimbe atitudinea mărătoarea inversă, iar lansa,
s c h im b u rilo r de m ă rfu ri. fată de acest conflict şi să u- rea va avea loc după progra
p a rtic ip a t 330 din cei 429 de (U.G S . ll). rare va participa la mul stabilit.
L u în d cu v în tu l cu acelaşi m em b ri ai g ru p u lu i pa rla m e n rcl de-al 37-lea congres al Con ju tc cele două părţi nigeriene
p rile j, preşedintele Cam erei federaţiei Generale a M uncii să găsească o form ulă reciproc
tar al p a rtid u lu i care au votat
de com erţ a U n iu n ii Sovie în u n a n im ita te o rezo lu ţie in din Franţa (C.G.T.). ce are loc acceptabilă. Rcluînd o emisiune a postu
tice a s u b lin ia t că p a rtic i ra re se m enţionează câ ..p ri între JG şi 21 noiem brie in su lui dc radio Damasc, agenţia
p ă rile reciproce de la tir- m ul m in is tru In d ira G andhi burbia pariziană V itry. * 0 * France Presse anunţă câ auto
g u ri şi e xp o ziţii oferă posi O explozie s-a produs
se bucură de s p rijin u l m a jo ri rită ţile siriene au hotărît re
b ilită ţi de cunoaştere a po tă ţii m e m b rilo r g ru p u lu i par ♦ O * m iercuri scara in clădirea deschiderea frontie relor ţării
te n ţia lu lu i şi necesităţilor la m en ta r ca şi al celei m ai Agenţia TASS informează că C u rţii crim inale din New York cu Libanul. închise în semn>d/.
pieţelor din am bele ţâri. guvernele U niunii Sovietice şi care a provocat însemnate pa
m a ri p ă rţi din m e m b rii p a rti protest faţă de poziţia adopta
Ecuadorului au‘ hotarît să " rid i gube m ateriale şi un început
d u lu i din întreaga ţară. r-ir de incendiu. Explozia a avut tă de guvernul Libanului în
B U D A P E S T A 13 (Ager- „excluderea" ei din organizaţie ce reprezentanţele lor diplom a conflictul dintre armata lib a
pres). — R eferindu-se la a tice Ia rang dc ambasadă. loc In 48 de orc după alte trei neză şi com andourile palesti
este considerată dre pt „ilega lă atentate sim ultane petrecute în
p ro piata v iz ită in R.P. U n şi nevalida tâ ". noaptea dc luni spre m arţi In niene
gară a m in is tru lu i com e rţu
In acest mod. scrie agenţia P rim ul m inistru al Republi trei imobile din centrul oraşu ♦ © ♦ .
lu i e x te rio r ăl Ita lic i, care lui aparţinînd societăţilor „C ha Presa din Beirut anunţă câ
urm ează să parafeze acordul Associated Press. In d ira G an cii Arabe Yemen, Abdullah Al se Manhattan Bank", „Radio au to rită ţile libaneze au reluat
com ercial pe term en lung. d h i îşi păstrează a trib u ţiile de Kurshuini, a anunţat vă între Corporation of A m erica” şi controlul asupra posturilor de
încheiat recent in tre Ita lia p re m ie r al Ind iei, în ciuda trupele republicane yemenite şi „General Motors". frontieră de Ia graniţa cu Si
h o tâ rîrii a rip ii dc dreapta a torţele regaliste au avut loc
şi R.P. U ngară, com entato lupte violente in apropierea ria, ocupate anterior dc g ru
r u l agenţiei IVIŢI subliniază lid e rilo r congresişti de a o pu ri de comando palestiniene.
exclude din p a rtid u l de gu- frontie rei cu Arabia Sauditâ.
că în u ltim u l tim p re la ţiile El a menţionat, totodată, că a P otrivit unui comunicat al Retragerea forţelor de guerilă
com erciale d in tre cele două vern âra în t al ţă rii. viaţia fo rţelo r republicane a poliţie i filipineze. în tim pul a fost semnalată şi tn satele
ţă ri s-au dezvoltat in mod bom bardat poziţiile regalistilor incidentelor care au avut Ioc din d ife rite regiuni pe care
d in a m ic, fa p t ce a făcut ca earc, încadraţi de grupuri de In ziua desfăşurării alegeri puseseră stâpînire în cursul
Ita lia să devină p rin c ip a lu l m ercenari, au încercat să ocu lor prezidenţiale. Ifi persoa c io cn irilo r cu armata libaneza
parte ne r econom ic al U n Lucrări avansate Reacţii după prăbuşirea m pe anum ite sectoare ale ţâ rii. ne au fost om orlle, iar alte Regruparea com andourilor in
ga rie i d in tre ţă rile cap ita 17 rănite Aceleaşi surse re taberele lor dc baza este apre
liste. ♦ o * levă câ de la începutul cam ciată ca o măsură de aplicare
In uM im ii ani, balanţa Un pescar nco-zcolandcz. în paniei electorale, num ărul a acordului in te rven it recent
libaneze şi
între au torităţile
p u n ct de vedere al schim bu la metroul praghez Mediterană a avionului ameri- vîrstâ de 50 dc am, Riehard persoanelor care şi-au pier Organizaţia pentru eliberarea
externă
din
U ngariei,
a
dut viaţa se ridică la G8, iar
Hale, a supravieţuit unei izo
r ilo r cu K atia , a fost activă. lă ri de 24 dc zile In tr-o mică a) celor rănite la 50. Palestinei.
T otuşi, subliniază com enta ambarcaţiune aflată în derivă ♦ O *
to ru l, in 19C8 ra p o rtu l s-a can „A -7 Corsair“ pe va lu rile P acificului, după ce * 0 * Mai multe am barcaţiuni şi
schim bat în lru c îtv a . im p o r P R A G A 13 — Coresponden menea. construirea Şi a unui fusese declarat dispărut la 17 In Rundcstag au avut loc avioane au încercat, fără rezul
tu rile din Ita lia fiin d mai tu l Agerpres, E Ionescu. trans traseu „D ". astfel in c it reţeaua P A L E R M O 13 (Agerpres). tau spre locul ca ta stro fe i octombrie. In tot acest inter dezbateri privitoare la eventua tate. In cursul zilei de joi. să-i
litatea sem nării de către R E .
m a ri decît e x p o rtu rile în a- m ite : Nu de m ult. p ro ie cta n ţii dp m etrou să se prezinte sub C om andam entul fio le i a 6-a să-şi în tre ru p ă cerce tă rile . De val. Hale s-a h ră nit cu peşte. a Germaniei a T ratatului de găsească pu eventualii supra
ceastâ ţară. Aceasta, d a to ri şi co n stru cto rii m e tro u lu i din form a a două triu n g h iu ri, al a S U .A . nu a o fe rit elem en asemenea, nu a fost m e n ţio O dată la patru zile, el a pu vie ţu ito ri ai echipajului car
cap itala R.S Cehoslovace au căror centru com un să fie m u tut să bea o ceaşcă de apă, neprolifernrc a arm elor nuclea goului sud-african „T ra cyjo n ".
tă. in p rim u l rîn d , fa p tu lu i te noi in legătură cu cercetă nat lo cul exact al că d e rii a obţinută prin distilarea, cu a re Cancelarul W illy Brandt a dispărut în noaptea de m iercuri
că în tre p rin d e rile induşi ria te rm in a t p rim u l tunel, lung de zeul na ţional de pe Vaclavske rile cfe ctu a le în la rg u l m ă rii, vio n u lu i. ju to ru l benzinei aflate la bord, făcut cunoscut câ guvernul pe spre joi, în apele Oceanului
le şi agrico le din U ngaria 4f>0 m e tri. începute la 24 ia Nam esti. Lungim ea totală a h- în tre Insu la Ustiea si S icilia , D e p u ta ţi din partea P a rti care îl prezidează are intenţia
nuarie 1969, săp ăturile la tu eestor trasee va fi de peste 30 a apei dc marc A tlantic, la o distanţă de apro
v in tot m ai m u lt în întâm pi unde s-a p ră bu şit avio n u l a- d u lu i C om unist Ita lia n au a de a semna în curînd acest tra xim a tiv 150 de kilom etri nord-
narea o fe rte lo r firm e lo r ita nel nu în re g istra t un ritm me km . asigurîndu-sc o legătură m crica n dc tip „A -7 C o rsa ir". dresat in Senat o in te rp e la re tat El a spus eâ documentul vest de Capetown.
♦ O *
liene. in sensul că a c h iz iţi diu lu n a r dc 5i> m e iri. A d în ci- rapidă in tre p e rife rii si cen O pin ia p u blică ita lia n ă aş pre şe d in te lu i C o n s iliu lu i de P etrolicrul-spârgâtor dc ghea
mea la care a fost am plasat tru l oraşului In unele locuri,
onează de la acestea d iv e r teaptă in p rim u l rînd p re ci M in iş tri, m in is tru lu i a fa re ri- ţă „.M anhattan'1, s-a înapoiat
se u tila je com plete. tu n e lu l este in unele lo cu ri de lin iile de m etrou vor ieşi la zări in legătură cu încărcă lo r e xte rn e şi m in is tru lu i a- m iercuri tn portul New York, In cadrul unor com unicări făcute la reuniunea anuală a
8 m e tri sub reţeaua de c a n a li suprafaţă, deoarece terenul nu tu ra a v io n u lu i care decolase p â ră rii. cerind e x p lic a ţii în după ce a reuşit să deschidă Asociaţiei de cardiologie din S.U.A., profesorul Sanford Spra-
U L A N -B A T O R 13 (A g e r zare a oraşului El are un dia pe rm ite săparea tu n e lu rilo r. pe ntru un zbor dc a n tre n a legătură cu .ştirile care a fir noua rută m aritim ă de nord- ragen a arătat câ globulele albe ar putea fi agenţi ai arte-
m etru dc 5,1 m e tri. In noiem m ent do pe p o rta v io n u l am e
pres). — O dată cu dezvol Pe şan tieru l m e tro u lu i d n mă că o fic ia lită ţile ita lie n e ar vest spre AlnsUa. prin zonele riosclcrozci şi probabil una din cauzele crizelor cardiace. Pro
brie, pe aceeaşi porţiune, v;i rica n „S aratoga". a fla t în a- fi a u to riza t survolarea te rito
tarea d ife rite lo r ra m u ri ale Praga se utilizează in prezent, îngheţate ale oceanelor A tlan fesorul american şi-a susţinut a firm a ţiile cu o serie de ex
econom ici R.P. M ongole, începe construcţia celui de-al in afara tehnologiei şi m aşini p e lr M ă rii M cd itcra n e . Deşi riu lu i ita lia n de către a vio a tic şi Pacific. perienţe ce au lost efectuate dc un grup de cercetători dc la
doilea tunel, paralel, penlru lo r cehoslovace şi sovietice, un rep re ze n ta n t al com anda ne am ericane si ale a lto r
creşte n e în tre ru p t n u m ă ru l m e n tu lu i din N a po li al fo rţe centrul medical „Downs«atcM din New York.
m u n c ito rilo r din această ta tro n u rile cc vor circu la in sens m aşini şi licenţe ale unor f i r ţâ ri N A T O . înzestrate cu Oamenii de ştiinţă presupun că nu ar fi exclusă înce
invers. me din F ranţa şi Ita lia V a lo r m a ritim e am ericane a a- a rm a m en t atom ic. O in iţia ti
ră. râ ta t, im e d ia t după prăbuşire, vă asem ănătoare a fost luată Trei persoane înarm ate au o perea tra tă rii urteriosclerozei cu ser antilim fo citar. Dacă se va
A stfe l. în u ltim ii opt ant. Se prevede câ la l ianuarie goanele ce vor circu la pe lin i că a vio n u l nu avea la bord în C am era D e p u ta ţilo r de p rit m iercuri, in plină zi. In constata că respectivele globule albe sînt lim focite. ele ar
n u m ă ru l color ocupaţi în 1974 va fi dat in exploatare ile m e tro u lu i — lu ng i de 10 bom be nucleare, ci a p a ra la j p a rla m e n ta rii a p a rţin în d P a r cartie rul new-yorkez Brooklvn, putea Ii elim inate p rin tr-u n tratam ent asemănător sau derivat
in d u s trie a crescut cu aproa exp erim e ntală traseul „C ” , în m e tri— vor fi produse de în de delectare si fo tog rafiere , tid u lu i S ocialist Ita lia n al U- un vehicul blindat transportind cu ser a n tilim fo cita r u tiliza t pentru combaterea fenom enului
pe 70 la sută. ia r în con lungim e de 7,5 l<m. Pe acest treprind erea C.K D. clin Prn- în lla lia co n tin u ă să sc m a n itâ ţii P ro le ta re Reprezen două m ilioane dolari. După ce de respingere în grefele de organe, avînd în vedere câ me
s tru c ţii cu 20 la sută. Con traseu vor exista 9 staţii. Pen ga. nifeste n e lin işte d a to rită u ta n ţii d in p a rla m e n t ai celor a pus cătuşe p o liţiştilo r însăr dicii au constatat că în cazul fenomenului de respingere la
grefele de organe, lim focitele joacă un rol determ inant.
com ite nt, o creştere sub tru fiecare1 din trasee va exista n o r c o n tra d ic ţii ce au re ie şit două p a rtid e doresc, de ase cinaţi cu paza convoiului,
sta n ţia lă a avu t loc şi in o rezolvare in d ivid u a lă , ţin in - din d e c la ra ţiile făcute. A s t menea. să ştie dacă g u ve rn u l trio -u l şi-a însuşit cele două
m ilioane de dolari, după care
tra n s p o rtu ri şi co m u nicaţii. du-se cont dc a rh ite ctu ra o ra fel. z ia ru l „11 M essaggero" este în m ăsură să dezm intă a dispărut.
P rin cip a la form ă de c a lifi şu lu i şi de punctele unde vor Ucigaşul „Zodiac" sub lin ia ză câ d in a firm a ţiile fa p tu l câ avio n u l m ilita r a
care a fo rţe i de m un cii pen fi situate sta ţiile . o fic ia le ale com a nd am en tulu i m erican tra n sp o rta a rm a m e n t
tru in d u strie şi co n stru cţii P rim a parte a construcţiei flo te i a 6-a am ericano lipsesc nuclear. In acelaşi tim p , p a r ♦ O * Kenncdv
Senatorul Edward
o constituie în vă tă m in tu ) m e tro u lu i praghez. care u r ameninţă a n um ite elem ente esenţiale. la m e n ta rii com u nişti au ce ru t a cerut din nou ca SU .A. să c m II-C U R IER
profesional şi tehnic, a cărui mează să se încheie pinâ in Dc pildă , nu sc ştie de ee a- folosească toate m ijloacele d i
reţea este in continuă dez anul 19110. cuprinde, pe lingă ccsta a ce ru t ca navele co lic h id a re a bazelor m ilita re plom atice pentru a contribui la
volta re. traseul „C ", si traseele -A " si SAN FR AN G ISC O 13 (A - m e rcia le şi m ijlo a ce le de sal străin e situa te pe te rito riu l
gerpres). — M isteriosul u c i
,.H". Sc intenţionează, dc ase gaş, care s-a u u lo n u m it .Z o vare ita lie n e care se in d re p - S ic ilie i.
d ia c ". a ru p t din nou tăcerea,
an u n ţin d . în tr-o scrisoare t r i
misă z ia ru lu i .C h ro n ic le " d in
San Francisco, că a com is în
că două asasinate Pc un ion 1 9i ’ f»p W - IR A N U L SI PETROLUL
m acabru. uvigaşul-dem ent a
fă c u t cunoscut că n u m ă ru l
v ic tim e lo r sale sc rid ic ă a
cum la şapte Scrisoarea a Marile com panii petroliere piat, Iranul ocupă unul din operează pe teritoriul ira etc), încearcă, insă, să se sus
vertizează apoi câ în v iito r cl occidentale suferă şocuri m tre prim ele locuri. Se am in nian să plătească statului re- tragă acestor cereri, sub pre 1070. Produsul naţional brut
nu va m ai an un ţa eînd va u- lanţ- După răsturnarea m o teşte că in 1968 producţia sa deven ţe sporite, care să tota- textul că an gajam en tele lor s-a dublat in decursul ulti
eide .P o liţia nu mă va p rin n a rh ie i Senoussi din Libia, de petrol atinsese 142 mili milor şapte ani. 7 eheranul,
de niciodată, deoarece sînt evenim ent ce a aruncat vălul oane de tone, depăşind pro internaţionale nu le-ar p e r capitala iraniană, odinioară
mite să acorde privilegii nici
prea deştept pentru p o liţiş ti, incertitudinii asupra afaceri ducţia A rabiei Saudite, L ib i uneia dintre ţările cu care au un oraş somnolent, este acum
a de cla rat „Z o d ia c". Dc acum lor fabu loase ale con cern e ei şi Kuweitului. in p lin boom. Şantierele de
îna inte, vic tim e le m elc vor lor care exploatează m iracu Din presa străină încheiat contracte. Jocu l lor construcţii fm pinzesc nu nu
ară ta ca şi cum ar fi fost u- V alorificarea mai intensă nu are însă sorţi de izbindn mai capitala, ci şi. num eroa
cîsc în urm a unor ja fu ri o loasele zăcăm inte de aur ne a acestor bogăţii constituie acum cînd econ om ia iraniană se alte localităţi din diverse
b işn u ite sau accidente". gru ascunse in adincurile d e pirghia esenţială a actualu înregistrează progrese consi regiuni ale ţării.
P o liţia nu a reu şit încă să serturilor libiene, după naţio lui plan de dezvoltare econ o Uzeze aproxim ativ 6 m iliar derabile, consolidindu-şi con Echilibrul econom iei d e
stabilească nici o urm ă care nalizările în şir din America de de dolari in următorii tinuu independenţa. Planifi pinde. însă, in mod esenţial
să conducă la prinderea c r i Latină, Iranul ridică acum mică a Iranului, f inind sea cinci ani. Firm ele petroliere carea arm onioasă a avut fn de veniturile furnizate de pe
m in a lu lu i. în ciuda d e scrie ri p roblem a revizuirii contrac mă de acest lucru, şahinşa- occidentale ce exploatează Iran rezultate record Ritmul trol. Tocm ai de aceea. Ira
lo r acestuia făcute dc două telor sale cu firm ele petrolie hui Iranului, M oham ad Re- petrolul iranian, grupate în de dezvoltare a econom iei va nul nu precupeţeşte nici un
din victim e le sale ce au scă re occidentale. aşa-numitul. C onsorţiu in te r atinge, după părerea ex p e rţi efort, pentru a-şi valorifica
pat cu via ţă , precum şi a c e r Printre ţările producătoare za Pahlavi, a cerut com p a naţion al (,,British Petrole- lor, 10,5 la sută in 1960 şi va im ensele resurse de aur n e
c e tă rilo r grafologice în tre de petrol din Orientul A pro niilor petroliere străine care um“, „Shell‘', „Standard Oil“ depăşi 12 la sută in anul gru.
prinse de d ife riţi spe cialişti
am ericani.
TIPARUL i întreprinderea poligrafică Deva.
14 065